16.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 134/12

1)

Articolul 46 alineatul (3) litera (b) coroborat cu articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 650/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor (1) trebuie interpretat în sensul că emiterea unui atestat privind o hotărâre judecătorească în materie de succesiuni, al cărui formular constituie anexa 1 la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1329/2014 al Comisiei din 9 decembrie 2014 de stabilire a formularelor menționate în Regulamentul (UE) nr. 650/2012 (2), este permisă și în cazul unor hotărâri prin care se atestă calitatea de moștenitor, dar care nu sunt (nici în parte) executorii?

2)

Articolul 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul nr. 650/2012 trebuie interpretat în sensul că un act de confirmare a succesiunii întocmit de un notar pe baza unei cereri necontencioase formulate de toate părțile la o procedură succesorală, care are aceleași efecte juridice ca cele ale unei ordonanțe definitive privind succesiunea – precum un act de confirmare a succesiunii întocmit de un notar polonez – constituie o hotărâre în sensul acestei dispoziții?

În consecință,

articolul 3 alineatul (2) prima teză din Regulamentul nr. 650/2012 trebuie interpretat în sensul că notarul care întocmește un asemenea act de confirmare a succesiunii trebuie să fie calificat drept instanță judecătorească în sensul dispoziției sus-menționate?

3)

Articolul 3 alineatul (2) a doua teză din Regulamentul nr. 650/2012 trebuie interpretat în sensul că notificarea efectuată de un stat membru conform articolului 79 din regulament are natură informativă și nu condiționează calificarea drept instanță judecătorească a unui profesionist din domeniul juridic competent în materie de succesiuni care exercită atribuții judiciare în sensul articolului 3 alineatul (2) prima teză din regulament, dacă acesta îndeplinește condițiile rezultate din ultima dispoziție menționată?

4)

În cazul unui răspuns negativ la întrebarea 1, 2 sau 3:

articolul 3 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul nr. 650/2012 trebuie interpretat în sensul că o calificare a unui instrument procedural național care atestă calitatea de moștenitor, precum actul polonez de confirmare a succesiunii, drept o hotărâre în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul nr. 650/2012 exclude calificarea acestuia drept act autentic?

5)

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea 4:

articolul 3 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul nr. 650/2012 trebuie interpretat în sensul că un act de confirmare a succesiunii întocmit de notar pe baza unei cereri necontencioase formulate de toate părțile la o procedură succesorală – precum un act de confirmare a succesiunii întocmit de un notar polonez – constituie un act autentic în sensul acestei dispoziții?