5.6.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 170/104

1.1

CESE întâmpină cu satisfacție și susține în general propunerea Comisiei privind regulamentele Parlamentului și Consiliului privind sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și calitatea materialului de reproducere a plantelor și este de părere că existența unor dispoziţii coerente și transparente, însoțită de o punere în aplicare adecvată în toate statele membre ale UE constituie o condiţie sine qua non pentru asigurarea unor condiții de concurenţă echitabile între toți actorii prezenți pe piață în Europa.

1.2

CESE recomandă totuși să se intervină cu precizări în redactarea propunerii privind sănătatea animalelor, astfel încât textul regulamentului să fie mai ușor de înțeles.

1.3

CESE invită Comisia Europeană să introducă în legislaţie toate măsurile de securitate necesare și să prevadă o finanţare suficientă din partea UE, pentru a preîntâmpina riscul de răspândire a bolilor infecțioase periculoase pe teritoriul UE, risc legat de animalele sălbatice din țările terțe care migrează, trecând peste frontierele terestre externe ale Uniunii Europene.

1.4

CESE atrage atenţia asupra faptului că actele legislative ale UE, în special în domeniul sănătății plantelor, trebuie să concorde cu pozițiile adoptate anterior de aceasta pe plan internaţional și precizează că, pentru moment, propunerea Comisiei privind stabilirea unor norme fitosanitare internaționale nu este în concordanță cu punctul de vedere asupra includerii speciilor invazive în mecanismul de sănătate a plantelor, care a fost exprimat anterior de Uniune.

1.5

Comitetul întâmpină favorabil noua prevedere referitoare la posibilitatea de a acorda operatorilor în cauză o indemnizaţie de compensare pentru valoarea plantelor și produselor vegetale care sunt supuse distrugerii sau pentru alte produse care fac obiectul măsurilor de eradicare sau de izolare, posibilitate introdusă în noua legislație în materie de sănătate a plantelor.

1.6

CESE se declară îngrijorat de faptul că, având în vedere modificările pe care Comisia intenționează să le aducă regimului fitosanitar, UE riscă să asiste la degradarea situației bune în care se află pe plan fitosanitar, potențialii exportatori din statele sale membre fiind siliți să suporte consecințele iar producătorii – să angajeze mai multe cheltuieli în lupta împotriva bolilor și paraziților.

1.7

CESE privește cu circumspecție includerea în proiectul de regulament a categoriei de material forestier de reproducere, deoarece Comisia nu a adus argumente convingătoare cu privire la avantajele pe care ar aceasta le-ar putea aduce pentru sectorul forestier.

2.1

În fiecare dintre cele trei domenii în cauză, și anume sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și circulația materialului de reproducere a plantelor, a fost identificată o serie întreagă de obstacole la nivelul UE, din cauza cărora actorii pieței au întâmpinat dificultăți, motiv pentru care este deosebit de importantă modificarea legislației pentru reducerea sarcinii administrative care revine atât producătorilor și furnizorilor de servicii, cât și utilizatorilor acestora și pentru îmbunătățirea mediului de afaceri.

2.2

În ceea ce privește sănătatea animalelor, se ridică diverse probleme referitoare la textele legislative în vigoare: politica în acest domeniu este complicată, absența unei strategii de ansamblu este regretabilă iar prevenirea bolilor nu se bucură de suficientă atenție, în ceea ce privește în special necesitatea definirii și punerii în aplicare a unor reguli de biosecuritate cât se poate de stricte pentru locurile în care sunt ținute în captivitate animalele.

2.3

În ceea ce priveşte sănătatea animalelor, propunerea Comisiei pune accentul într-o mai mare măsură pe măsuri de prevenire, pe supravegherea bolilor, pe controale și cercetare, în vederea reducerii frecvenței acestor afecțiuni și a incidenței lor în cazul în care apar focare; totodată, există dispoziții referitoare la animalele terestre și la cele acvatice.

2.4

Sănătatea plantelor este la fel de importantă pentru protecţia biodiversităţii și pentru serviciile ecosistemice. Organismele dăunătoare de pe alte continente sunt deosebit de periculoase. Atunci când sunt introduse în UE, aceste specii străine provoacă pagube economice importante. Implantarea acestor organisme dăunătoare pe teritoriul UE poate determina țările terțe să adopte restricții comerciale, ceea ce ar aduce prejudicii exporturilor europene.

2.5

În ceea ce privește sănătatea plantelor, propunerea Comisiei prevede definirea naturii conceptuale a organismelor de carantină și repartizarea lor pe categorii, a criteriilor utilizate pentru a stabili că un organism dăunător este considerat drept organism de carantină. Comisia este împuternicită să adopte, recurgând la acte de punere în aplicare, liste cu anumite plante, produse vegetale și alte obiecte care fac obiectul unor interdicții și norme speciale privind introducerea și circulația lor pe teritoriul UE, precum și norme referitoare la introducerea și circulația plantelor, produselor vegetale și a altor obiecte în zonele protejate.

2.6

În ceea ce privește materialul de reproducere a plantelor, propunerea Comisiei urmăreşte completarea legislației în domeniul comercializării semințelor și a materialului de reproducere a plantelor, ținând cont de progresele tehnice înregistrate în ameliorarea plantelor, de dezvoltarea rapidă a pieţei internaționale și de necesitatea susținerii biodiversităţii plantelor și a reducerii costurilor și sarcinilor administrative ce revin atât autorităţilor competente, cât și operatorilor.

3.1

La 6 mai 2013, Comisia Europeană a aprobat și publicat, spre a face obiectul unei analize publice, propuneri de revizuire privind sănătatea animală, sănătatea plantelor și calitatea materialului vegetal de reproducere.

3.2

Cadrul juridic în domeniul sănătăţii animalelor aflat în prezent în vigoare în Uniunea Europeană este constituit din cca 50 de directive și regulamente și din 400 de texte de drept derivat. În 2004, Comisia a efectuat o evaluare a textelor normative din sectorul sănătății animalelor. După încheierea acestei analize, în 2007, a fost elaborată o nouă strategie în domeniul sănătății animalelor. În comunicarea sa din 6 mai 2013, Comisia purcede la definirea unui cadru juridic întemeiat pe sus-numita strategie a UE în materie de sănătate animală, în forma în care a fost publicată în 2007.

3.3

Comisia propune o simplificare a cadrului juridic care trebuie să se întemeieze pe buna guvernanţă, să respecte normele internaționale, să își concentreze atenția asupra unor măsuri preventive pe termen lung și să stabilească relații de colaborare cu toate părţile interesate de aceste aspecte.

3.4

Propunerea Comisiei sugerează să se instituie mecanisme eficiente de reacție rapidă la apariția bolilor, inclusiv a unor provocări noi, cum sunt bolile emergente, să se atribuie autorităților competente, instituțiilor Uniunii Europene, sectorului agricol și proprietarilor de animale roluri clare și echilibrate și să se stabilească modul de repartizare a responsabilităţilor respective și, în același timp, să se definească sarcinile diverșilor factori de intervenție, precum operatorii, veterinarii, deţinătorii de animale de companie și specialiștii din domeniu, toate aceste aspecte fiind de o importanță deosebită pentru protecția sănătății animalelor.

3.5

Este important ca Comisia să dorească să reducă perturbările la nivelul schimburilor, să țină cont de particularităţile micilor unități zootehnice și ale microîntreprinderilor și să instituie proceduri simplificate pentru a evita sarcinile administrative nejustificate și costurile exagerate, veghind totodată la o punere în aplicare strictă a unor standarde ridicate în domeniul sănătății animalelor.

3.6

Trebuie reduse în măsura posibilului repercusiunile pe care le au bolile animalelor asupra sănătății animale și publice, asupra bunăstării animalelor, asupra economiei și societăţii, prin intensificarea acțiunilor de sensibilizare cu privire la boli, de pregătire a reacției la boli și de supraveghere a acestora și prin consolidarea mecanismelor de intervenție de urgență la nivel naţional şi la nivelul Uniunii.

3.7

Unul dintre cele mai importante obiective ale propunerii Comisiei constă în asigurarea bunei funcționări a pieței interne a animalelor și produselor de origine animală, cu garantarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătății animale și a sănătăţii publice și cu susţinerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

3.8

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, care cuprinde dispoziții referitoare la determinarea riscurilor fitosanitare prezentate de către aceste organisme și la reducerea lor la un nivel acceptabil, a fost elaborată pe baza propunerii Comisiei din 2008 privind efectuarea unei revizuiri a Directivei 2000/29/CE a Consiliului privind sănătatea plantelor. Propunerea abrogă mai multe directive de control privind gestionarea anumitor organisme de carantină a căror prezență este atestată în UE.

3.9

În ceea ce privește importul de plante, propunerea Comisiei instituie un cadru nou, prin care aceasta își exercită competențele de intervenție prin adoptarea unor acte de punere în aplicare menite să combată riscurile pe care le comportă diferite plante provenite din țări terțe ce necesită măsuri de precauție; ea cuprinde și condiții suplimentare impuse unităților de carantină, precum și prevederea că nu se vor mai aplica derogări în cazul plantelor reglementate care sunt introduse pe teritoriul UE în bagajele pasagerilor: ca atare, pe viitor, introducerea lor pe această cale va necesita un certificat fitosanitar.

3.10

În ceea ce privește circulația produselor vegetale în UE, propunerea Comisiei prevede repartizarea tuturor operatorilor pe categorii, în funcție de statutul lor – profesioniști din domeniul sănătății animalelor sau nu – și stabilirea responsabilităților și obligațiilor lor, care țin de normele privind circulația plantelor, a produselor vegetale și a altor obiecte reglementate. Este prevăzută înregistrarea obligatorie a operatorilor profesionişti într-un registru care îi va cuprinde și pe cei care au obligația să se înregistreze ca urmare a punerii în aplicare a proiectului de regulament privind materialul de reproducere a plantelor, povara formalităților administrative fiind astfel redusă.

3.11

Propunerea preconizează instituirea unui sistem de notificare electronică, pentru ca statele membre să facă cunoscută în mod uniform și la timp apariția unui organism dăunător pe teritoriul lor; de asemenea, se preconizează sensibilizarea în mai mare măsură a publicului, creșterea numărului rapoartelor, dărilor de seamă și al altor programe, precum și trecerea la exerciții de simulare a unor situații de urgență.

3.12

În ceea ce privește materialul de reproducere a plantelor, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind producerea și punerea la dispoziție pe piață a materialului de reproducere a plantelor (regulamentul privind materialul de reproducere a plantelor), care codifică și modifică legislația privind comercializarea materialului respectiv, întrucât înlocuiește și abrogă douăsprezece directive ale Consiliului.

3.13

Se dovedește a fi necesară o revizuire a legislației privind materialului de reproducere a plantelor, dat fiind că directivele menționate în propunere sunt depășite în prezent, au fost modificate în repetate rânduri și, în ceea ce privește logica abordării lor, sunt divergente: ele stârnesc într-adevăr confuzie, iar statele membre se confruntă constant cu dificultăți de înțelegere a modului de transpunere a lor, această situație ducând la apariția unor denaturări între actorii pieței sub aspectul condițiilor în care evoluează aceștia. În plus, dat fiind numărul lor ridicat, directivele care acoperă domeniul respectiv nu sunt coordonate decât în mică măsură cu alte acte legislative referitoare la sănătatea plantelor sau la controlul piețelor.

3.14

Proiectul de regulament privind materialului de reproducere a plantelor se referă la semințele unor specii de plante agricole, la materialul săditor al plantelor cultivate (legume, arbori fructiferi, arbuști cu bace și specii decorative) și la materialul forestier de reproducere. Prin urmare, el introduce expresia generică de „material de reproducere a plantelor” care se aplică atât semințelor, cât și materialului săditor.

3.15

Singurele cazuri care nu intră sub incidența regulamentului privesc circulația materialului de reproducere a plantelor destinat testelor, în scopuri științifice, selecției și conservării într-o bancă de gene, precum și materialul care face obiectul unui schimb în natură între persoane care nu sunt operatori profesioniști.

3.16

Dispozițiile din proiectul de regulament referitoare la materialul forestier de reproducere precizează că statele pot stabili cerințe mai stricte cu privire la materialul disponibil pentru utilizatorii finali. În cazul materialului forestier de reproducere, noul proiect de regulament impune autorităților mai multe formalități administrative suplimentare, care se traduc printr-o sarcină administrativă sporită pentru operatori.

4.1

CESE îşi exprimă anumite rezerve în privința competențelor Comisiei de a adopta acte delegate și acte de punere în aplicare în temeiul Tratatului de la Lisabona. El este îngrijorat în special din cauza problematicii sensibile pentru statele membre, în măsura în care, în cazul actelor delegate, acestea nu vor putea lua în considerare dosarul respectiv în mod specific, la nivel național sau regional.

4.2

CESE atrage atenţia asupra faptului că, în apropierea frontierelor terestre externe ale Uniunii Europene, există un risc sporit ca animalele sălbatice să răspândească boli infecțioase în statele membre. Propunerea încearcă totuși să extindă potențialul domeniu de aplicare a măsurilor de combatere a bolilor, care, în prezent, pot fi aplicate în mod mai coerent la animalele sălbatice, și stabilește o serie de măsuri de biosecuritate și alte măsuri preventive care pot fi luate la frontierele UE. În această privință, CESE invită Comisia Europeană să asigure toate măsurile de securitate necesare și să prevadă o finanțare europeană pentru a preîntâmpina acest risc.

4.3

Este necesar să se precizeze care sunt persoanele care au obligația să semnaleze faptul că au bănuieli cu privire la apariția unei boli animale. Proprietarii de animale au obligația să supravegheze starea de sănătate a animalelor lor.

4.4

CESE scoate în evidență anumite incoerențe în utilizarea termenilor „operator” și „persoană care lucrează cu animale” și sugerează să se dea o explicație în această privință, prin care să se precizeze că dreptul de proprietate aparține operatorului. El atrage atenţia asupra faptului că, din întregul text al propunerii, nu se înțelege care este rolul atribuit așa-numitei „persoane care lucrează cu animale”.

4.5

CESE invită Comisia Europeană să publice cât mai rapid posibil o listă structurată de boli animale, pentru a evalua dispozițiile referitoare la prevenirea și controlul acestora. Este important să se adopte o abordare suplă, care să poată face obiectul actualizărilor dorite, când este cazul. Aceasta trebuie elaborată în strânsă cooperare cu statele membre și cu părţile implicate interesate.

4.6

CESE ține să remarce faptul că între Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind circulația necomercială a animalelor de companie, denumit în continuare „Regulamentul privind animalele de companie”, pe de o parte, și propunerea Comisiei supusă examinării, pe de altă parte, există o neconcordanță în ceea ce privește termenii utilizați, motiv pentru care ar trebui să se treacă la armonizarea semnificațiilor acestora. Nu se înțelege care este raportul juridic dintre persoana fizică (posesor) și proprietarul animalelor, deși Regulamentul privind animalele de companie definește „persoana autorizată” ca „persoană fizică împuternicită în scris de proprietar să efectueze în numele acestuia circulația necomercială a animalului de companie”.

4.7

Pentru a se evita recursul la norme de interpretare, CESE sugerează să se menționeze că Comisia elaborează un act delegat privind dobândirea unor cunoştinţe minime de către operatori și persoanele care lucrează cu animale.

4.8

În ceea ce privește analizele sanitare pentru anumite sectoare, precum acvacultura și apicultura, CESE recomandă să fie efectuate în mod obligatoriu de specialiști cu formare corespunzătoare și acreditați, care să dețină autorizație pentru exercitarea funcțiilor de medic veterinar.

4.9

CESE invită Comisia Europeană să stabilească în legislație, în mod clar și inteligibil, mecanismele de despăgubire a proprietarilor de animale de fermă, în cazul răspândirii unei boli infecțioase periculoase.

4.10

CESE recomandă includerea în programele de dezvoltare rurală a anumitor sectoare, precum avicultura, pentru finanțarea investițiilor pe care trebuie să le realizeze fermele pentru a se conforma noilor reguli în materie de sănătate animală.

4.11

În ceea ce privește carantina, proiectul de text referitor la sănătatea plantelor cuprinde dispoziţii și proceduri atenuate: astfel, el prevede un regim fitosanitar simplificat pentru comercializarea unor cantități limitate, în condițiile în care, din punct de vedere fitosanitar, cantități mici de plante sau de produse vegetale care sunt infectate sau infestate pot avea consecințe semnificative asupra situației din UE.

4.12

În definiția organismelor dăunătoare, propunerea introduce criterii care nu corespund principiilor Convenţiei internaţionale pentru protecţia plantelor (denumită în continuare CIPP); tot astfel, se folosesc termeni și definiții care se delimitează în mare măsură de terminologia și accepțiile uzitate în această convenție și în normele privind măsurile fitosanitare; această discordanță poate crea neînțelegeri în relațiile cu țările terțe și, pe cale de consecință, exporturile de plante și produse vegetale pot întâmpina dificultăți.

4.13

Comitetul întâmpină favorabil noua prevedere referitoare la posibilitatea de a acorda operatorilor în cauză o indemnizaţie de compensare pentru valoarea plantelor și produselor vegetale care sunt supuse distrugerii sau pentru alte produse care fac obiectul măsurilor de eradicare sau de izolare, posibilitate introdusă în noua legislație în materie de sănătate a plantelor. Fondul veterinar al Uniunii Europene a adoptat deja o abordare similară în ceea ce privește animalele. Acordarea indemnizației de compensare a valorii plantelor distruse și a altor cazuri menționate va intra în vigoare după adoptarea legislației privind sănătatea plantelor. Ar fi de dorit să se poată aplica aceste măsuri fără întârziere, odată cu lansarea cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

4.14

Dat fiind că UE, ca și toate statele sale membre, a semnat Convenţia internaţională pentru protecţia plantelor și Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, este de așteptat ca, din cauza acestor modificări ale definițiilor, să nu poată aplica principiile convenției respective și ale acordului internațional.

4.15

CESE privește cu reticență modificarea cerințelor privind introducerea pașaportului fitosanitar pentru plantele și produsele vegetale care sunt destinate unor zone protejate, întrucât proiectul prevede că acesta nu va mai fi impus utilizatorilor finali, ceea ce va duce la creșterea riscului de răspândire a unor noi plante ce reprezintă organisme de carantină.

4.16

CESE nu susține propunerea de a impune operatorilor, în special agricultorilor, în cazul prezenței unor organisme de carantină, punerea rapidă în aplicare a tuturor măsurilor fitosanitare necesare pentru eliminarea acestor organisme, dat fiind că garantarea stării fitosanitare pe termen lung, ca misiune și investiții pe plan economic, revine autorității competente, iar costurile suplimentare ar diminua competitivitatea operatorilor.

4.17

Cu toate că salută abordarea Comisiei în materie de exporturi către țările terțe și posibilitatea de a beneficia de un certificat de pre-export, CESE nutrește temeri în privința capacității acestei noi reglementări de a rezolva problemele care se ridică în prezent în ceea ce privește certificarea mărfurilor care pot fi exportate în cazul în care țara din care provin nu este statul care a eliberat certificatul. De asemenea, Comitetul este în continuare îngrijorat din cauza costurilor examenelor și controalelor duble pe care întreprinderile europene vor fi obligate să le suporte.

4.18

Potrivit proiectului de regulament, definiția „operatorului” nu include și persoanele particulare. În ceea ce privește „operatorul profesionist”, acesta este definit drept orice persoană fizică sau juridică care efectuează, în cadrul profesiei sale, cel puțin una dintre următoarele activități legate de materialul de reproducere a plantelor: producția, selecția, menținerea, prestarea de servicii, conservarea sau punerea la dispoziție pe piață. Pentru facilitarea activităților de control, acești operatori profesioniști sunt obligați să se înregistreze.

4.19

Trebuie formulată mai clar noua dispoziție referitoare la operatorii profesioniști, deoarece este greu de înțeles care este domeniul său de aplicare: mai precis, li se aplică numai lor sau se referă și la neprofesioniști?

4.20

Proiectul de regulament propus de Comisie comportă și alte aspecte neclare, ca, de exemplu, în privința modului în care se vor aplica prevederile sale la producția de materiale forestiere de reproducere și la controlul comercializării lor, aceste prevederi fiind diferite de cele aplicabile materialului de înmulțire pentru culturi agricole în ceea ce privește sistemul de clasificare, definițiile sau principiile fundamentale de control și supraveghere, care ar fi bine să nu suporte nicio modificare. În plus, mecanismul actual de producție și certificare a acestor materiale forestiere de reproducere este în conformitate cu cadrul OCDE.

4.21

CESE nu poate fi de acord cu faptul că producătorul este obligat să suporte toate cheltuielile legate de materialele de bază utilizate pentru producția de materiale forestiere de reproducere, întrucât această dispoziție poate duce la scăderea interesului pentru înregistrarea unor noi materiale de bază de acest tip, de înaltă calitate genetică, cu posibile consecințe negative asupra noilor arboreturi din UE. Elaborarea unor astfel de materiale de bază pentru producția de materiale forestiere de reproducere constituie o întreprindere de lungă durată, iar investițiile realizate nu devin rentabile decât după câteva decenii.

4.22

CESE este de acord cu excluderea din domeniul de aplicare al regulamentului a schimbului în natură, între două persoane care nu sunt operatori profesioniști, a materialul de reproducere a plantelor, regulamentul trebuind să fie astfel conceput încât să permită schimbul de semințe sau de plante între colecționari sau vecini, fără ca acestora să le fie teamă că, procedând astfel, s-ar putea face vinovați de încălcarea legii.