„Articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, p. 30, Ediție specială, 15/vol. 7, p. 135), în măsura în care prevede că se efectuează o evaluare de mediu pentru toate planurile și programele «pentru care, având în vedere efectele potențiale asupra siturilor, se consideră necesară o evaluare în temeiul articolelor 6 și 7 din Directiva 92/43/CEE», trebuie interpretat în sensul că obligația de a supune un anumit plan evaluării de mediu depinde de întrunirea, pentru acest plan, a condițiilor pentru efectuarea evaluării de mediu în temeiul Directivei 92/43 și că, prin urmare, această dispoziție a Directivei 2001/42 impune, asemenea dispozițiilor menționate anterior ale Directivei 92/43, constatarea că planul poate avea o influență semnificativă asupra unei anumite arii speciale de conservare, lăsând în sarcina statelor membre efectuarea evaluării de fond corespunzătoare, sau, dimpotrivă, articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2001/42 trebuie interpretat în sensul că obligația efectuării, conform acestei dispoziții, a unei evaluări de mediu nu depinde de îndeplinirea condițiilor pentru efectuarea unei evaluări de mediu în temeiul Directivei 92/43, cu alte cuvinte de aprecierea privind efectele potențiale semnificative asupra unei arii speciale de conservare, fiind suficient — în schimb — pentru activarea obligației de a efectua o astfel de evaluare, să se constate că un anumit plan are legătură, într-un fel sau altul, cu unul dintre siturile menționate în Directiva 92/43, iar nu în mod necesar cu o arie specială de conservare?”