52018AE3141

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE3141 - EN

Document 52018AE3141

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului [COM(2018) 392 final – 2018/0216 (COD)], Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 [COM(2018) 393 final – 2018/0217 (COD)] și Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate, a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a Regulamentului (UE) nr. 229/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee [COM(2018) 394 final – 2018/0218 (COD)]

EESC 2018/03141

JO C 62, 15.2.2019, p. 214–225 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

15.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/214

[COM(2018) 392 final – 2018/0216 (COD)]

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013

[COM(2018) 393 final – 2018/0217 (COD)]

și Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate, a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a Regulamentului (UE) nr. 229/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee

[COM(2018) 394 final – 2018/0218 (COD)]

(2019/C 62/35)

Raportor:

John BRYAN

Sesizare	Parlamentul European, 11.6.2018 Consiliul Uniunii Europene, 22.6.2018
Temei juridic	Articolul 43 alineatul (2) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Decizia Biroului	22.5.2018

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	5.10.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	201/11/19

1. Concluzii și recomandări

1.1.

O politică agricolă comună puternică, cu un buget al PAC puternic, bazat pe modelul european de agricultură și de producție de alimente, care să sprijine o politică agricolă europeană și un sector agricol durabile din punct de vedere economic, social și al mediului, să implice cele mai înalte standarde și să contribuie la asigurarea competitivității sectorului agricol, este deosebit de importantă pentru Uniunea Europeană și toți cetățenii săi. Modernizarea și simplificarea PAC în această reformă este esențială pentru ca aceasta să fie mai adecvată scopului de a răspunde necesităților de a avea în întreaga Europă un sector agricol mai durabil și viabil și pentru a aborda noile provocări privind schimbările climatice și mediul.

1.2.

Propunerile de reducere a bugetului PAC sunt inacceptabile. Menținerea unui pachet financiar corespunzător pentru politica agricolă comună este o condiție prealabilă pentru durabilitatea (economică, de mediu și socială) a agriculturii din UE, pentru a păstra locurile de muncă și pentru asigurarea veniturilor și producției de bunuri publice de mediu, contribuind astfel în mod decisiv la vitalitatea mediului rural și la stabilitatea economiei, în ansamblu. CESE susține punctul de vedere potrivit căruia bugetul UE ar trebui să fie majorat la 1,3 % din VNB pentru a asigura finanțarea adecvată a PAC și a noilor obiective de politică și provocărilor identificate.

1.3.

CESE salută noua direcție propusă pentru PAC cu privire la subsidiaritate, cu o mai mare responsabilitate și flexibilitate pentru statele membre prin planuri strategice PAC și un nou model de performanță. Cu toate acestea, CESE dorește să se asigure că PAC rămâne o politică comună în toate statele membre și că piața unică este păstrată pe deplin. Este esențial să se mențină structura actuală a PAC bazată pe doi piloni, cu plăți directe substanțiale în cadrul pilonului I pentru a sprijini veniturile fermelor, și cu măsuri de dezvoltare rurală în cadrul pilonului II pentru a sprijini sectoarele, regiunile și infrastructurile sociale vulnerabile și a facilita tranziția la ferme mai durabile și inovatoare. Organizarea comună a piețelor agricole și o piață unică eficace sunt, de asemenea, esențiale.

1.4.

Accentul sporit și un nivel mai ridicat de ambiție în ceea ce privește propunerile privind PAC referitoare la mediu și schimbările climatice sunt pozitive. Obiectivele specifice sunt clare și puternice, acoperind aspecte-cheie cum ar fi apa, aerul și solul, precum și peisajul și biodiversitatea, dar și producția durabilă de alimente de calitate. Măsurile prevăzute în textul regulamentului – pentru atingerea acestor obiective – trebuie însă descrise și precizate mult mai clar. Pentru realizarea acestor obiective, este esențial să se dispună de un buget adecvat al PAC, însoțit de stimulente financiare corespunzătoare pentru fermieri.

1.5.

40 % din cheltuielile agricole trebuie să servească obiectivelor UE în materie de schimbări climatice. CESE salută acest obiectiv, dar se așteaptă ca UE să stabilească în acest scop un set de măsuri clar definit.

1.6.

După ce au fost promise în câteva reforme anterioare ale PAC, CESE este ferm convins că angajamentele privind simplificarea la nivel de fermă trebuie să fie îndeplinite în această reformă. Cu toate acestea, CESE este preocupat de faptul că noua subsidiaritate și condiționalitate care implică planuri strategice ale PAC pentru pilonul I și pilonul II, precum și cerințele legale suplimentare în materie de gestionare (SMR) și bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) mai degrabă vor spori decât vor reduce volumul de sarcină birocratică exercitată asupra fermierilor individuali.

1.7.

Plățile directe din cadrul pilonului I al PAC și finanțarea prin pilonul II trebuie să fie protejate pe deplin pentru a asigura exploatații viabile și durabile. Plățile directe ar trebui să ajungă doar la fermierii veritabili și ar trebui să se adopte la nivelul UE criterii clare și obiective pentru a defini mai bine un fermier veritabil.

1.8.

Sprijinul sporit pentru reînnoirea generațiilor și pentru tinerii fermieri este pozitiv. Este necesar ca această creștere a ajutorului să fie însoțită de măsuri suplimentare, care să permită o veritabilă reînnoire a generațiilor.

1.9.

Orice propuneri privind convergența internă sau externă, aplatizarea, degresivitatea și redistribuirea trebuie să se bazeze pe criterii obiective și nediscriminatorii și nu se poate permite ca ele să submineze unitățile agricole viabile și să erodeze condițiile de concurență echitabilă și competitivitatea fermierilor din diferitele regiuni ale UE.

1.10.

Orice reduceri de fonduri din cadrul pilonului II al PAC sunt inacceptabile, deoarece un program de dezvoltare rurală puternic este esențial pentru a sprijini zonele și sectoarele mai vulnerabile, și pentru o dezvoltare teritorială mai echilibrată.

2. Aspecte-cheie în reforma PAC 2021-2027

Introducere

2.1.

CESE întâmpină cu interes propunerile legislative privind reforma PAC și, în special, accentul sporit și obiectivele ambițioase în ce privește schimbările climatice și mediul; se opune reducerilor bugetului PAC, deoarece un buget puternic este necesar pentru un sector agricol durabil și pentru a menține veniturile fermelor; ia notă de modificările privind subsidiaritatea și consideră că trebuie să aibă loc o simplificare reală la nivel de fermă.

2.2.

CESE emite prezentul aviz cu privire la propunerile legislative, cu o listă a propunerilor detaliate de modificări și amendamente și solicită ca acest aviz să fie luat în considerare în viitoarea dezbatere din cadrul Parlamentului European și al Consiliului.

Modelul european de agricultură și de producție de alimente

2.3.

O PAC puternică care sprijină o politică agricolă europeană și un sector agricol durabile din punct de vedere economic, social și al mediului este esențială pentru Uniunea Europeană în ceea ce privește securitatea alimentară și suveranitatea alimentară și, de asemenea, pentru a răspunde cererii tot mai mari de produse alimentare de mai bună calitate care vine din partea celor 512 milioane de cetățeni ai Uniunii (1). În plus, UE trebuie să țină seama de creșterea populației mondiale, estimată să ajungă la 9,5 miliarde până în 2050, din care 3 miliarde trăiesc în zone expuse stresului hidric, ceea ce duce la deficit alimentar crescut și foamete. CESE consideră necesar ca UE să se concentreze pe transferul de cunoștințe și pe schimbul de experiență cu privire la modul în care se pot produce alimente mai multe și mai bune, la nivel local și în mod durabil, și în alte părți ale lumii.

2.4.

PAC trebuie să realizeze, pentru toți cetățenii europeni, obiectivele inițiale stabilite în Tratatul de la Roma și, de asemenea, să răspundă noilor provocări privind clima și dezvoltarea prevăzute în angajamentele UE asumate în cadrul Acordului de la Paris și să îndeplinească obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU.

2.5.

CESE este ferm convins că PAC 2021-2027 trebuie să sprijine și să faciliteze, în întreaga Europă, modelul european de agricultură și de producție de alimente care implică structura exploatațiilor familiale, cooperativelor, grupurilor de producători și a altor forme de agricultură și produsele alimentare produse la cele mai înalte standarde din lume (2). Noua PAC trebuie să abordeze mai bine problema veniturilor mici din agricultură și a eliminării discrepanței tot mai mari dintre veniturile fermierilor și salariile din cadrul celorlalte sectoare ale economiei (3). Modelul agricol european nu poate fi obținut în condițiile și la prețurile pieței mondiale. Modelul agricol european este amenințat astăzi mai mult ca niciodată de evoluțiile actuale și, de aceea, trebuie sprijinit și promovat printr-o PAC puternică (4).

2.6.

Deși recunoaște beneficiile comerțului pentru sectorul agricol, este esențial ca politica agricolă a UE prin PAC să protejeze cel mai înalt nivel al standardelor în agricultură, producția de alimente, controalele de mediu, sănătate și securitate și drepturile fundamentale ale lucrătorilor în lume. CESE consideră că trebuie să existe o abordare mult mai coerentă a politicilor UE în ceea ce privește acordurile comerciale internaționale în sectorul agroalimentar și PAC (5). În timp ce PAC se străduiește să mențină cele mai înalte standarde în cadrul negocierilor comerciale, cum ar fi Mercosur, UE acceptă importuri de alimente care nu respectă standardele de siguranță alimentară ale UE și sunt produse cu respectarea unor standarde mai scăzute de mediu. Nu se poate permite ca globalizarea să submineze standardele, piețele europene și interesele cetățenilor UE.

2.6.1.

Comitetul constată cu îngrijorare numărul mare de fermieri din Regatul Unit care au votat pentru Brexit, aparent din cauza ingerinței și complexității funcționării PAC pe teren. Pentru a preveni probleme similare în alte state membre, care amplifică presiunea populistă și anti-UE, CESE solicită Comisiei să se asigure că măsurile reale și practice de simplificare la nivel de fermă sunt o parte centrală a propunerilor PAC pentru perioada 2021-2027.

2.7.

Date fiind diversitatea agriculturii europene, patrimoniul culinar și perspectivele de piață, diferența de calitate reprezintă un obiectiv strategic și parte integrantă a viitorului agriculturii europene, alături de eforturile de ameliorare a eficienței și competitivității. PAC trebuie, prin urmare, să ofere diferite modalități de promovare a politicii în domeniul calității, cum a fost cazul și în trecut. Pentru a atinge acest obiectiv, ar trebui pus accentul pe calitate atunci când se elaborează planurile strategice PAC.

2.8.

Orice modificări propuse ale PAC, inclusiv subsidiaritatea, trebuie să garanteze că piața unică a UE nu este afectată și continuă să funcționeze ca o piață unică reală și eficace. Este esențial ca planurile strategice PAC de la nivel național să nu interfereze cu funcționarea pieței unice.

Necesitatea unui buget puternic al PAC

2.9.

Propunerile de reducere a bugetului PAC, de la 38 % din bugetul UE în perioada 2014-2020 la 28,5 % în perioada 2021-2027, sunt inacceptabile pentru CESE, în special în condițiile în care la nivelul bugetului total al UE se înregistrează o creștere. Reducerile bugetului PAC variază între 3 % și 4 %, exprimate în prețuri curente, și între 11 % și 16 %, exprimate în prețurile din 2018 (luând în considerare inflația de 2 % p.a.), în funcție de metoda de calcul utilizată (6). Pentru fondurile de dezvoltare rurală, reducerile propuse, exprimate în prețuri din 2018, depășesc 25 %.

1 000 EUR	2014-2020 (UE-28+FED)	7*2020 UE-27+FED	2014-2020 (UE-27+FED)	2021-2027	% modificare vs UE-27 2020*7	% modificare vs UE-27 2014-2020
CFM (Prețuri actuale)	1 115 919	1 151 866	1 063 101	1 279 408	+ 11 %	+ 20 %
% VNB	1,03 %	1,14 %	1,16 %	1,11 %
PAC (Prețuri actuale)	420 015	394 659	391 849	378 920	– 4 %	– 3 %
CFM (Prețuri 2018)	1 136 105	1 107 138	1 082 320	1 134 583	+ 2 %	+ 5 %
PAC (Prețuri 2018)	428 354	379 334	399 608	336 623	– 11 %	– 16 %
Sursa: Document de lucru al Comisiei Europene privind comparația dintre CFM 2021-2027 și CFM 2014-2020.

2.10.

În conformitate cu avizul Comisiei pentru bugete a PE, CESE consideră cu toată convingerea că bugetul UE ar trebui să fie majorat la 1,3 % din VNB. Bugetul PAC ar trebui să își păstreze procentul actual de finanțare de la bugetul UE. Acest lucru ar asigura o finanțare adecvată a bugetului PAC, în vederea îndeplinirii obiectivelor și ambițiilor PAC, precum și soluționării celorlalte provocări majore, cum ar fi Brexit. Fără un buget al PAC finanțat în mod adecvat, nu este posibilă realizarea obiectivelor prezentate de Comisie în propunerile legislative.

2.11.

Reducerile bugetului PAC nu sunt în conformitate cu obiectivele de politică ale PAC prevăzute la articolul 39 din TFUE, în special:

—	asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură;

—	asigurarea unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori.

CESE se opune ferm reducerilor finanțării din cadrul pilonului II al PAC (FEADR) prevăzute în propuneri, întrucât ele ar afecta în mod disproporționat acele state membre în care ponderea celui de-al doilea pilon din bugetul global al PAC este comparativ mai mare, și subliniază faptul că finanțarea din cadrul pilonului II sprijină sectoarele și zonele mai vulnerabile, precum și investițiile, modernizarea, învățarea, eficiența resurselor și bunăstarea animalelor din sectorul agricol european.

Transferurile între piloni și cofinanțarea

2.12.

CESE este preocupat de nivelul de flexibilitate permis statelor membre cu privire la transferul de fonduri între pilonii PAC. Pentru a împiedica statele membre să evite îndeplinirea obligațiilor care le revin privind cofinanțarea în cadrul pilonului II, CESE consideră că statelor membre ar trebui să li se permită să utilizeze flexibilitatea pentru a transfera fonduri între piloni numai dacă ele cofinanțează complet aceste transferuri. CESE nu este de acord să se permită statelor membre să transfere fonduri din pilonul II în pilonul I (7).

Structura PAC și noile măsuri

2.13.

Propunerile legislative mențin componentele-cheie ale PAC [pilonul I al PAC privind plățile directe, pilonul II al PAC privind măsurile de dezvoltare rurală și organizarea comună a piețelor agricole (OCP) care implică măsuri de sprijinire a pieței], în conformitate cu promisiunea făcută de comisarul Hogan că această reformă constituie mai degrabă o evoluție decât o revoluție.

2.14.

CESE salută propunerea prevăzută la articolul 14 de a prevedea în total patru tipuri de plăți decuplate și plăți cuplate, care ar trebui să contribuie la stabilizarea veniturilor:

—

„sprijinul de bază pentru venit” – important: CESE propune ca formularea „pentru sustenabilitate” să fie eliminată de aici și inclusă în titlul articolului 14, având în vedere faptul că o durabilitate sporită și suficientă nu poate fi realizată decât printr-o combinație cu adevărat echilibrată a tuturor celor patru plăți decuplate;

—	„sprijinul redistributiv complementar” – și aici se recomandă eliminarea formulării „pentru durabilitate” și includerea sa în titlu;

—	„sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri”, precum și

—	„schemele pentru climă și mediu”.

2.15.

Propunerile cuprind măsuri noi privind condiționalitatea suplimentară legată de mediu și de schimbările climatice pentru toate plățile din cadrul PAC (pilonul I și pilonul II), precum și propuneri noi privind subsidiaritatea, odată cu un nou model de performanță (planurile strategice PAC), conceput pentru a le acorda statelor membre mult mai multă responsabilitate și flexibilitate în ceea ce privește modul în care îndeplinesc obiectivele specifice, modul în care abordează domeniile problematice specifice și modul în care pun în aplicare măsuri de asigurare a conformității. Un grad mai ridicat de subsidiaritate nu ar trebui să ducă la o creștere a renaționalizării, ci, în orice caz, la o adaptare a măsurilor generale la împrejurările specifice ale fiecărui teritoriu.

2.16.

CESE salută menținerea aspectelor-cheie ale PAC în ceea ce privește plățile din cadrul pilonului I și al pilonului II, subliniind importanța plăților directe pentru fermieri și veniturile fermelor și, de asemenea, salută accentul sporit pus pe condiționalitatea legată de mediu și de schimbările climatice și pe performanță.

Ambiția sporită în ceea ce privește mediul și schimbările climatice

2.17.

CESE reamintește faptul că fermierii contribuie deja la protecția mediului și a climei, și acceptă totodată accentul sporit și nivelul mai ridicat de ambiție în ceea ce privește propunerile privind mediul și schimbările climatice și alinierea la angajamentele UE asumate în cadrul Acordului de la Paris și la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, CESE subliniază faptul că realizarea acestor obiective ambițioase nu ar trebui să afecteze competitivitatea sectorului și că ea va necesita un buget adecvat al PAC.

2.18.

Societatea solicită ca producția de alimente și agricultura să fie durabile din punctul de vedere al mediului și este esențial ca PAC să fie modernizată și axată pe realizarea acestor cerințe. Durabilitatea constă în trei aspecte indisociabile: cel economic, cel social și cel de mediu, toate trei fiind la fel de importante. Performanța în ceea ce privește îngrijirea mediului și măsurile în domeniul schimbărilor climatice sunt esențiale în noua PAC. CESE salută faptul că unul dintre cele trei obiective generale prevăzute în propuneri constă în „stimularea îngrijirii mediului și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă” (8). Astfel de măsuri trebuie să dispună de un sprijin bugetar suficient, care să nu compromită rentabilitatea generală a exploatațiilor agricole familiale.

2.19.

CESE salută faptul că, dintre cele nouă obiective specifice prevăzute în propuneri, trei sunt dedicate îmbunătățirilor în ceea ce privește mediul și combaterea schimbărilor climatice. În mod specific, aceste propuneri:

—	contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, precum și la energia sustenabilă;

—	promovează dezvoltarea sustenabilă și gospodărirea eficientă a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul;

—	contribuie la protejarea biodiversității, îmbunătățesc serviciile ecosistemice și conservă habitatele și peisajele;

—	este esențial ca acțiunile și programele relevante din cadrul schemelor pentru climă și mediu să fie susținute de o componentă stimulativă care ar încuraja utilizarea lor în rândul fermierilor și ar trimite un semnal puternic către public.

2.20.

Noua „abordare la nivelul întregii PAC”, care va fi acoperită în planurile strategice ale statelor membre, este prevăzută să implice intervenții și condiționalitate atât în cadrul pilonului I, cât și în cadrul pilonului II al PAC. Noua condiționalitate sporită implică propuneri suplimentare privind ecocondiționalitatea și ecologizarea, care acoperă:

—	atenuarea schimbărilor climatice, precum menținerea pajiștilor permanente, protejarea adecvată a zonelor umede și a turbăriilor, interdicția de a incendia miriștile arabile;

—

protecția apei, prin punerea în aplicare a politicii comunitare în domeniul apei, controlul poluării cu fosfați, Directiva privind nitrații și crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apă, precum și utilizarea instrumentului pentru sustenabilitatea fermelor în ceea ce privește utilizarea nutrienților (planuri de gestionare a nutrienților);

—	protecția și calitatea solurilor, axate pe gestionarea aratului în scopul reducerii riscului de degradare a solului, fără soluri goale în perioadele cele mai sensibile și rotația culturilor.

2.21.

În ceea ce privește biodiversitatea și peisajul, propunerile privind condiționalitatea stabilesc detaliile privind conservarea păsărilor sălbatice, a habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică: un procentaj minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive, menținerea particularităților topografice, interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor și măsuri pentru evitarea speciilor invazive (GAEC 9), crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apă (GAEC 4) sau rotația culturilor (GAEC 8). Cu toate acestea, CESE propune ca UE să stabilească indicatori cantitativi clari pentru GAEC, care trebuie să fie obligatorii pentru statele membre.

2.22.

CESE salută cerința prin care statele membre trebuie să cheltuiască cel puțin 30 % din bugetul FEADR pentru intervenții care vizează în mod direct mediul și schimbările climatice și 40 % din bugetul total (FEGA și FEADR) trebuie să fie relevant pentru schimbările climatice.

2.23.

2.24.

CESE subliniază că este extrem de important ca planurile strategice ale statelor membre să acorde prioritate intervențiilor în materie de mediu și schimbări climatice, care contribuie la reziliența și rentabilitatea pe termen lung a fermelor și și menținerea locurilor de muncă, și ca punerea în aplicare să se axeze pe realizarea obiectivelor.

Subsidiaritatea – planurile strategice PAC și noul model de performanță

2.25.

CESE sprijină conceptul de schimbare a orientării politicii agricole comune de la conformitate la performanță și ideea de a acorda statelor membre mai multă flexibilitate și mai multe responsabilități, prin intermediul subsidiarității în cadrul noului model de performanță și al planurilor strategice PAC.

2.26.

Cu toate acestea, CESE dorește să se asigure că PAC rămâne o politică comună în toate statele membre și că piața unică este păstrată pe deplin. Planurile strategice PAC nu le pot permite statelor membre să renaționalizeze piețele sau să creeze bariere sau restricții pentru concurența loială pe piața unică. În niciun caz, punerea în aplicare a acestor planuri strategice nu poate fi considerată drept un pas către cofinanțarea întregii PAC.

2.27.

Este extrem de important să se mențină condiții de concurență echitabile în ceea ce privește punerea în aplicare la nivel de fermă, în special în legătură cu ecocondiționalitatea și GAEC. Statele membre și regiunile trebuie să fie împiedicate să adopte o suprareglementare sau variante mai puțin ambițioase ale planurilor de punere în aplicare.

2.28.

CESE salută cerința prevăzută în planurile strategice PAC ca statele membre să poată contribui mai mult la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în materie de mediu și schimbări climatice. Fermierii ar trebui să aibă posibilitatea de a alege o serie de măsuri pentru a se adapta mai bine la circumstanțele lor specifice (de exemplu, rotația culturilor nu este posibilă pe plantațiile de orez sau în cazul culturilor multianuale sau permanente).

2.29.

Propunerea prin care li se impune statelor membre să dezvolte și să prezinte planuri strategice PAC atât pentru pilonul I, cât și pentru pilonul II, va fi mai complexă decât sistemul actual. Este esențial să nu se permită ca această cerință să întârzie punerea în aplicare și în niciun caz aceasta nu poate întârzia efectuarea eficientă și în timp util a plăților directe pentru fermieri. Ar trebui ca regiunile să fie implicate, iar cunoștințele lor de specialitate să fie valorificate la maximum.

2.30.

Pe lângă elementele-cheie prevăzute în propuneri, CESE propune ca planurile strategice PAC la nivel de stat membru să abordeze următoarele aspecte:

—	modul în care un stat membru abordează o problemă specifică fiecărei țări în statul respectiv, de exemplu abandonarea terenurilor/deșertificarea în unele părți din Europa de Sud, calitatea apei/nitrați în unele părți din Europa de Nord-Vest, declinul biodiversității în Europa;

—	un plan la nivel de stat membru cu privire la simplificarea la nivel de fermă;

—	plan de realizare și termene de plată pentru toate plățile din cadrul PAC;

—	sistem de stimulente pentru buna performanță realizată în materie de mediu și combatere a schimbărilor climatice;

—	obiective de performanță și de realizare la nivel național.

Simplificarea și condiționalitatea

2.31.

CESE sprijină ferm simplificarea și solicită ca angajamentul politic asumat în acest sens să fie realizat la nivel de fermă în cadrul noilor propuneri privind PAC. Deși recunoaște elementele pozitive, modul de funcționare propus de noul model de performanță, condiționalitatea sporită, introducerea de indicatori în pilonul I și obligația de a elabora planuri strategice detaliate pentru PAC sunt deosebit de îngrijorătoare și contravin obiectivului de a realiza o simplificare reală.

2.32.

În ciuda acțiunilor pozitive în ceea ce privește simplificarea din cadrul Regulamentului Omnibus, extinderea sistemului de „cartonașe galbene” și adoptarea unei tehnologii prin satelit pentru controlul suprafețelor, propunerile privind PAC mențin în continuare un volum mare de cerințe detaliate, cu o sarcină birocratică considerabilă pentru fermierii individuali, marea majoritate a acestora funcționând ca operatori unici și fiind supuși unei presiuni puternice în ceea ce privește veniturile.

2.33.

CESE este preocupat de faptul că, în abordarea adoptată de propunerile Comisiei, se constată o contradicție între simplificare și subsidiaritate. Pe de o parte, Comisia este în favoarea simplificării, pe de altă parte, propunerile cu privire la noul model de performanță și la planurile strategice PAC extinse atât asupra pilonului I, cât și asupra pilonului II, precum și cerințele legale suplimentare în materie de gestionare (SMR) mai detaliate și cerințele privind GAEC (anexa III) (9) la nivel de fermă vor face ca punerea în aplicare a politicii să fie mai complexă și mai birocratică, atât la nivel de stat membru, cât și la nivel de fermă. Diferitele categorii de scutiri instituite în cadrul schemei privind plata pentru înverzire din 2014-2020 trebuie preluate în normele privind condiționalitatea aplicabile după 2020.

2.34.

Pentru a realiza o simplificare reală la nivel de fermă, menținând în același timp un control complet și adecvat, este necesar să se reducă volumul și sarcina birocratică exercitată asupra fermierilor. Sistemul actual de realizare a PAC se bazează pe cerințe detaliate la nivelul UE și prevede controale stricte, penalități și măsuri de audit (10). Sistemul de control de la nivelul fermelor ar trebui revizuit și reconceput în totalitate: utilizare sporită a tehnologiilor, inspecții prin satelit și prin teledetecție, toleranță sporită, iar controalele nu ar trebui să întârzie plățile (11). În ceea ce privește creșterea gradului de utilizare a teledetecției, identificarea corectă a suprafeței eligibile ar trebui să revină, la rândul ei, autorităților responsabile pentru monitorizare.

2.35.

Sistemul actual de inspecție și de sancțiuni este menit să detecteze și să sancționeze, nu să corecteze și să îmbunătățească. CESE propune conceptul dreptului de rectificare cu un model de lichidare introdus la nivel de fermă, care ar permite fermierilor să corecteze neconformitățile neintenționate fără sancțiuni administrative.

2.36.

Există o mare nevoie de a continua simplificarea și de a reduce birocrația la nivelul UE și la nivelul statelor membre în legătură cu programele din cadrul pilonului II al PAC (12).

2.37.

Statele membre ar trebui să aibă obligația de a întocmi, în cadrul planului lor strategic, o secțiune specifică privind simplificarea și modul în care propun să reducă sarcina birocratică asupra fermierilor și de a prezenta modul în care aceasta diferă de sistemul actual.

Reînnoirea generațiilor

2.38.

CESE salută accentul sporit pus pe reînnoirea generațiilor și sprijinul suplimentar propus pentru tinerii fermieri, care au nevoie de acces mai ușor la terenuri, formare și finanțare. Este esențial să se ofere stimulente fermierilor care se pensionează și își transferă exploatația unui fermier tânăr.

3. Propuneri specifice din partea CESE

Fermierii veritabili

3.1.

CESE sprijină ferm obiectivul prin care plățile directe ar trebui să ajungă doar la fermierii veritabili. Simplul drept de proprietate asupra terenurilor nu ar trebui să îi confere unei persoane dreptul de a primi plăți directe, dacă aceasta nu este fermier. Cu toate acestea, trebuie recunoscută situația, întrucât ar putea afecta practic toate fermele din UE.

3.2.

CESE este de părere că definițiile esențiale, cum ar fi fermierii veritabili și criteriile de eligibilitate ar trebui să fie elaborate clar, în mod solid și uniform la nivelul UE, pentru a avea un mediu concurențial echitabil, pentru a preveni avantajul/dezavantajul competitiv și orice diluare a normelor comune.

3.3.

Pe lângă examinarea evaluărilor veniturilor și a forței de muncă ocupate în ferme conform propunerilor, definiția fermierului veritabil ar trebui să fie extinsă pentru a include următoarele criterii obiective și nediscriminatorii: venit, active, timpul investit, producția și educația, printre altele. În conformitate cu recentele modificări aduse Regulamentului Omnibus, statele membre ar putea menține flexibilitatea în sensul unei mai bune orientări a eligibilității pentru sprijin. Prin urmare, ar trebui să fie posibil să se elaboreze un cadru comun, păstrând posibilitatea de a adapta definiția la nevoile și condițiile reale din statele membre.

Tinerii fermieri

3.4.

CESE propune ca definiția unui tânăr fermier să fie revizuită, astfel încât să se asigure că plățile ajung doar la tinerii fermieri veritabili. Sprijinul pentru integrarea nou-veniților ar trebui să fie o măsură prioritară în cadrul pilonului II.

Obiective generale

3.5.

CESE dorește să sublinieze că nu este posibil să se îndeplinească obiectivele generale privind agricultura inteligentă, rezilientă și diversificată, securitatea alimentară, protecția mediului și politicile climatice și consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale fără a avea mai întâi un sector agricol durabil din punct de vedere economic. Realizarea unui sector agricol viabil trebuie să constituie un obiectiv general al PAC.

Obiective specifice

3.6.

CESE sprijină pe deplin cele nouă obiective specifice ale PAC prevăzute în propunerile legislative. Cu toate acestea, CESE propune ca secțiunea (f) să includă obiectivul suplimentar de a evita abandonarea terenurilor și de a proteja terenurile agricole împotriva preluării. În plus, CESE consideră că dezvoltarea teritorială echilibrată ar trebui să fie inclusă în obiectivele specifice. De asemenea, CESE dorește ca obiectivul prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (b) – „sporirea competitivității” – să fie reformulat de o manieră mai incluzivă, cum ar fi „sporirea viabilității exploatațiilor pe piețele locale, naționale sau internaționale”. CESE recomandă, de asemenea, să se pună accentul pe obiectivele de promovare a incluziunii sociale și de reducere a sărăciei și să se stabilească ca obiectiv specific dezvoltarea infrastructurii sociale și a serviciilor de bază.

Indicatorii

3.7.

CESE consideră că propunerea de a introduce indicatori pentru a măsura realizarea obiectivelor prevăzute cu obiective de etapă și ținte cuantificate în funcție de criteriile detaliate prevăzute în anexa I (13) ar trebui să se aplice numai la nivel național și nu trebuie să crească sarcina birocratică pentru fermieri. Noii indicatori ai PAC trebuie să fie simpli, realiști, ușor de cuantificat, controlabili și aplicabili realităților locale. Ei ar trebui să aibă legătură directă cu obiectivele definite ale PAC.

GAEC

3.8.

CESE propune ca, în contextul menținerii terenurilor în GAEC, să se ia în considerare existența unei rate de încărcare minime și a unei rate de încărcare maxime pentru pajiști.

Serviciile de consiliere agricolă

3.9.

Sprijinirea și dezvoltarea în continuare a AKIS, inclusiv a serviciilor de consiliere, schimbului de cunoștințe și a formării profesionale, sunt importante pentru a-i ajuta pe fermieri să stimuleze introducerea de inovații și noi tehnologii care, la rândul lor, vor îmbunătăți competitivitatea și sustenabilitatea. Toate inițiativele UE în ceea ce privește serviciile de consiliere și sistemele de inovare trebuie să se bazeze pe cele existente la nivelul statelor membre și să se concentreze asupra obținerii de valoare adăugată. Bugetul PAC fiind supus presiunii, propunerile legislative ar trebui să arate în mod clar că nu pot exista scurgeri de plăți directe din pilonul I al PAC către profesioniștii din sectorul non-agricol.

Plățile directe

3.10.

CESE recunoaște și sprijină pe deplin importanța vitală a plăților directe din cadrul pilonului I al PAC pentru sprijinirea veniturilor agricole. În această privință, CESE consideră că plățile din cadrul pilonului I al PAC trebuie să fie protejate pe deplin și că orice ajustări ale noului sprijin de bază pentru venit ar trebuie să rămână la un nivel minim absolut.

Plafonarea și reducerea plăților

3.11.

În propunerea sa, Comisia prevede două tipuri diferite de plăți directe, și anume patru forme diferite de plăți decuplate, precum și diverse forme de plăți cuplate.

3.12.

Cu privire la plățile decuplate, CESE a prezentat puncte de vedere clare în avizele sale: „Plățile directe în cadrul pilonului I ar trebui să fie limitate la un nivel echitabil și rezonabil pentru agricultorii individuali (de exemplu, egal cu venitul comparabil al unui lucrător calificat). Ar trebui să fie posibile ajustări și ar trebui să se țină seama de parteneriate, cooperative, întreprinderi și de numărul de angajați cu asigurare socială” (14).

3.13.

Se recomandă, de asemenea, ca plafonul să nu se aplice acelor plăți considerate a fi onorarii pentru servicii publice, în special plăți din domeniul mediului și climei, pentru care Comitetul a solicitat o componentă stimulativă clară.

3.14.

În plus, CESE s-a pronunțat în favoarea unei prime mai mari pentru pășuni.

3.15.

CESE salută în principiu includerea salariilor în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) literele (a) și (b), dar nu consideră oportun ca ele să fie luate în considerare la o valoare de 100 %. Nu se justifică finanțarea integrală din bugetul public a salariilor unei categorii profesionale specifice, precum și a impozitelor aferente acestora, și nici luarea în considerare a muncii neremunerate. La nivelul UE trebuie concepută o rată maximă de mai puțin de 100 %.

Convergența plăților

3.16.

CESE susține propunerile privind convergența externă pentru armonizarea continuă a nivelului plăților directe între statele membre. Propunerea are drept scop să elimine 50 % din decalajul existent între nivelul mediu actual de plăți directe dintr-un stat membru și 90 % din media UE a plăților directe în perioada 2021-2027. Cu un buget PAC corespunzător, propunerile Comisiei ar putea fi, totuși, mai ambițioase, mai ales în ce privește acele state membre cu nivelurile de sprijin cele mai scăzute. Comitetul consideră că, la sfârșitul următoarei perioade de programare bugetară, nivelul plăților directe ar trebui să fie de cel puțin 85 % din media nivelului UE.

3.17.

Uniformizarea drepturilor de plată constituie o abordare extrem de brută și nu ia în considerare niciun criteriu obiectiv, cum ar fi nivelul de investiții făcute în fermă, tipul de sistem agricol, nivelul veniturilor, viitoarea viabilitate a fermei și cât de mult se poate baza ferma pe plățile directe și angajamentul fermierului.

3.18.

Pentru ca fermierii să beneficieze de criteriile de convergență și drepturile minime de plată să ajungă până la 75 % din medie până în 2026, ei ar trebui să aibă obligația de a îndeplini anumite criterii obiective.

Rezerva națională

3.19.

CESE sprijină conceptul de rezervă națională pentru tinerii noi fermieri și pentru noii fermieri care abordează pentru prima dată acest domeniu de activitate. Cu toate acestea, criteriile pentru alocarea din rezerva națională trebuie să fie de asemenea natură încât alocarea drepturilor să nu facă obiectul unor abuzuri, iar drepturile să fie alocate numai fermierilor veritabili, pe baza unor criterii clare și obiective, cum ar fi vârsta, veniturile, educația, timpul investit și producția.

3.20.

În plus, ar trebui să fie obligatoriu ca orice drepturi alocate din rezerva națională să fie activate și utilizate de către destinatar pentru o perioadă minimă determinată de statul membru și nu ar trebui să fie posibil ca destinatarii rezervei naționale să vândă drepturile alocate înainte de încheierea acestei perioade.

Sprijinul pentru venitul redistribuit complementar

3.21.

Sprijinul pentru venitul redistribuit complementar a dat rezultate foarte bune în anumite țări, însă în alte contexte riscă să reducă și mai mult nivelul plăților directe și al veniturilor pentru fermierii ale căror venituri depind în cea mai mare măsură de plățile directe, dintre care mulți sunt fermieri cu normă întreagă, și să transfere plățile către fermierii cu fracțiune de normă și către cei ale căror venituri integrale depind în mai mică măsură de plățile directe.

3.22.

Propunerile subliniază importanța plăților directe pentru veniturile fermelor și arată în mod clar că asigurarea unui nivel de sprijin adecvat și, deci, a veniturilor fermelor, rămâne un element-cheie pentru viitor, pentru a se asigura securitatea alimentară, realizarea ambițiilor în ceea ce privește mediul și clima, precum și vitalitatea rurală. Cu toate acestea, CESE subliniază, de asemenea, că orice altă opțiune care redistribuie semnificativ plățile directe către fermele și regiunile cu productivitate mai redusă va duce, pe termen scurt, la reducerea competitivității UE (15) pe piețele internaționale, dar va răspunde mai bine așteptărilor consumatorilor și ale cetățenilor de a orienta PAC într-o mai mare măsură către satisfacerea nevoilor pieței interne.

3.23.

CESE consideră că plata redistributivă complementară, în cazul în care se va aplica, ar trebui să fie finanțată numai din fondurile eliberate în urma plafonării și că, pentru a reduce disparitățile mari din cadrul sectorului, ea ar trebui să fie orientată și îndreptată către fermierii ale căror venituri depind, în principal, de agricultură.

Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri

3.24.

CESE sprijină propunerea de a avea un sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri; pentru ca acesta să nu ducă la prejudicierea fermierilor veritabili, va fi necesară crearea mecanismelor adecvate, care să împiedice alocarea unor ajutoare economice în cazul în care nu este vorba de o adevărată inițiere a unei activități agricole.

Programul voluntar pentru climă și mediu („program ecologic”)

3.25.

CESE ia notă de introducerea în pilonul I a unui „program ecologic” voluntar pentru climă și mediu la nivel de fermă. Cu toate acestea, este important ca „programul ecologic” propus în cadrul pilonului I să nu-i descurajeze parțial sau total pe fermieri să-și depună candidatura și să participe la programele privind mediul și schimbările climatice din cadrul pilonului II.

3.26.

Ar trebui adoptate dispoziții pentru a permite o plată pentru pășuni pentru creșterea de animale cu o rată de încărcare minimă și maximă în cadrul acestei măsuri. În plus, ar trebui să se prevadă dispoziții pentru a permite plăți pentru bunăstarea animalelor pe cap de animal, cum este în prezent cazul acestui tip de program.

Plățile cuplate

3.27.

Plățile cuplate au un rol foarte important de jucat în protejarea sectoarelor și zonelor vulnerabile. Plățile cuplate pot asigura plăți directe cu rol esențial, sporite și orientate către sectoarele cu venituri reduse, cum ar fi creșterea extensivă a vacilor care alăptează sau a ovinelor, culturile proteice sau creșterea animalelor în zonele de munte, unde conservarea șeptelurilor este esențială pentru echilibrul ecosistemului. Opțiunea plăților cuplate ar trebui, în general, să rămână limitată, dar să fie disponibilă pentru a ajuta la prevenirea abandonării terenurilor și pentru a promova și a încuraja exploatarea pășunilor (16).

Dezvoltarea rurală

3.28.

CESE sprijină cele opt intervenții ample ale UE din cadrul dezvoltării rurale. Astfel cum s-a subliniat anterior, CESE se opune tuturor reducerilor propuse pentru finanțarea în cadrul pilonului II, întrucât acestea afectează în mod disproporționat unele state membre și ridică îndoieli cu privire la o dezvoltare agricolă inteligentă, durabilă și competitivă.

3.29.

CESE consideră că, în conformitate cu actuala PAC, ar trebui să existe dispoziții privind intervențiile specifice cu privire la bunăstarea animalelor în cadrul programelor de dezvoltare rurală, iar acestea ar trebui să fie incluse într-una dintre intervențiile ample.

3.30.

În vederea sporirii participării fermierilor și a adoptării măsurilor, CESE propune ca o proporție mai mare a plății să fie alocată pentru costurile de tranzacție sau pentru stimulente.

3.31.

CESE consideră că angajamentele privind mediul, clima și alte angajamente în materie de gestionare ar trebui să fie luate în considerare pentru perioade mai mari de șapte ani, cu condiția ca și finanțarea acestor angajamente să fie garantată în mod corespunzător.

3.32.

CESE consideră că plățile pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale (17) ar trebui să fie obligatorii în zonele relevante pentru a preveni abandonarea de terenuri în statele membre. În plus, măsurile ar trebui să includă măsuri privind rata de încărcare minimă și maximă și ar trebui să specifice un interval pentru perioada de pășunat. Ar trebui să se permită ca plățile pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale să se califice ca parte din cheltuielile legate de mediu din cadrul pilonului II.

3.33.

În cadrul propunerilor privind constrângerile naturale sau alte constrângeri specifice zonei, este important să se stabilească principiul „nicio restricție fără compensare”. În vederea schimbării practicilor, este extrem de important ca respectiva compensare să se calculeze pentru toate pierderile și să se plătească stimulente adecvate.

3.34.

CESE se pronunță în favoarea unei liste pozitive de propuneri de investiții și nu a unei liste negative.

3.35.

CESE consideră că propunerile privind instrumentele de gestionare a riscurilor ar trebui să fie voluntare și nu obligatorii la nivelul statelor membre. În general, CESE consideră că cea mai bună protecție împotriva volatilității veniturilor o constituie plățile directe substanțiale în cadrul pilonului I și că acestea nu ar trebui să fie erodate în niciun fel pentru a transfera fonduri către sistemele de asigurare sau fondurile mutuale. În plus, CESE propune ca orice finanțare pentru gestionarea riscurilor să fie specifică fiecărui sector.

3.36.

CESE salută noua flexibilitate și gama de sprijin prevăzute în cadrul instrumentelor financiare.

Rezerva pentru situații de criză

3.37.

CESE recunoaște necesitatea unei rezerve permanente pentru situații de criză, finanțată în mod corespunzător și eficace. CESE propune ca finanțarea rezervei pentru situații de criză să fie asigurată printr-o nouă categorie de cheltuieli, în afara bugetului PAC; această finanțare nu are voie, așadar, să implice nicio reducere a plăților directe către fermieri. În conformitate cu actuala legislație privind PAC, fondurile neutilizate din rezerva pentru situații de criză pentru 2020 trebuie restituite fermierilor în 2021.

Organizarea comună a piețelor agricole

3.38.

Propunerile legislative lasă OCP în mare parte neschimbată, implicând o plasă de siguranță de intervenție publică și depozitare privată, precum și măsuri excepționale. În plus, OCP prevede standarde de marketing și norme privind cooperarea fermierilor. CESE consideră că Comisia ar trebui să ia în considerare consolidarea în continuare a reglementării piețelor, pentru a se garanta obținerea unor venituri mai bune.

3.39.

CESE consideră că propunerile ar trebui să reexamineze și să restabilească prețurile de referință ținând seama de evoluția costurilor de producție și să declanșeze niveluri pentru introducerea unui sprijin al piețelor la niveluri mai practice, în vederea asigurării unui sprijin mai realist și oportun al piețelor, atunci când necesar. Comisia ar trebui să se concentreze asupra instrumentelor de gestionare a pieței, limitând mai ales fluctuațiile prețurilor produselor agricole, care sunt principala sursă de venituri pentru fermieri.

Plăți

3.40.

CESE propune ca plățile în avans din data de 16 octombrie a fiecărui an să fie majorate la 80 % (în prezent 50 %, dar de obicei se permite 70 %) pentru plățile directe și la 90 % (în prezent 75 %, dar de obicei se permite 85 %) în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

Calendar

3.41.

Calendarul acordului privind CFM și al noilor propuneri privind PAC este neclar, în special în contextul următoarelor alegeri pentru PE. Propunerea de reformă introduce o serie de elemente noi, cum ar fi planul strategic, un element de bază al reformei, care nu va fi ușor de pus în aplicare de către administrațiile naționale, și o nouă structură a PAC, care prevede anumite obligații pentru fermieri (o nouă condiționalitate consolidată, respectarea indicatorilor din planul strategic etc.), ce necesită o anumită perioadă de timp pentru a putea fi integrate și puse în aplicare de fermieri înșiși. CESE recomandă adoptarea rapidă a unui acord cu privire la CFM înainte de alegerile pentru PE din mai 2019 și a unui acord în timp util privind viitorul PAC, astfel încât fermierii și sectorul agricol să-și poată face planuri de viitor în mod corespunzător și să beneficieze de certitudine. Prin urmare, este esențial să se adopte, cu mult înainte, o perioadă de tranziție adecvată bazată pe actualul sistem de sprijin, pentru orice perioadă post-2020, înainte de intrarea în vigoare a noilor acorduri.

Lanțul alimentar

3.42.

CESE își reiterează solicitarea privind dezvoltarea unei politici alimentare globale în UE (18). În special, CESE salută faptul că Comisia a subliniat rolul important al PAC în promovarea unei alimentații mai sănătoase, făcând disponibile pentru cetățenii UE produse alimentare nutritive, cum ar fi fructele și legumele. Propuneri și recomandări concrete cu privire la acest aspect vor fi formulate într-un aviz din proprie inițiativă în curs de elaborare. CESE salută propunerile de consolidare a poziției fermierilor în lanțul alimentar. Sporirea transparenței prețurilor pe piață este esențială la fiecare nivel, de la consumator până la producătorul primar. În plus, organizațiilor de producători ar trebui să li se acorde mai multe stimulente și mai mult sprijin.

Bruxelles, 17 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) Eurostat – populația UE, 1 ianuarie 2017.

(2) Avizul CESE – O eventuală redefinire a politicii agricole comune (JO C 288, 31.8.2017, p. 10).

(3) Prezentare de R. Ramon Sumoy, DG AGRI, Unitatea C.1, în atenția grupului de studiu al CESE, la 25.6.2018.

(4) JO C 354, 28.12.2010, p. 35.

(5) JO C 283, 10.8.2018, p. 69 punctele 10.2, 10.3, 10.4.

(6) Document de lucru al UE privind comparația dintre propunerile privind CFM 2021-2027 și CFM 2014-2020.

(7) JO C 283, 10.8.2018, p. 69, punctul 7.13.

(8) COM(2018) 392 final, articolul 5 – Obiective generale, p. 41.

(9) COM(2018) 392 final, Anexa III – Norme privind condiționalitatea, în temeiul articolului 11.

(10) COM(2018) 392 final, p. 3.

(11) JO C 283, 10.8.2018, p. 69, punctele 1.9, 6.4.

(12) Programele PAC pilonul II – Evaluare ex post a programelor de dezvoltare rurală 2007-2013.

(13) COM(2018) 392 final, Anexa I – Indicatori de impact, de rezultat și de realizare în temeiul articolului 7.

(14) JO L 288, 31.8.2017, p. 10, și JO C 283, 10.8.2018, p. 69.

(15) COM(2018) 392 final, p. 7.

(16) Foaia de parcurs în materie de politici pentru sectorul cărnii de oaie din UE – Recomandări formulate de forumul UE privind carnea de oaie, prezidat de John Bryan.

(17) Zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice.

(18) JO C 129, 11.4.2018, p. 18.

Top