(a)

prestațiile de pensie care pot fi primite de o persoană afiliată sunt stabilite în prealabil în actele constitutive ale sistemului (prin raportare la o formulă bazată pe durata încadrării în muncă la angajatorul respectiv și salariul persoanei afiliate), iar nu prin referire la valoarea activelor sistemului;

(b)

angajatorul are obligația de a plăti contribuții în cadrul sistemului;

(c)

participarea la sistem și dreptul de a obține prestații de pensie în baza acestui sistem sunt acordate numai angajaților angajatorului (participantul la sistem este denumit în acest caz „persoană afiliată”);

(d)

angajatul are dreptul de a decide dacă să se afilieze sau să nu se afilieze la sistem;

(e)

angajatul afiliat este în mod normal obligat să plătească în cadrul sistemului contribuții bazate pe un procent din salariul său;

(f)

contribuțiile angajatorului și ale persoanelor afiliate sunt regrupate de către fiduciarul sistemului și sunt investite (în general în valori mobiliare) pentru a realiza un fond din care să se plătească persoanelor afiliate prestațiile prevăzute conform sistemului;

(g)

în cazul în care activele sistemului sunt mai mari decât ceea ce este necesar pentru finanțarea prestațiilor care trebuie asigurate conform acestui sistem, fiduciarii sistemului și/sau angajatorul pot să acționeze, potrivit termenilor sistemului și dispozițiilor relevante din dreptul național, în conformitate cu una sau cu mai multe dintre opțiunile de mai jos: (i) reducerea contribuțiilor angajatorului în cadrul sistemului; (ii) transferul integral sau parțial al profitului către angajator sau (iii) creșterea nivelului prestațiilor în beneficiul persoanelor afiliate la sistem;

(h)

în cazul în care activele sistemului sunt mai mici decât ceea ce este necesar pentru finanțarea prestațiilor care trebuie asigurate conform acestui sistem, angajatorul este de regulă obligat să acopere deficitul, iar dacă angajatorul nu acoperă sau nu poate să acopere acest deficit, se reduc prestațiile primite de persoanele afiliate;

(i)

sistemul permite persoanelor afiliate să plătească contribuții suplimentare voluntare (denumite în continuare „AVC”) care nu vor fi păstrate de sistem, ci vor fi transferate unui terț pentru ca acesta să le investească și să furnizeze prestații suplimentare pe baza randamentului investiției făcute (aceste servicii nu sunt supuse TVA-ului);

(j)

persoanele au dreptul de a-și transfera prestațiile acumulate în cadrul sistemului (estimate prin raportare la valoarea actuarială a acestor prestații la momentul transferului) către alte sisteme de pensii;

(k)

contribuțiile angajatorului și ale persoanelor afiliate la sistem nu sunt considerate, pentru scopuri de impozitare a veniturilor de către statele membre, drept venituri ale persoanelor afiliate;

(l)

prestațiile de pensie primite de persoanele afiliate la sistem sunt considerate, pentru scopuri de impozitare a veniturilor de către statele membre, drept venituri ale persoanelor afiliate și

(m)

angajatorul, iar nu persoanele afiliate sistemului, suportă costurile aferente taxelor de administrare a sistemului?

(a)

un stat membru are dreptul să definească, în cadrul legislației sale naționale, fondurile care intră în sfera noțiunii „fonduri comune de plasament” astfel încât să excludă fondurile de tipul celor menționate la întrebarea 1 de mai sus, însă să includă organismele de plasament colectiv, astfel cum sunt definite de Directiva 85/611, cu modificările ulterioare?

(b)

în ce măsură (dacă este cazul) cele care urmează prezintă relevanță pentru întrebarea dacă un fond de tipul celui menționat la prima întrebare trebuie sau nu trebuie să fie calificat de un stat membru în cadrul legislației sale naționale drept „fond comun de plasament”: