Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52022IP0034

Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2022 referitoare la punerea în aplicare a celei de a șasea Directive privind TVA: ce lipsește pentru a reduce deficitul de încasare a TVA în UE? (2020/2263(INI))

JO C 342, 6.9.2022, p. 88–98 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
JO C 342, 6.9.2022, p. 77–87 (GA)

6.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 342/88

P9_TA(2022)0034

Punerea în aplicare a celei de a șasea Directive privind TVA

Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2022 referitoare la punerea în aplicare a celei de a șasea Directive privind TVA: ce lipsește pentru a reduce deficitul de încasare a TVA în UE? (2020/2263(INI))

(2022/C 342/10)

Parlamentul European,

—

având în vedere articolele 4 și 14 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere cea de a șasea Directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 intitulată „Armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare” (1) (cea de a șasea Directivă privind TVA),

—

având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2) (Directiva privind TVA),

—

având în vedere Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/CE și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță (3),

—

având în vedere Directiva (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre (4),

—

având în vedere Directiva (UE) 2019/1995 a Consiliului din 21 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește dispozițiile referitoare la vânzările de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri (5),

—

având în vedere Directiva (UE) 2020/285 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici și a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește cooperarea administrativă și schimbul de informații în scopul monitorizării aplicării corecte a regimului special pentru întreprinderile mici (6),

—

având în vedere Directiva (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată (7),

—

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (8),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/2454 al Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (9),

—

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2459 al Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (10),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1541 al Consiliului din 2 octombrie 2018 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 904/2010 și (UE) 2017/2454 în ceea ce privește măsurile de consolidare a cooperării administrative în domeniul taxei pe valoarea adăugată (11),

—

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2026 al Consiliului din 21 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 în ceea ce privește livrările de bunuri sau prestările de servicii facilitate de interfețe electronice și regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile, efectuează vânzări de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri (12),

—

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/194 al Comisiei din 12 februarie 2020 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului în ceea ce privește regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile și care efectuează vânzări de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri (13), aflat în legătură cu pachetul privind TVA pentru comerțul electronic,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului Fiscalis pentru cooperare în domeniul fiscal și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2013 (14),

—

având în vedere propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată (COM(2018)0020),

—

având în vedere propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici (COM(2018)0021),

—

având în vedere propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea măsurilor tehnice detaliate privind funcționarea sistemului definitiv de TVA pentru impozitarea comerțului dintre statele membre (COM(2018)0329) (15),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 decembrie 2011 privind viitorul taxei pe valoarea adăugată: Spre un sistem de TVA mai simplu, mai solid și mai eficient adaptat la piața unică (COM(2011)0851),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2017 intitulată „În continuarea Planului de acțiune privind TVA – Către un spațiu unic pentru TVA în UE – Momentul acțiunii” (COM(2017)0566),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 aprilie 2016 referitoare la un plan de acțiune privind TVA – Către un spațiu unic pentru TVA în UE – Momentul deciziei (COM(2016)0148),

—

având în vedere poziția sa din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea măsurilor tehnice detaliate privind funcționarea sistemului definitiv de TVA pentru impozitarea comerțului dintre statele membre (16),

—

având în vedere poziția sa din 10 martie 2021 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (17),

—

având în vedere poziția sa din 19 mai 2021 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2013 (06116/1/2021 – C9-0179/2021 – 2018/0233(COD)) (18),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 octombrie 2011 referitoare la viitorul taxei pe valoarea adăugată (19),

—

având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2016 intitulată „Către un sistem definitiv de TVA și combaterea fraudei în domeniul TVA” (20),

—

având în vedere rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (21),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la conturarea viitorului digital al Europei: înlăturarea barierelor din calea funcționării pieței unice digitale și îmbunătățirea utilizării IA pentru consumatorii europeni (22),

—

având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2021 referitoare la punerea în aplicare a cerințelor UE privind schimbul de informații fiscale: progrese, lecții învățate și obstacole care trebuie depășite (23),

—

având în vedere studiul din 30 august 2021 intitulat „Deficitul de încasare a TVA, cotele reduse de TVA și impactul acestora asupra costurilor de asigurare a conformității suportate de întreprinderi și consumatori”, elaborat de DIW Econ și publicat de către Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară a Parlamentului,

—

având în vedere Avizul nr. 11/2020 al Curții de Conturi Europene [prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) și al articolului 322 alineatul (2) din TFUE] din 11 decembrie 2020 privind propunerea de regulament (UE, Euratom) al Consiliului de modificare a Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată,

—

având în vedere Raportul special nr. 12/2019 al Curții de Conturi Europene din 16 iulie 2019 intitulat „Comerțul electronic: multe dintre provocările pe care le prezintă colectarea TVA-ului și a taxelor vamale nu au fost încă soluționate”,

—

având în vedere consultarea publică desfășurată în perioada 8 februarie 2021 – 3 mai 2021 și intitulată „Normele privind TVA-ul pentru serviciile financiare și de asigurări – revizuire”,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a elaborării rapoartelor din proprie inițiativă,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0355/2021),

A.

întrucât, în 1977, Consiliul a adoptat cea de a șasea Directivă privind TVA, cu scopul de a realiza o bază unitară de evaluare la care ar trebui să se aplice cote armonizate; întrucât, la acea vreme, toate statele membre adoptaseră deja un sistem de taxă pe valoarea adăugată în conformitate cu prima (24) și a doua (25) Directivă a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri; întrucât statele membre au decis să prevadă o perioadă de tranziție, care de atunci a fost prelungită;

B.

întrucât, din motive de claritate, Directiva privind TVA a reformat și a abrogat cea de a șasea Directivă privind TVA; întrucât aceasta prevede înlocuirea normelor tranzitorii cu un sistem definitiv de impozitare în statul membru de origine; întrucât sistemul de tranziție este complex, imperfect și vulnerabil, din punct de vedere structural, la fraude;

C.

întrucât colectarea TVA-ului este, în principal, responsabilitatea fiecărui stat membru;

D.

întrucât, în 2013, a fost lansată o revizuire substanțială în vederea realizării unui sistem definitiv bazat pe principiul destinației, ceea ce ar face ca sistemul să fie mai puțin vulnerabil la fraudă (26); întrucât principiul destinației implică faptul că TVA-ul este trimis în statul membru de consum final;

E.

întrucât la 25 mai 2018 a fost adoptată o propunere de directivă care introduce măsuri detaliate pentru sistemul definitiv de TVA pentru comerțul cu bunuri între întreprinderi în interiorul Uniunii și pune capăt regimului „tranzitoriu” (27); întrucât Parlamentul și-a adoptat poziția în această chestiune la 12 februarie 2019; întrucât Consiliul nu a adoptat încă o poziție în acest sens; întrucât această blocadă decizională întârzie luarea unor decizii importante privind adaptarea TVA-ului la provocările cu care ne vom confrunta în timpul redresării economiei UE și întrucât lipsa de acțiune înseamnă că lacunele care ar putea permite creșterea deficitului de încasare a TVA nu au fost eliminate;

F.

întrucât deficitul de încasare a TVA în UE a scăzut de la 20 % în 2009 la 10 % în 2019, estimările preliminare indicând faptul că deficitul ar putea scădea sub 130 de miliarde EUR; întrucât această tendință s-a inversat în 2020 din cauza pandemiei și a efectelor sale socioeconomice; întrucât pierderile sunt estimate la 164 de miliarde EUR, din care o treime a căzut în mâinile autorilor fraudelor și rețelelor de criminalitate organizată; întrucât aceste pierderi ar putea reprezenta un deficit de încasare a TVA de 13,7 %; întrucât acest scenariu necesită opțiuni strategice de politică;

G.

întrucât, conform raportului final pe 2020 din 10 septembrie 2020 intitulat „Studiu și rapoarte privind deficitul de încasare a TVA-ului în statele membre ale UE-28”, elaborat pentru Comisie, deficitul de încasare a TVA-ului în statele membre variază foarte mult, de la mai puțin de 1 %, la peste 33 %;

H.

întrucât această pierdere este în detrimentul bugetului UE (TVA reprezintă a doua resursă proprie a UE), al bugetelor naționale, al mediului de afaceri și al cetățenilor care trăiesc în UE;

I.

întrucât programul Fiscalis pentru perioada 2021-2027, cu un buget de 269 de milioane EUR, vizează să combată nedreptatea fiscală ajutând autoritățile fiscale naționale să coopereze mai bine în vederea combaterii fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive; întrucât programul anterior a adus UE venituri în valoare de 591 de milioane EUR;

J.

întrucât, pentru a fi eficientă, platforma Eurofisc de experți antifraudă din statele membre, înființată în 2010, trebuie să fie consolidată și dotată cu resurse suficiente pentru a efectua analize comune ale riscurilor, a coordona investigațiile și a coopera cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Europol și Parchetul European, în special pentru a ancheta frauda în domeniul TVA; întrucât sistemul de cote ale TVA diferențiate și costurile de conformare ridicate pot conduce la creșterea fraudei;

K.

întrucât Avizul nr. 11/2020 al Curții de Conturi se concentrează pe noua metodă propusă pentru calculul resursei proprii bazate pe TVA; întrucât în acest aviz se menționează că propunerea „simplifică în mod semnificativ, în comparație cu sistemul actual, calculul resursei proprii bazate pe TVA provenite de la fiecare stat membru”, dar „cota medie ponderată multianuală definitivă riscă să nu fie reprezentativă pentru toate statele membre”;

L.

întrucât criza socioeconomică provocată de pandemia de COVID-19 a necesitat eforturi fiscale și bugetare substanțiale din partea guvernelor statelor membre, inclusiv sub formă de ajutor pentru întreprinderi;

M.

întrucât resursa proprie bazată pe TVA a reprezentat 11 % din bugetul UE în 2019, în valoare totală de 17,8 miliarde EUR;

N.

întrucât planul de acțiune al Comisiei pentru impozitarea echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare face parte din noua strategie a UE privind simplificarea impozitării, adaptarea acesteia la digitalizarea economiei și la tranziția către o economie verde, precum și combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale; întrucât acest plan de acțiune identifică aspectele legate de TVA ca priorități, axându-se pe combaterea fraudei în domeniul TVA și pe modernizarea TVA-ului în ceea ce privește serviciile financiare, ținând seama de digitalizarea economiei;

O.

întrucât, de la adoptarea Directivei privind TVA, serviciile financiare sunt scutite de la plata TVA, cu unele excepții, pe motiv că sunt supuse unor alte impozite (de exemplu impozitului pe primele de asigurare),

P.

întrucât TVA-ul, ca impozit indirect colectat de toate cele 27 de state membre, este colectat în baza a diferite regimuri naționale diferite și întrucât din toate acestea regimuri este posibil să se extragă bune practici, care să fie aplicate în cadrul unei reforme la nivelul UE; întrucât exemplele naționale ar trebui considerate modele de care să se țină seama și întrucât Comisia trebuie să acționeze ca platformă pentru schimbul acestor bune practici; întrucât un astfel de bun exemplu sunt modificările legislative naționale efectuate de un stat membru, care au creat stimulente pentru consumatori să solicite facturi în sectoare dificil de impozitat;

Q.

întrucât obiectivul general de digitalizare a impozitării este crucial pentru a asigura transparența, simplitatea, răspunderea și raportarea automată și este esențial pentru un regim de TVA definitiv, simplificat și adaptat exigențelor viitorului; întrucât pandemia de COVID-19 a acționat ca un catalizator pentru dezvoltarea digitalizării pentru toate tranzacțiile; întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) se află în centrul acestui proces de digitalizare și ar trebui susținute în acest sens în achiziționarea celor mai recente tehnologii și cunoștințe;

R.

întrucât, în linii mari, TVA-ul este armonizat la nivelul UE și reprezintă o resursă proprie pentru bugetul UE, prin urmare, necesitând o cooperare extinsă la nivelul UE;

S.

întrucât Parlamentul respectă pe deplin principiul suveranității fiscale naționale,

Cotele de TVA, bazele de impozitare și deficitul de încasare a TVA-ului în statele membre

1.

 salută faptul că tendința generală este una pozitivă, deoarece deficitul de încasare a TVA a scăzut la 10 % în 2019 de la 20 % în 2009 în statele membre, ceea ce sugerează că frauda în materie de TVA în UE este în scădere, iar veniturile din TVA ca proporție în PIB sunt în creștere;

2.

 solicită Comisiei și statelor membre să analizeze bunele practici din statele membre care au reușit să evite un deficit mare de încasare a TVA, precum și să facă schimb de astfel de bune practici; sprijină obiectivul de a găsi soluții fiscale inovatoare, în concordanță cu noile realități economice, sociale și de mediu;

3.

 observă că, potrivit unor estimări, o reformă fiscală cu impact neutru asupra veniturilor ar putea reduce cota de TVA standard în medie cu 7 puncte procentuale în UE-27, pe lângă diminuarea costurilor de asigurare a conformității; subliniază că, potrivit acestor estimări, dimensiunea reducerii variază în rândul statelor membre ale UE, de la 2 puncte procentuale în Estonia, la 13 puncte procentuale în Grecia; constată că acesta nu este singurul răspuns la necesitatea de a aborda complexitatea sistemului fiscal; constată că o cotă standard a TVA mai scăzută ar putea aduce beneficii consumatorilor, în special gospodăriilor cu venituri scăzute; ia act de faptul că statele membre au posibilitatea de a explora beneficiile pe care o astfel de cotă standard redusă unică le-ar avea pentru concurența loială pe piața națională;

4.

 consideră că aplicarea unei multitudini de cote reduse are un scop legitim în societate, în special de a reduce caracterul regresiv al sistemului de TVA și de a contribui la atingerea anumitor obiective de politică națională, cum ar fi accesul la bunuri și sectoare esențiale precum sănătatea și produsele alimentare, dar totodată accentuează complexitatea și opacitatea sistemului fiscal, crește costurile de asigurare a conformității și poate facilita frauda; înțelege că aplicarea cotelor reduse poate conduce la o scădere a prețului pentru consumatori, dar depinde și de alți factori; constată, prin urmare, că trebuie efectuate o analiză detaliată și o evaluare a impactului;

5.

 ia act de diferențele semnificative legate de cotele standard aplicate în statele membre și de complexitatea creată de acest lucru pentru sistem, chiar dacă aceste diferențe sunt justificate de diferitele sisteme economice naționale; subliniază că această complexitate este accentuată de modalitățile diferite în care sunt aplicate cotele reduse, care sunt legitime în scopul atingerii unor obiective sociale și de mediu; reamintește că posibilitatea de a aplica cote foarte reduse (în cinci state membre) sau „cote parking” (în cinci state membre) constituie un obstacol suplimentar în calea unui sistem comun coerent și pe deplin interoperabil;

6.

 înțelege că sistemul devine din ce în ce mai complicat din cauza cotelor diferite, dar și din cauza scutirilor și derogărilor, care trebuie să fie excepții; reamintește situația specifică a tratamentului inegal care a fost aplicat statelor membre care au aderat înainte, respectiv după anul 1992, cărora li se aplică norme diferite; solicită Comisiei să abordeze acest aspect în următoarele propuneri legislative;

7.

 constată că, în ultimele două decenii, Comisia a deschis aproape 200 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în materie de TVA; solicită Comisiei să prezinte o sinteză a principalelor constatări ale acestor proceduri ca bază a viitoarelor propuneri legislative, mai exact cu privire la cotele reduse, scutiri și absența transpunerii;

8.

 constată că pandemia de COVID-19 a justificat normele privind excepțiile legate de TVA, ceea ce dovedește nevoia unui grad de flexibilitate pentru a face față circumstanțelor urgente sau neprevăzute; îndeamnă Comisia să țină seama de acest aspect în cadrul viitoarelor propuneri legislative în materie de TVA;

9.

 constată că deficitul de încasare a TVA fluctuează odată cu ciclul economic și că nivelul scăzut de respectare a obligațiilor fiscale este uneori asociat cu cote standard ridicate de TVA și cu o eficiență judiciară și juridică mai scăzută, cu instituții juridice mai deficitare, cu percepția unor niveluri mai ridicate de corupție și cu o cotă generală mai ridicată a economiei subterane în ansamblul economiei;

10.

 constată cu preocupare că unele state membre nu aplică, în general, scutiri de TVA pentru donațiile în natură, ceea ce conduce la situații în care companiile distrug bunuri de consum, în special stocuri nevândute, chiar dacă o astfel de scutire este posibilă în temeiul Directivei privind TVA în vigoare; solicită Comisiei să emită orientări pentru statele membre, clarificând faptul că scutirile de TVA pentru donații în natură sunt compatibile cu legislația existentă a UE în materie de TVA până la adoptarea de către statele membre a propunerii Consiliului (COM(2018)0020) [articolul 98 alineatul (2)];

11.

 regretă că nu există date disponibile privind diferențele regionale, ceea ce ar putea reprezenta o limitare majoră pentru măsurarea deficitului de încasare a TVA; solicită Comisiei să verifice dacă elaborarea și publicarea de măsurători privind deficitul de încasare a TVA la nivel regional ar putea constitui un instrument valoros care să îmbunătățească transparența și să reducă deficitul de încasare a TVA;

Efectul diversității de cote reduse de TVA asupra întreprinderilor

12.

 consideră că actuala diversitate de cote reduse creează sarcini administrative suplimentare pentru întreprinderi; constată că costul total al respectării legislației în materie de TVA variază între 1 % și 4 % din cifra de afaceri a întreprinderilor din statele membre; constată că digitalizarea poate contribui în mare măsură la reducerea costurilor de asigurare a conformității pentru întreprinderi;

13.

 constată că IMM-urile plătesc costuri de asigurare a conformității proporțional mai ridicate, deoarece aceste costuri sunt fixe și nu depind de dimensiunea întreprinderii; observă că costurile ridicate de asigurare a conformității constituie o barieră la intrarea pe piața internă a UE; consideră, prin urmare, că existența în UE a unor regimuri de TVA diferențiate poate descuraja comerțul intracomunitar pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri; constată, cu toate acestea, că dovezile empirice nu sunt concludente în ceea ce privește efectele sistemelor diferențiate de TVA asupra comerțului internațional și dacă acestea ar putea crea condiții de concurență inegale în cadrul acestui comerț, în special din cauza costurilor ridicate de asigurare a conformității, a scutirilor și a sistemelor de rambursare deficiente;

14.

 ia act de potențialul digitalizării de a reduce costurile de asigurare a conformității, deși aceste beneficii se materializează adesea doar pe termen lung; susține că inovațiile digitale (28) pot reduce costurile de asigurare a conformității, pot contribui la transparența tranzacțiilor comerciale și pot reduce birocrația; subliniază necesitatea de a asigura securitatea datelor, respectarea dreptului la viață privată pentru persoanele fizice și confidențialitatea pentru întreprinderi; insistă asupra faptului că întreprinderile trebuie să fie sprijinite în subsidiar (29) prin programe ale UE și că în special IMM-urile și alți actori economici vulnerabili trebuie să fie sprijiniți prin formare organizată de UE cu privire la tranziția digitală, pentru a beneficia și a contribui la aceasta; subliniază că o astfel de abordare generală privind accelerarea digitalizării cunoștințelor și a operațiunilor pe teren ale IMM-urilor ar aduce, în cele din urmă, beneficii pentru colectarea TVA; subliniază potențialul tehnologiei registrelor distribuite de a preveni frauda în materie de TVA – de exemplu frauda intracomunitară cu firme fantomă – și așteaptă cu interes propunerea legislativă de modernizare a obligațiilor de raportare în materie de TVA; invită, de asemenea, Comisia să prezinte o inițiativă axată pe facilitarea aplicării tehnologiei registrelor distribuite de către comercianți și pe reducerea birocrației;

15.

 consideră că, pentru a facilita comerțul și a spori securitatea juridică pe piața unică, Comisia, în cooperare cu statele membre, ar trebui să amelioreze baza de date „Impozite în Europa”, un portal web pentru informarea agenților economici cu privire la TVA; subliniază că portalul ar trebui să ofere acces rapid, actualizat și exact la informațiile relevante cu privire la implementarea sistemului de TVA în diferite state membre și, în special, cu privire la cotele de TVA corecte aplicabile pentru diferite bunuri și servicii în diferite state membre, precum și condițiile pentru cota de TVA zero; constată că acest portal ar putea contribui, de asemenea, la remedierea deficitului actual de încasare a TVA; propune introducerea ghișeului unic al UE pe portalul web al UE de informații privind TVA;

16.

 subliniază că ghișeul unic al UE este un exemplu de inovare digitală ce permite întreprinderilor din UE să își simplifice facturile în materie de TVA și astfel costurile de conformitate în domeniul vânzărilor efectuate în comerțul electronic în interiorul UE; constată că o astfel de reducere a costurilor de conformitate este deosebit de benefică, în special pentru IMM-uri; ia act de disponibilitatea Comisiei de a propune, pentru 2022/2023, o modificare a Directivei privind TVA în vederea extinderii activității ghișeului unic pentru TVA; solicită Comisiei să exploreze modalități de extindere a activității ghișeului unic;

17.

 solicită statelor membre să sporească și să îmbunătățească cooperarea între ele și să aplice cu rigurozitate setul de norme privind schimbul de date privind plata TVA pentru a facilita depistarea fraudei fiscale în cadrul tranzacțiilor transfrontaliere efectuate în contextul comerțului electronic, adoptat în februarie 2020;

18.

 constată că statele membre folosesc deja tehnologii noi pentru a îmbunătăți eficiența controalelor achizițiilor interne în scopuri fiscale; înțelege că aceste măsuri naționale trebuie luate în considerare în cadrul oricărei reforme a sistemului de TVA, ca bune practici ce trebuie avute în vedere; susține o coordonare sporită între statele membre în această privință, pentru a facilita tranzacțiile transfrontaliere, fără costuri excesive pentru operatori și consumatori; solicită Comisiei să prezinte propuneri concrete pentru a promova un sistem mai rapid de schimb de informații privind tranzacțiile cu TVA în interiorul UE și a asigura interoperabilitatea acestuia cu mecanismele naționale; susține extinderea facturării electronice și solicită introducerea unui standard al UE privind facturarea electronică care să armonizeze în special informațiile conținute în factura electronică, pentru a facilita interoperabilitatea transfrontalieră, a asigura conformitatea juridică, a crește transparența tranzacțiilor comerciale și a limita astfel frauda și erorile;

19.

 subliniază că este urgent să se ia măsuri de combatere a fraudei transfrontaliere cu TVA și a fraudei de tip carusel, prin implementarea adecvată a unor mecanisme eficiente de schimb de informații și cu mijloace adecvate (atât umane, cât și financiare, tehnice și tehnologice) pentru autoritățile naționale și alte autorități precum OLAF; subliniază contribuția valoroasă a organismelor precum Eurofisc; reamintește rolul furnizorilor de servicii de plată și necesitatea de a garanta standarde înalte de raportare cu privire la TVA; consideră că este necesar să primească din partea Comisiei un studiu de impact pentru a evalua introducerea unui mecanism generalizat de taxare inversă în mai multe state membre în urma punerii în aplicare a Directivei Consiliului privind aplicarea temporară a unui mecanism generalizat de taxare inversă în legătură cu livrările de bunuri și prestările de servicii care depășesc un anumit prag (30), pentru a combate frauda intracomunitară cu firme fantomă și pentru a evalua, în special, impactul acestui mecanism asupra combaterii tuturor tipurilor de fraudă în domeniul TVA și consecințele asupra costurilor de asigurare a conformității suportate de întreprinderi;

20.

 constată că diversitatea importantă a cotelor poate cauza denaturarea prețurilor pe piața internă, creând stimulente pentru achizițiile transfrontaliere; constată că, în special, diversificarea cotelor de TVA creează un stimulent pentru exploatarea diferențelor de preț între țări prin transferul consumului în state membre cu cote de TVA mai scăzute și denaturarea colectării veniturilor de către administrațiile guvernamentale;

21.

 reamintește că întreprinderile au nevoie de acces simplificat și centralizat la informații privind cotele, cotele corecte de TVA pentru diferite bunuri și servicii din diferitele state membre și condițiile pentru TVA cu cotă zero, precum și de norme clare și lipsite de ambiguitate în materie de TVA pentru a încuraja întreprinderile transfrontaliere și a reduce sarcinile administrative pe care acestea trebuie să le suporte; salută, în acest sens, metoda simplificată și digitalizată de înregistrare, prin intermediul unui portal online, a sistemului de TVA pentru întreprinderile mici care desfășoară activități transfrontaliere, ceea ce reduce costurile și sarcinile administrative; constată că 26 din 27 de state membre folosesc cote reduse ca parte inerentă a politicilor lor fiscale și sociale; reamintește că un portal web comun de informații privind implementarea sistemelor de TVA în diferite state membre ar încuraja activitățile transfrontaliere și ar reduce sarcina administrativă a întreprinderilor;

22.

 salută tendința pozitivă de reducere a costurilor de asigurare a conformității ca urmare a digitalizării continue a întreprinderilor și a administrației publice; constată că, în țările OCDE, timpul necesar pentru conformitatea fiscală a scăzut, în perioada 2006-2020, de la 230 de ore la 162 de ore, în principal ca urmare a adoptării sistemelor electronice de depunere și de plată (31);

23.

 subliniază că un sistem de TVA conceput în mod adecvat este neutru și nu ar trebui să afecteze comerțul, dar că în practică acest principiu este dificil de verificat la nivel global, date fiind scutirile de TVA, caracterul ineficient al sistemelor de rambursare și multitudinea cotelor, ceea ce generează costuri mai mari de asigurare a conformității; reamintește că un sistem eficient de TVA contribuie la combaterea evaziunii fiscale și a optimizării fiscale; subliniază că un număr tot mai mare de IMM-uri doresc să se implice în schimburi comerciale în cadrul UE, în special prin tranzacții online, precum și că sistemul de TVA al UE ar trebui să vizeze facilitarea creșterii acestor schimburi transfrontaliere;

24.

 constată că dovezile empirice arată că sistemul actual de cote de TVA multiple este regresiv în statele membre atunci când este măsurat ca procent din venitul disponibil, dar tinde să fie proporțional sau ușor progresiv în majoritatea statelor membre atunci când este măsurat ca procent din cheltuieli; constată în plus că atunci când sunt măsurate la nivel de cheltuieli, cotele de TVA reduse și zero existente contribuie la sporirea caracterului progresiv al TVA, comparativ cu sistemele de TVA cu cotă unică; ia act totodată de faptul că dovezile arată că numai cotele de TVA care sunt reduse cu scopul de a sprijini gospodăriilor cu venituri reduse (precum cotele reduse la alimente) asigură caracterul progresiv al TVA; invită statele membre ca, atunci când aplică cote reduse de TVA, să facă acest lucru cu scopul specific de a sprijini gospodăriile cu venituri mai mici;

25.

 subliniază că statelor membre ar trebui să li se permită să aplice cote zero de TVA pentru bunurile esențiale;

Efectul cotelor reduse de TVA asupra consumatorilor și asupra obiectivelor sociale și de mediu

26.

 observă că aplicarea unor cote reduse nu conduce în mod sistematic la reduceri permanente de prețuri pentru consumatori și că eficacitatea unei cote reduse depinde de o serie de factori, cum ar fi măsura în care întreprinderile fac ca această cotă să se repercuteze asupra consumatorilor, durata ei în timp, amploarea reducerii și complexitatea sistemului de cote; subliniază, prin urmare, că o repercutare totală a reducerilor de cote este un proces complex și nu ar trebui să fie întreprinsă fără o evaluare solidă a impactului; constată că, deși cotele de TVA reduse și zero existente au beneficii proporțional mai mari pentru gospodăriile cu venituri reduse din UE (măsurate ca procent din cheltuieli), acestea aduc, de regulă, beneficii mai mari gospodăriilor cu venituri ridicate în termeni absoluți (ca bani); constată, prin urmare, că trebuie efectuate analize detaliate și evaluări de impact pentru a se asigura că reducerile se aplică numai în cazul în care acestea pot aduce beneficii gospodăriilor cu venituri reduse;

27.

 subliniază că cotele reduse vizează în mod normal scopul legitim de a garanta că bunurile esențiale sunt accesibile tuturor; subliniază că cotele reduse de TVA pentru produsele de primă necesitate (de exemplu, produsele alimentare) tind să facă TVA-ul mai progresiv; subliniază că cotele reduse pot fi mai eficiente în societățile cu disparități mari în materie de venit și cu un nivel ridicat al inegalităților sociale și economice; constată că dovezile empirice privind eficacitatea cotelor reduse de TVA în promovarea bunurilor de interes social sau de mediu sunt rare și ambigue;

28.

 este profund preocupat de natura regresivă a impozitelor pe consum; subliniază că TVA-ul ar trebui să fie menținut la cote scăzute întrucât împovărează gospodăriile cu venituri reduse în mod disproporționat, exacerbând inegalitatea la nivelul distribuției bogăției;

29.

 constată că eficacitatea cotelor reduse de TVA pentru promovarea unor bunuri ecologice este încă dificil de evaluat din cauza lipsei de dovezi empirice, deși, în anumite studii de caz și potrivit anumitor modele, pot fi măsurate impacturi pozitive; subliniază totuși că, pentru a promova un consum ecologic, este de o importanță primordială ca statele membre să elimine treptat toate cotele zero și cotele reduse de TVA aplicate în cazul bunurilor și serviciilor dăunătoare pentru mediu; invită statele membre ca, până în 2030, să elimine treptat cotele reduse pentru bunurile și serviciile cu grad ridicat de poluare, pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de climă consacrate în Pactul verde european; invită statele membre să analizeze implementarea mecanismelor de compensare pentru a ajuta gospodăriile cu venituri mici să facă față scăderii venitului disponibil ca urmare a creșterii cotelor de TVA pentru bunurile și serviciile poluante;

30.

 subliniază, în această privință, că cotele reduse ar trebui să țină seama de sustenabilitatea finanțelor publice; ia act de faptul că raționalizarea menită să asigure un sistem uniform de TVA ar trebui să țină seama de aplicarea istorică și temporară a cotelor reduse, cu condiția îndeplinirii altor condiții;

31.

 subliniază că dovezile sugerează că cotele reduse de TVA sunt adesea un instrument mai degrabă ineficient în atingerea obiectivelor sociale sau de mediu, deoarece conduc la costuri considerabile pentru guverne, date fiind mărimea deficitului de încasare a taxelor, reducerea veniturilor fiscale, creșterea costurilor administrative, costurile ridicate pentru controale și inspecții, presiunea exercitată de grupurile de interese sociale și economice, costurile de asigurare a conformității, denaturările economice sau chiar evaziunea fiscală, precum și dificultatea de a ajunge la grupurile-țintă;

32.

 constată că, pentru a evalua pe deplin eficiența și eficacitatea cotelor de TVA nestandardizate, este necesar ca ele să fie comparate cu instrumente de politică alternative; consideră că aceste măsuri pot fi instrumente mai eficace, mai flexibile, mai vizibile și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru realizarea acestor obiective sociale și de mediu, dacă sunt utilizate de guverne în mod eficient; constată, cu toate acestea, că aceste instrumente se află în centrul suveranității fiscale naționale și sunt incluse în competențele naționale, deoarece nu există o legislație a UE care să le armonizeze; subliniază că acestea trebuie totuși să respecte politica UE în domeniul concurenței;

33.

 subliniază că un sistem uniform de TVA, combinat cu instrumente de politică alternative și cu o serie de reforme sociale și de instrumente fiscale de mediu, reprezintă opțiuni care merită analizate atunci când se concepe un sistem fiscal global eficient din punct de vedere economic, social și ecologic, atât timp cât acestea nu creează o povară excesivă asupra gospodăriilor cu venituri mici; constată că Noua Zeelandă are un sistem uniform de TVA cu o cotă unică și aplică un credit fiscal pentru gospodăriile cu venituri mici; subliniază că eforturile de simplificare sau de armonizare a sistemului de TVA din UE nu ar trebui să conducă la cote standard de TVA mai ridicate; reamintește că, pentru promovarea bunurilor de interes social, s-ar putea recurge la subvenții forfetare și la campanii de informare;

Concluzii

34.

 reamintește că veniturile din TVA reprezintă una dintre cele mai importante surse de venituri publice, constituind, în medie, aproximativ 21 % din totalul veniturilor fiscale în UE; ia act de faptul că deficitul de încasare a TVA se ridică, în medie, la 10 % și că TVA-ul constituie, de asemenea, o resursă proprie pentru bugetul UE; subliniază că orice scădere a bazei de TVA poate avea ca rezultat reducerea veniturilor pentru finanțele publice; invită autoritățile fiscale naționale să ia inițiative pentru a reduce deficitul de încasare a TVA, cu scopul de a îmbunătăți finanțele publice, în special având în vedere încetinirea creșterii economice cauzată de pandemia de COVID-19, și pentru a crește resursele proprii ale UE;

35.

 salută, în acest sens, faptul că în ultimul deceniu s-au înregistrat progrese semnificative în cooperarea dintre autoritățile fiscale ale statelor membre; îndeamnă statele membre să continue discuțiile pentru intensificarea cooperării administrative;

36.

 aprobă concluziile studiului realizat de DIW Econ care subliniază că, în 2019, în medie, cota standard a fost aplicată în statele membre la un procent de 71 % din baza fiscală totală; evidențiază faptul că costurile de asigurare a conformității aferente sistemelor de TVA diversificate pot fi reduse în mod semnificativ prin continuarea digitalizării întreprinderilor și a administrațiilor publice; subliniază că costurile aferente sistemelor de TVA diversificate pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, denaturările pe care acestea le pot provoca pe piața internă și asupra comerțului, precum și impactul acestora asupra guvernelor prin prisma pierderii de venituri trebuie evaluate cu atenție pentru a se ajunge la un sistem de TVA coerent, echitabil și eficient în UE; constată că ratele reduse aplicate bunurilor de primă necesitate (de exemplu, produsele alimentare) tind să facă TVA-ul mai progresiv și că gospodăriile cu venituri mici beneficiază de cote reduse de TVA, chiar dacă acestea sunt mijloace mai puțin eficiente de a realiza distribuirea veniturilor sau obiectivele de mediu;

37.

 constată că dificultățile întâmpinate în reducerea decalajului de încasare a TVA dintre statele membre sunt cauzate de o combinație de factori, cum ar fi necesitatea de a menține o serie de scutiri de la TVA pentru anumite bunuri și servicii și disponibilitatea statelor membre de a menține cote reduse de cel puțin 5 %; recunoaște că statele membre trebuie să păstreze flexibilitatea de a-și stabili propriile cote de TVA, având în vedere importanța acestui instrument ca instrument bugetar;

38.

 solicită introducerea unui sistem simplificat și modernizat de TVA, cu limite pentru scutiri și cote non-standard, cu scopul de a promova competitivitatea echitabilă și eficientă a întreprinderilor pe piața internă, de a reduce costurile de asigurare a conformității și de a îmbunătăți conformitatea voluntară; constată că un ghișeu unic ar aduce beneficii pentru un astfel de sistem de TVA simplificat, pentru reducerea costurilor de conformitate pentru întreprinderile din UE și pentru stimularea schimburilor comerciale în interiorul UE; ia act de propunerea fostei Președinții portugheze a Consiliului și a actualei Președinții slovene a Consiliului de a elimina treptat toate cotele de TVA zero și cotele reduse pentru bunurile și serviciile dăunătoare mediului la nivelul statelor membre, cum ar fi combustibilii fosili, pesticidele chimice și îngrășămintele chimice; solicită să se analizeze posibilitatea implementării unor măsuri sociale pentru gospodăriile cu venituri mici, pentru a compensa scăderea venitului disponibil ca urmare a creșterii cotelor de TVA pentru bunurile și serviciile poluante; îndeamnă statele membre să adopte rapid propunerea de revizuire a directivei privind cotele de TVA (32);

39.

 subliniază că deficitul de încasare a TVA se datorează în principal unei combinații de factori în fiecare stat membru, cum ar fi lacunele legislative, lipsa resurselor și a eficienței digitale în administrațiile fiscale, ineficiența măsurilor de aplicare și de control al respectării normelor, în special a celor privind evaziunea fiscală, evitarea obligațiilor fiscale și planificarea fiscală agresivă; solicită, în această privință, statelor membre să îmbunătățească cooperarea administrativă și să optimizeze performanța autorităților fiscale naționale; salută instrumentul Transaction Network Analysis și sprijină stabilirea unei cooperări sporite între membrii Eurofisc în vederea detectării rapide a fraudei de tip carusel; solicită Conferinței privind viitorul Europei să abordeze acest aspect în contextul protejării intereselor financiare ale UE;

40.

 consideră că este necesar să se analizeze posibilitatea unei introduceri mai armonizate a facturării electronice în toate statele membre, pe lângă utilizarea obligatorie actuală a acesteia în domeniul achizițiilor publice în întreaga UE, având în vedere că aceasta s-a dovedit a fi un instrument eficient de combatere a fraudei și evaziunii în țările în care a fost introdusă și pentru alte tipuri de tranzacții și unde a condus, de asemenea, la o mai mare simplificare și la reducerea costurilor de asigurare a conformității;

41.

 reamintește importanța independenței și a caracterului nepărtinitor al Observatorului fiscal al UE, care a fost creat la inițiativa Parlamentului; subliniază că programul Fiscalis 2021-2027 este un instrument esențial pentru a contribui la o cooperare rapidă și constructivă între autoritățile fiscale;

42.

 reamintește că eficacitatea cotelor reduse ca instrument de politică trebuie evaluată întotdeauna în contextul specific al altor instrumente de politică existente; adaugă că ratele reduse sunt adesea complementare instrumentelor existente de politică socială și de mediu și că stimulentele fiscale directe sunt instrumente care vizează în mod mai eficient gospodăriile cu venituri mici – de exemplu, un prag fără taxe și cote progresive de impozitare – și sunt, în general, mai puțin costisitoare, cu condiția îndeplinirii altor condiții;

43.

 insistă că trebuie adoptat un sistem de TVA definitiv bazat pe principiul impozitării în țara de destinație; îndeamnă Consiliul să adopte cât mai curând posibil propunerea de directivă din 25 mai 2018 (COM(2018)0329), dată fiind amploarea pierderii de resurse bugetare naționale și europene în cadrul regimului actual; subliniază, în această privință, principiile esențiale ale sistemului de TVA definitiv prospectiv pentru impozitarea la destinație a livrărilor transfrontaliere de bunuri în interiorul UE și taxarea și colectarea TVA în statul membru de destinație al furnizorului;

44.

 solicită Comisiei să prezinte în urma prezentului raport propuneri legislative concrete, care să abordeze temele specifice menționate mai sus; solicită Consiliului să valorizeze dialogul și cooperarea cu Parlamentul vizând o reformă adecvată a sistemului de TVA, având în vedere aceste propuneri și nevoia fundamentală de a garanta caracterul democratic al modificărilor aduse politicii fiscale a UE;

45.

 sprijină propunerea Curții de Conturi (33) de a avea în vedere instituirea unui mecanism de revizuire a cotei medii ponderate multianuale în perioada acoperită de cadrul financiar multianual, pentru a evita denaturările privind nivelul contribuțiilor bazate pe TVA în această perioadă, în cazul în care un stat membru decide să își modifice politica în materie de TVA;

46.

 constată că Directiva privind TVA trebuie aprobată în unanimitate în cadrul Consiliului, în conformitate cu articolul 113 din TFUE;

47.

 reamintește meritele numărului de identificare fiscală ca instrument util pentru garantarea conformității și respectării obligațiilor fiscale; solicită Comisiei și statelor membre să analizeze toate posibilitățile legate de numărul de identificare fiscală ca mecanism de protejare a standardelor ridicate de eficiență în raportare;

48.

 sprijină ideea extinderii domeniului de activitate al ghișeului unic pentru TVA, care este funcțional începând cu 2015 pentru declararea și plata TVA; subliniază necesitatea de a viza în mod specific adaptarea ghișeului unic pe piața în expansiune a comerțului electronic;

49.

 solicită Comisiei să evalueze cadrul actual și să prezinte propuneri legislative concrete privind verificarea tranzacțiilor transfrontaliere, care necesită consolidare pentru a garanta colectarea TVA-ului; subliniază, în această privință, nevoia de a aborda în mod specific oportunitățile asociate utilizării noilor tehnologii digitale, cu standarde înalte privind protecția datelor și viața privată, ca un corolar al drepturilor contribuabililor;

50.

 reamintește că este important să se garanteze transpunerea deplină și punerea adecvată în aplicare a pachetului privind TVA pentru comerțul electronic; solicită Comisiei să evalueze situația în această privință și să prezinte propuneri concrete pentru adaptarea normelor, acolo unde este cazul, având în vedere creșterea ii exponențială a comerțului electronic; constată că există un deficit considerabil de încasare a TVA în sectorul comerțului electronic; invită Comisia să analizeze concluziile din raportul special al Curții de Conturi Europene privind acest aspect pentru a elimina deficitul de colectare;

51.

 reamintește importanța unui dialog mai strâns cu partenerii internaționali, în principal cu partenerii comerciali cei mai relevanți, în ceea ce privește TVA; consideră că această cooperare ar trebui să înceapă și să se bazeze pe principiul cooperării administrative, pentru a garanta logica efectivă a schimbului de informații care poate consolida lupta împotriva schemelor care conduc la fraudă sau evaziune;

52.

 ia act de intenția Comisiei de a modifica natura comitetului pentru TVA și de obiectivele sale privind un viitor comitet de comitologie; subliniază că este necesar ca poziția Parlamentului în această chestiune să fie luată în considerare; reamintește nevoia de a garanta respectarea deplină a cadrului instituțional al UE privind impozitarea și distribuirea competențelor referitoare la impozitarea indirectă;

o

o o

53.

 încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)  JO L 145, 13.6.1977, p. 1.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 348, 29.12.2017, p. 7.

(4)  JO L 311, 7.12.2018, p. 3.

(5)  JO L 310, 2.12.2019, p. 1.

(6)  JO L 62, 2.3.2020, p. 13.

(7)  JO L 62, 2.3.2020, p. 7.

(8)  JO L 77, 23.3.2011, p. 1.

(9)  JO L 348, 29.12.2017, p. 1.

(10)  JO L 348, 29.12.2017, p. 32.

(11)  JO L 259, 16.10.2018, p. 1.

(12)  JO L 313, 4.12.2019, p. 14.

(13)  JO L 40, 13.2.2020, p. 114.

(14)  JO L 188, 28.5.2021, p. 1.

(15)  Intrarea în vigoare a fost amânată până la 1 iulie 2022.

(16)  JO C 449, 23.12.2020, p. 295.

(17)  JO C 474, 24.11.2021, p. 182.

(18)  JO C 15, 12.1.2022, p. 270.

(19)  JO C 94 E, 3.4.2013, p. 5.

(20)  JO C 224, 27.6.2018, p. 107.

(21)  JO C 108, 26.3.2021, p. 8.

(22)  JO C 15, 12.1.2022, p. 204.

(23)  Texte adoptate, P9_TA(2021)0392.

(24)  JO 71, 14.4.1967, p. 1301.

(25)  JO 71, 14.4.1967, p. 1303.

(26)  Astfel cum se prezintă în planul de acțiune al UE privind spațiul unic de TVA în UE.

(27)  COM(2018)0329.

(28)  Cum ar fi inteligența artificială, volumele mari de date și tehnologiile blockchain.

(29)  Aceasta înseamnă că sprijinul provine mai întâi de la statele membre și apoi de la UE.

(30)  Directiva (UE) 2018/2057 a Consiliului din 20 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește aplicarea temporară a unui mecanism generalizat de taxare inversă în legătură cu livrarea de bunuri și prestarea de servicii care depășesc un anumit prag (JO L 329, 27.12.2018, p. 3).

(31)  Studiul PwC și al Grupului Băncii Mondiale din 26 noiembrie 2019 intitulat „Paying Taxes 2020: The changing landscape of tax policy and administration across 190 economies” (Plata taxelor în 2020: Mediul în schimbare al politicii și administrației fiscale în 190 de economii), p. 27.

(32)  COM(2018)0020.

(33)  Avizul nr. 11/2020.

Top