52007PC0701

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 9.11.2007

COM(2007) 701 final

2007/0242 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, în ceea ce priveşte schema de sprijin pentru bumbac

(prezentată de Comisie) {SEK(2007) 1481}{SEK(2007) 1482}

EXPUNERE DE MOTIVE

1 ) CONTEXTUL PROPUNERII

- Motivele şi obiectivele propunerii

La 7 septembrie 2006, Curtea Europeană de Justiţie a anulat reforma din 2004 din sectorul bumbacului, concluzionând că încălcarea principiului de proporţionalitate a survenit întrucât:

- CE nu a efectuat un studiu de impact;

- CE nu a luat în considerare costurile directe cu forţa de muncă în procesul de evaluare şi decizie;

- CE nu a luat în considerare impactul noului regim asupra sectorului de egrenare care, deşi nu a fost inclusă în protocol, este legată direct de activitatea de producere a bumbacului.

În consecinţă, pe parcursul diverselor etape ale analizei de impact realizate de serviciile Comisiei s-a acordat o atenţie deosebită acestor elemente.

Prezenta propunere introduce un nou regim privind bumbacul, care vizează stimularea unui sector al bumbacului competitiv, durabil şi orientat spre piaţă, garantând în acelaşi timp angajamentele din cadrul protocolului.

- Context general

Sectorul bumbacului, în ciuda semnificaţiei sale limitate pentru UE în general, având o contribuţie de numai 0,15% la producţia agricolă finală, are o importanţă regională puternică în principalele două state membre producătoare. Aproximativ 76% din producţia totală a Uniunii Europene (aproximativ 1,45 milioane de tone de bumbac brut) se cultivă în Grecia. În 2005, 9,0% din producţia agricolă totală a Greciei a fost reprezentată de bumbac, iar în Spania, celălalt producător principal din UE, bumbacul a contribuit cu 1,3%. O cantitate mică de bumbac este cultivată şi în Bulgaria, iar Portugalia nu mai cultivă bumbac.

În Grecia, cea mai mare parte din cele 380 000 de hectare destinate cultivării de bumbac se află în următoarele trei regiuni: Tesalia, Macedonia-Tracia şi Sterea Ellada. În Spania, producţia este concentrată în Andaluzia, în principal în provinciile Sevilla şi Cordoba. Suprafaţa totală cultivată cu bumbac în Spania a fost de aproximativ 65 000 de hectare în 2007.

În Uniunea Europeană, majoritatea fermelor care cultivă bumbac se caracterizează prin dimensiuni reduse (în Grecia, 4,5 ha, iar în Spania, 11,0 ha) şi prin numărul mare al acestora (79 000 în Grecia şi 9 000 în Spania). În Grecia, exploataţiile de bumbac au un grad mai mare de specializare; regiunea Tesalia este destinată aproape în exclusivitate producţiei de bumbac.

În ultimii ani, impactul bumbacului asupra mediului a atras atenţia. Fiind dependent de irigaţii şi îngrăşăminte, bumbacul este deseori asociat cu biodiversitatea redusă şi sărăcirea solului. În plus, utilizarea intensivă a produselor fitosanitare, în special a insecticidelor, şi a defolianţilor care facilitează recoltarea constituie o sursă de îngrijorare.

La nivel de prelucrare, un ansamblu de întreprinderi private şi de cooperative transformă bumbacul brut într-o stare utilizabilă prin procesul de egrenare, care separă seminţele de fibrele de bumbac. Capacitatea celor 29 de fabrici de egrenare din Spania, dintre care aproximativ jumătate sunt cooperative, depăşeşte cu mult producţia acesteia. În Grecia, capacitatea de egrenare este mai echilibrată faţă de producţie şi o proporţie mai redusă de fabrici sunt conduse de cooperative (20 din 73).

Pe plan internaţional, UE este un jucător minor, având o contribuţie de numai aproximativ 2% din producţia totală mondială de bumbac. Principalele ţări producătoare sunt China (24%), SUA (20%) şi India (14%).

Uniunea Europeană este unul dintre importatorii mondiali neţi de bumbac. Exporturile mondiale de bumbac sunt dominate de SUA, care exportă în prezent aproximativ 2,75 milioane de tone, ceea ce reprezintă 36,5% din comerţul mondial.

Cei mai mari consumatori de bumbac sunt ţările cu industrii producătoare bine stabilite. China foloseşte 32% din bumbacul mondial, urmată fiind de SUA (14%) şi India (7%). Consumul UE de aproximativ 0,6 milioane de tone de bumbac egrenat (2,7% din totalul la nivel mondial) se concentrează în principal în Italia, Portugalia şi Germania.

Faptul că UE este un producător marginal de bumbac înseamnă că impactul producţiei europene asupra evoluţiei preţurilor de pe piaţa mondială a fost neglijabil. Această situaţie este întărită de faptul că UE nu foloseşte subvenţii la export pentru acest sector şi oferă acces fără taxe. Deşi politicile altor ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare au avut un efect semnificativ asupra preţurilor mondiale la bumbac, principalul factor care contribuie la scăderea preţurilor este concurenţa sporită din partea materialelor sintetice.

În Europa, primul sistem de sprijin pentru bumbac a fost înfiinţat odată cu aderarea Greciei la CE în 1980, fiind extins apoi la Spania şi Portugalia în 1986. Un protocol anexat la Tratatul de aderare prevede asigurarea de către Comunitate a sprijinului necesar producţiei de bumbac în regiunile unde acesta este important pentru economia agricolă. Sistemul de sprijin ar trebui să permită producătorilor în cauză să obţină un venit echitabil şi să includă acordarea unui ajutor pentru producţie.

Sistemul iniţial s-a bazat pe o „plată compensatorie” acordată prelucrătorilor, care au plătit un preţ minim agricultorilor care le-au furnizat bumbac neegrenat. Ajutorul şi preţul minim s-au bazat pe diferenţa dintre un preţ indicativ intern şi preţul de pe piaţa mondială. Acest regim a stimulat o expansiune majoră a întregului sector european al bumbacului.

În ultimii ani, politica agricolă comună a fost supusă unei reforme fundamentale, care a vizat creşterea competitivităţii, a siguranţei alimentare şi a calităţii, stabilizarea veniturilor fermelor, integrarea preocupărilor ecologice în politica agricolă, dezvoltarea vitalităţii zonelor rurale, simplificarea şi consolidarea descentralizării. Principalul principiu de bază al procesului de reformă al PAC din 2003 este trecerea de la o politică de susţinere a preţului şi a producţiei la un sprijin decuplat pentru venit.

Pentru o mai bună aliniere a sectorului bumbacului cu alte sectoare, Consiliul din aprilie 2004 a adoptat un nou regim pentru bumbac, bazat pe un ajutor decuplat pentru venit şi un ajutor special (pe suprafaţă) pentru recoltă, ambele plătindu-se direct producătorilor de bumbac. Acest sistem a intrat în vigoare în ianuarie 2006.

- Dispoziţii în vigoare în domeniul propunerii

Capitolul 10a din titlul IV al Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori prevede norme pentru ajutorul special pentru bumbac. Dispoziţiile acestui capitol au fost anulate prin hotărârea Curţii de Justiţie din 7 septembrie 2006 în cauza C-310/04. Efectele anulării au fost suspendate până la adoptarea, într-o perioadă de timp rezonabilă, a unui nou regulament.

- Coerenţa cu celelalte politici şi obiective ale Uniunii

Nu se aplică.

2 ) CONSULTAREA PăRţILOR INTERESATE şI EVALUAREA IMPACTULUI

- Consultarea părţilor interesate

Metode de consultare, principalele sectoare vizate şi profilul general al respondenţilor

Pentru a ajuta la pregătirea prezentei propuneri şi a evaluării impactului acesteia, au fost comandate două studii independente pentru a analiza aspectele socioeconomice ale bumbacului şi, respectiv, pentru a evalua impactul regimului asupra mediului. În cadrul celor două studii, colectarea datelor şi evaluările impacturilor s-au bazat pe chestionare specifice adresate părţilor interesate şi pe interviuri realizate de experţi.

De asemenea, serviciile Comisiei au organizat ateliere şi seminarii la care au participat părţile interesate. Aceste consultări s-au desfăşurat în completarea întâlnirilor periodice cu profesioniştii din acest sector, organizate în cadrul Comitetului consultativ pentru bumbac şi al Comitetului de gestionare pentru fibre naturale. De asemenea, s-au organizat întâlniri cu reprezentanţi ai forţei de muncă şi cu ONG-uri care îşi desfăşoară activitatea în domeniul politicii de dezvoltare şi a protecţiei mediului, precum şi cu cadre universitare specializate în sectorul bumbacului şi cu autorităţile din regiunile în care cultivarea bumbacului are un rol important.

O consultare deschisă s-a derulat pe internet în perioada 8 mai 2007 – 22 iunie 2007. Comisia a primit 320 de răspunsuri. S-a furnizat feedback suplimentar din partea unui public mai larg.

- Obţinerea şi utilizarea expertizei

Domeniile ştiinţifice/de expertiză în cauză

Agroeconomie şi statistică

Metodologia utilizată

Studii independente şi o consultare a părţilor interesate

Principalele organizaţii consultate/principalii experţi consultaţi

A se vedea mai sus.

Mijloacele utilizate pentru punerea la dispoziţia publicului a recomandărilor experţilor

Rezultatele consultării vor fi disponibile la adresa:http://ec.europa.eu/agriculture/consultations/cotton/index_en.htm.

- Evaluarea impactului

Comisia a efectuat o evaluare a impactului enumerată în Programul legislativ şi de lucru al Comisiei pentru 2007, disponibil pe site-ul web Europa.

3 ) ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

- Rezumatul acţiunii propuse

Noul regim privind bumbacul ar trebui să aibă următoarele obiective:

o continuarea activităţii agricole ca element constitutiv al dezvoltării durabile a regiunilor producătoare de bumbac;

o compatibilitatea opţiunilor de sprijin pentru producătorii de bumbac cu principiile politicii agricole comune reformate;

o compatibilitatea opţiunilor de sprijin pentru producătorii de bumbac cu angajamentele UE în cadrul OMC şi limitarea oricărui impact negativ asupra ţărilor în curs de dezvoltare;

o stabilitatea şi controlul bugetului UE;

o competitivitatea şi orientarea spre piaţă a sectorului european al bumbacului;

o reducerea impactului producţiei de bumbac asupra mediului;

o simplificarea gestionării regimului de sprijin pentru producătorii de bumbac.

Pentru a îndeplini aceste obiective, prezenta propunere recomandă ca 65% din resursele destinate sprijinirii sectorului bumbacului înainte de reforma din 2004 să continue să fie integrate în schema de plată unică. Asemenea altor agricultori care beneficiază de sprijin decuplat, cultivatorii de bumbac se vor bucura de o anumită stabilitate a veniturilor, având în acelaşi timp libertatea de a se adapta la evoluţiile pieţei.

Restul de 35% va continua să fie legat de producţia de bumbac, ca plată pe suprafaţă. Aceste plăţi decuplate sunt menite să asigure continuitatea cultivării de bumbac la un nivel suficient pentru a proteja sectorul de egrenare în acele regiuni în care acesta reprezintă o activitate economică importantă.

Curtea Europeană de Justiţie a ridicat, în special, chestiunea justificării pentru rata de decuplare aleasă. Întrebarea care se pune este cum să se integreze regimul privind bumbacul în reforma PAC, respectând în acelaşi timp obiectivele protocolului privind bumbacul din Actele de aderare a Greciei şi a Spaniei şi Portugaliei.

Analizele şi chestionarele complementare derulate în contextul evaluării impactului au arătat diferitele structuri de producţie şi factorii care influenţează procesul de luare a deciziilor de către agricultori. Instrumentele de modelare cantitativă nu au putut stabili cu siguranţă relaţia dintre ofertă şi plăţile cuplate. Cu toate acestea, există un consens printre simulările efectuate, şi anume că, pe termen mediu, o rată cuplată de sprijin de aproximativ 35% ar fi în favoarea continuării producţiei de bumbac – respectând astfel protocolul – şi aderând la principiile reformei PAC.

În 2004, Consiliul a decis să stabilească rata de cuplare la 35%, deşi Comisia a propus 40%. Revenirea la o rată de cuplare mai ridicată ar genera în prezent o suprasolicitare a administraţiilor statelor membre, precum şi reducerea plăţii unice pe exploataţie acordate cultivatorilor de bumbac.

Din punct de vedere administrativ, orice creştere a ratei de cuplare ar conduce la o reducere a ratei de decuplare şi, în consecinţă, la recalcularea tuturor drepturilor la plată alocate în 2006 producătorilor tradiţionali de bumbac din statele membre în cauză. În schimb, menţinerea ratei de cuplare la 35% nu ar genera dificultăţi administrative suplimentare.

În cazul în care s-ar stabili o rată de decuplare mai mare de 65%, ar exista riscul apariţiei unei dezorganizări semnificative a sectorului bumbacului. Prin urmare, după analiza scenariilor posibile, astfel cum au fost descrise în evaluarea impactului, Comisia a ajuns la concluzia că, pentru a îndeplini obiectivele declarate, echilibrul actual dintre sprijinul cuplat şi cel decuplat ar trebui continuat cu unele modificări suplimentare minore ale regimului.

Se propune ca suprafaţa maximă să rămână neschimbată la 450 597 ha (370 000 în Grecia, 70 000 ha în Spania, 360 ha în Portugalia şi 10 237 ha în Bulgaria). Nivelul plăţii pe suprafaţă va rămâne, de asemenea, neschimbat şi va fi redus proporţional în cazul în care solicitările de plăţi depăşesc suprafaţa maximă a unui stat membru.

Atât plata decuplată, cât şi plata pe suprafaţă pentru o anumită cultură vor continua să se supună unor criterii de eco-condiţionalitate, care vor conduce la o producţie de bumbac mai ecologică într-un mod neutru din punctul de vedere al veniturilor.

Ajutorul special pentru o anumită cultură se va acorda pentru fiecare hectar eligibil de bumbac, cu condiţia ca suprafaţa să fie păstrată cel puţin până la recoltă, fără obligaţia de a furniza sau de a vinde bumbac. Bumbacul ar trebui să îndeplinească o serie de cerinţe minime: o calitate bună, originală şi comercială.

Se propune sprijinirea organizaţiilor interprofesionale, pentru a contribui la o mai bună coordonare a comercializării bumbacului, pentru a încheia contracte între cultivatori şi prelucrători şi pentru a promova calitatea.

Transferul financiar pentru restructurarea regiunilor cultivatoare de bumbac, prevăzut la articolul 143d din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului (22 milioane de euro pe an din bugetul pentru anul 2007), a fost deja disponibil pentru FEADR şi a fost inclus în defalcarea anuală pentru fiecare stat membru a sprijinului comunitar pentru dezvoltare rurală, prin Deciziile 2006/410/CE şi 2006/636/CE ale Comisiei. Astfel, în perioada 2007-2013, va fi disponibilă o sumă suplimentară de 154 milioane de euro ca sprijin comunitar suplimentar pentru măsurile din regiunile producătoare de bumbac. Aceasta ar putea permite statelor membre să contribuie în continuare, de exemplu, la procesul de restructurare a exploataţiilor cultivatoare de bumbac ş a sectorului de egrenare.

Pentru a sprijini promovarea bumbacului european, se recomandă crearea unei „etichete de origine”. Aceasta a fost solicitată în mod expres de părţile interesate în cadrul procesului de consultare.

În martie 2006, Comisia s-a angajat să realizeze o revizuire de politică a modului de funcţionare a Regulamentului (CE) nr. 510/2006 privind protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare. În acest context, Comisia va studia posibilitatea includerii bumbacului în domeniul de aplicare a regulamentului.

Pentru a îmbunătăţi imaginea bumbacului comunitar şi a promova utilizarea acestuia, Comisia va analiza importanţa, eficacitatea şi eficienţa includerii anumitor produse din bumbac produse şi prelucrate integral în UE în lista de produse eligibile pentru activităţile de informare şi promovare.

- Temei juridic

Articolul 37 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi Protocolul nr. 4 privind bumbacul (anexat la Actul de aderare din 1979).

- Principiul subsidiarităţii

Propunerea lasă elemente importante în responsabilitatea statelor membre:

- aprobarea suprafeţelor pentru producţia de bumbac,

- aprobarea soiurilor,

- aprobarea organizaţiilor interprofesionale,

- distribuirea drepturilor la plată,

- definirea normelor de mediu.

- Principiul proporţionalităţii

Propunerea respectă principiul proporţionalităţii, întrucât aceasta corespunde obiectivelor generale ale politicii agricole comune şi îndeplineşte obligaţiile impuse prin Protocolul nr. 4.

- Alegerea instrumentelor

Instrumente propuse: Regulament al Consiliului de introducere a unei noi scheme de sprijin pentru bumbac care înlocuieşte regimul anulat de Curtea de Justiţie prin hotărârea din 7 septembrie 2006 în cauza C-310/04.

4) IMPLICAţII BUGETARE

Suprafaţa naţională de bază şi valoarea ajutorului pentru fiecare hectar eligibil rămân neschimbate faţă de situaţia actuală. Cu toate acestea, prin scăderea plăţii cuplate pentru agricultorii care sunt membri ai unei organizaţii interprofesionale autorizate de la 10 €/ha la 3 €/ha, suma acordată acestor agricultori se reduce de la 4,4 milioane € la 1,4 milioane €, ceea ce ar compensa eventualele cheltuieli suplimentare referitoare la activităţile de informare şi promovare.

2007/0242 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, în ceea ce priveşte schema de sprijin pentru bumbac

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 37 alineatul (2) al treilea paragraf,

având în vedere Actul de aderare a Greciei, în special alineatul (6) din Protocolul nr. 4 privind bumbacul[1],

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European[2],

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[3],

întrucât:

(1) Capitolul 10a din titlul IV al Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului[4], introdus prin articolul 1 alineatul (20) din Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului[5] stabileşte norme privind ajutorul special pentru bumbac.

(2) Prin hotărârea Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene din 7 septembrie 2006 în cauza C-310/04[6], capitolul 10a din titlul IV al Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 a fost anulat pentru încălcarea principiului proporţionalităţii, în special cu trimitere la situaţia în care „Consiliul, autorul Regulamentului (CE) nr. 864/2004, nu a arătat în faţa Curţii că la adoptarea noii scheme de sprijin pentru bumbac stabilită prin regulamentul respectiv îşi exercită de fapt libertatea, respectiv luarea în considerare a tuturor factorilor şi împrejurărilor importante în cauză, inclusiv a tuturor costurilor cu forţa de muncă legate de cultivarea bumbacului şi de viabilitatea întreprinderilor de egrenare, care erau necesare a fi avute în vedere pentru evaluarea profitabilităţii acestei culturi” şi în care Curţii nu i s-a permis „să stabilească dacă legislativul comunitar [a fost] capabil, fără a depăşi limitele libertăţii largi de care dispune în materie, să ajungă la concluzia că fixarea valorii ajutorului special pentru bumbac la 35% din ajutorul total existent în temeiul schemei de sprijin anterioare ar fi suficientă pentru a garanta obiectivul stabilit în considerentul 5 din preambulul la Regulamentul (CE) nr. 864/2004, respectiv pentru a asigura profitabilitatea şi, astfel, continuarea acelei culturi, un obiectiv care îl reflectă pe cel prevăzut la alineatul (2) din Protocolul nr. 4”. De asemenea, Curtea a ordonat ca efectele anulării să fie suspendate până la adoptarea, într-o perioadă de timp rezonabilă, a unui nou regulament.

(3) Trebuie adoptată o nouă schemă privind ajutorul special pentru bumbac în conformitate cu hotărârea Curţii în cauza C-310/04.

(4) Noua schemă ar trebui să îndeplinească obiectivele stabilite în alineatul (2) din Protocolul nr. 4 privind bumbacul anexat la Actul de aderare a Greciei („Protocolul 4”) de a sprijini producţia de bumbac în regiunile comunitare în care aceasta este importantă pentru economia agricolă, de a permite producătorilor în cauză să câştige un venit echitabil şi de a stabiliza piaţa prin îmbunătăţiri structurale la nivelul ofertei şi al comercializării.

(5) Ar trebui luate în considerare toate aspectele şi împrejurările relevante aparţinând situaţiei specifice a sectorului bumbacului, inclusiv toate elementele necesare evaluării profitabilităţii acelei culturi. În acest sens, a fost lansat un proces de evaluare şi consultare: au fost efectuate două studii privind impactul socioeconomic şi asupra mediului în cazul sectorului comunitar al bumbacului al viitoarei scheme de sprijin pentru bumbac şi s-au organizat seminarii şi o consultare pe internet cu părţile interesate.

(6) Decuplarea sprijinului direct acordat producătorului şi introducerea schemei de plată unică sunt elemente esenţiale în procesul de reformă a politicii agricole comune (PAC) al cărei obiectiv este trecerea de la o politică de sprijinire a preţului şi a producţiei la o politică de sprijinire a veniturilor agricultorilor. Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 a introdus aceste elemente pentru mai multe produse agricole.

(7) Pentru a îndeplini obiectivele aflate la baza reformei PAC, sprijinul pentru bumbac ar trebui să fie decuplat în mare parte şi integrat în schema de plată unică.

(8) O integrare completă în schema de plată unică a schemei de sprijin din sectorul bumbacului ar putea genera un risc semnificativ de dezorganizare a producţiei pentru regiunile producătoare de bumbac din Comunitate. Prin urmare, o parte a sprijinului ar trebui să continue să fie legată de cultivarea bumbacului printr-un ajutor special pentru fiecare hectar eligibil. Valoarea acestuia ar trebui calculată astfel încât să se respecte obiectivele stabilite la alineatul (2) din Protocolul 4, integrând în acelaşi timp schema pentru bumbac în procesul general de reformă şi simplificare a PAC. În acest sens, având în vedere evaluarea efectuată, este justificat ca valoarea totală a ajutorului disponibil pentru fiecare hectar pentru fiecare stat membru în cauză să fie stabilită la 35% din cota naţională a ajutorului care se acorda în mod indirect producătorilor. O asemenea rată permite sectorului bumbacului să se îndrepte spre o viabilitate pe termen lung, promovează dezvoltarea durabilă a regiunilor producătoare de bumbac şi asigură un venit echitabil agricultorilor.

(9) Restul de 65% din cota naţională de ajutor care se acorda în mod indirect producătorilor ar trebui să fie disponibil pentru schema de plată unică.

(10) Din motive ecologice, ar trebui stabilită o suprafaţă de bază pentru fiecare stat membru pentru a limita suprafeţele cultivate cu bumbac. În plus, suprafeţele eligibile ar trebui limitate la cele autorizate de statele membre.

(11) Pentru a răspunde necesităţilor sectorului de egrenare, eligibilitatea pentru ajutor ar trebui corelată cu o calitate minimă a bumbacului recoltat efectiv.

(12) Pentru a permite producătorilor şi egrenorilor să amelioreze calitatea bumbacului, ar trebui încurajată constituirea de organizaţii interprofesionale, care să fie autorizate de statele membre. Comunitatea ar trebui să contribuie indirect la activităţile acestor organizaţii prin creşterea ajutorului acordat agricultorilor care sunt membri ai organizaţiilor.

(13) Pentru a aplica noul sistem de ajutoare pentru bumbac de la începutul anului calendaristic, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2008.

(14) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 ar trebui modificat în consecinţă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se modifică după cum urmează:

(1) În titlul IV, capitolul 10a se înlocuieşte cu următorul text:

„ CAPITOLUL 10A AJUTORUL SPECIAL PENTRU BUMBAC

Articolul 110a – Domeniu de aplicare

Ajutorul se acordă agricultorilor care produc bumbac inclus la codul NC 5201 00, conform condiţiilor stabilite în prezentul capitol.

Articolul 110b – Eligibilitatea pentru ajutor

1. Ajutorul se acordă pe hectar de bumbac eligibil pentru ajutor. Pentru a fi eligibilă pentru ajutor, suprafaţa cultivată trebuie să fie situată pe terenuri agricole autorizate de statele membre pentru producţia de bumbac, să fie însămânţată cu soiurile recunoscute şi să fie recoltată efectiv în condiţii normale de creştere.

Ajutorul menţionat la articolul 110a se plăteşte pentru bumbac de calitate bună, originală şi comercială.

2. Statele membre încep omologarea terenurilor şi a soiurilor prevăzute la alineatul (1) conform regulilor şi condiţiilor adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2).

Articolul 110c – Suprafeţe şi valori de bază

1. Se stabilesc suprafeţe naţionale de bază pentru următoarele ţări:

- Bulgaria: 10 237 ha,

- Grecia: 370 000 ha,

- Spania: 70 000 ha,

- Portugalia: 360 ha.

2. Cuantumul ajutorului acordat pe hectar eligibil este următorul:

- Bulgaria: 263 EUR,

- Grecia: 594 EUR pentru 300 000 ha, respectiv 342,85 EUR pentru restul de 70 000 ha,

- Spania: 1 039 EUR,

- Portugalia: 556 EUR.

3. În cazul în care într-un stat membru, pe parcursul unui an, suprafaţa de bumbac eligibilă pentru ajutor depăşeşte suprafaţa de bază stabilită în alineatul (1), ajutorul prevăzut la alineatul (2) pentru statul membru respectiv se reduce proporţional cu depăşirea suprafeţei de bază.

Totuşi, în ceea ce priveşte Grecia, reducerea proporţională se aplică cuantumului ajutorului stabilit pentru cele 70 000 ha care constituie suprafaţa naţională de bază, pentru a se respecta suma globală de 202,2 milioane EUR.

4. Normele de aplicare a prezentului articol sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2).

Articolul 110d – Organizaţii interprofesionale autorizate

1. În sensul prezentului capitol, prin «organizaţie interprofesională autorizată» se înţelege orice persoană juridică formată din producători de bumbac şi din cel puţin un egrenor, care desfăşoară activităţi precum:

- contribuţia la o mai bună coordonare a modului în care bumbacul este introdus pe piaţă, în special prin studii de cercetare şi studii de piaţă;

- întocmirea de contracte tip în conformitate cu normele comunitare;

- orientarea producţiei spre produse mai bine adaptate necesităţilor pieţei şi cererii consumatorilor, în special în ceea ce priveşte calitatea şi protecţia consumatorului;

- actualizarea metodelor şi a mijloacelor de îmbunătăţire a calităţii produselor;

- elaborarea de strategii de comercializare pentru promovarea bumbacului prin sisteme de certificare a calităţii.

2. Statul membru pe teritoriul căruia se află egrenorii autorizează organizaţia interprofesională în cazul în care aceasta respectă criteriile care urmează să fie adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2).

Articolul 110e – Plata ajutoarelor

1. Agricultorii primesc ajutorul pe hectar eligibil în conformitate cu articolul 110c.

2. Agricultorii membri ai unei organizaţii interprofesionale autorizate primesc ajutorul pe hectar eligibil din suprafaţa de bază în conformitate cu articolul 110c alineatul (1), majorat cu o sumă de 3 EUR.”

(2) La articolul 156 alineatul (2), litera (g) se înlocuieşte cu următorul text:

„(g) titlul IV capitolul 10a se aplică începând de la 1 ianuarie 2006 pentru bumbacul semănat începând de la această dată.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Se aplică de la 1 ianuarie 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Preşedintele

SITUAŢIA FINANCIARĂ |

1. | LINIE BUGETARĂ: (nomenclatura pentru 2007) 05 03 01 02 05 03 02 40 | CREDITE: Bugetul pentru 2007 2 111 milioane € 261 milioane € |

2. | TITLU: Regulamentul Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, în ceea ce priveşte schema de sprijin pentru bumbac |

3. | TEMEI JURIDIC: articolul 37 alineatul (2) din tratat |

4. | OBIECTIVE: În urma reformei sectorului bumbacului prin Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului şi a hotărârii Curţii Europene de Justiţie din 7 septembrie 2006 în cauza C-310/04 de anulare a capitolului 10a din titlul IV al Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului, prezenta propunere vizează introducerea unor dispoziţii noi privind ajutorul special pentru bumbac. |

5. | IMPLICAŢII FINANCIARE | PERIOADĂ DE 12 LUNI (MEUR) | EXERCIŢIU FINANCIAR 2007 (MEUR) | EXERCIŢIU FINANCIAR 2008 (MEUR) |

5.0 | CHELTUIELI – DIN BUGETUL CE (RAMBURSĂRI/INTERVENŢII) – DIN PARTEA BUGETELOR NAŢIONALE – DIN ALTE SURSE | – | – | 277,1 |

5.1 | VENITURI – RESURSE PROPRII ALE CE (PRELEVĂRI/TAXE VAMALE) – LA NIVEL NAŢIONAL | – | – | – |

2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

5.0.1 | CHELTUIELI ESTIMATIVE | 277,3 | 277,4 | 277,5 | 277,8 | 278,1 |

5.1.1 | VENITURI ESTIMATIVE | – | – | – | – | – |

2014 | 2015 | 2016 | începând cu 2017 |

5.0.2 | CHELTUIELI ESTIMATIVE | 278,3 | 278,6 | 278,9 | 279,1 |

5.1.2 | VENITURI ESTIMATIVE | – | – | – | – |

5.2 | METODA DE CALCUL: A se vedea anexa. |

6.0 | ESTE POSIBILĂ FINANŢAREA PROIECTULUI DIN CREDITE ÎNSCRISE ÎN CAPITOLUL RELEVANT AL BUGETULUI ACTUAL? | DA / NU |

6.1 | ESTE POSIBILĂ FINANŢAREA PROIECTULUI PRIN TRANSFER ÎNTRE CAPITOLELE BUGETULUI ACTUAL? | DA / NU |

6.2 | ESTE NECESAR UN BUGET SUPLIMENTAR? | DA / NU |

6.3 | ESTE NECESARĂ ÎNSCRIEREA CREDITELOR ÎN BUGETELE VIITOARE? | DA NU |

OBSERVAŢII: Propunerea nu schimbă raportul actual dintre ajutorul cuplat şi cel decuplat şi nu modifică dispoziţiile privind ajutorul decuplat. În ceea ce priveşte ajutorul cuplat, prezenta propunere nu generează cheltuieli suplimentare faţă de regimul actual întrucât suprafeţele de bază şi nivelul ajutorului rămân neschimbate. Cu toate acestea, diminuarea plăţii cuplate pentru agricultorii membri ai unei organizaţii interprofesionale autorizate va conduce la o economisire de 3 milioane €. |

ANEXă

1 – Ajutorul special pentru bumbac (Grecia, Portugalia, Spania) – postul bugetar 05 03 02 40 |

Grecia | Spania | Portugalia |

Suprafaţa de bază | 300 000 ha | 70 000 ha | 360 ha |

Nivelul ajutorului | 594 €/ha | 1 039 €/ha | 556 €/ha |

şi |

Suprafaţa de bază | 70 000 ha |

Nivelul ajutorului | 342,85 €/ha |

subtotal 1 | 202 199 500 € | 72 730 000 € | 200 160 € |

Creşterea nivelului de ajutor pentru producătorii membri ai unei organizaţii interprofesionale autorizate |

Suprafaţa de bază | 370 000 ha | 70 000 ha | 360 ha |

Nivelul ajutorului | 3 €/ha | 3 €/ha | 3 €/ha |

subtotal 2 | 1 110 000 € | 210 000 € | 1 080 € |

Total | 203 309 500 € | 72 940 000 € | 201 240 € |

Total UE 15 pentru fiecare exerciţiu bugetar | 276 450 740 € |

2 – Bulgaria: Includere în SPUS – postul 05 03 01 02 |

Suprafaţa de bază | 10 237 ha |

Nivelul ajutorului | 263 €/ha |

Total | 2 692 331 € |

Exerciţiu bugetar | Rata de introducere progresivă pentru Bulgaria |

2008 | 673 083 € | 25% |

2009 | 807 699 € | 30% |

2010 | 942 316 € | 35% |

2011 | 1 076 932 € | 40% |

2012 | 1 346 166 € | 50% |

2013 | 1 615 399 € | 60% |

2014 | 1 884 632 € | 70% |

2015 | 2 153 865 € | 80% |

2016 | 2 423 098 € | 90% |

începând cu 2017 | 2 692 331 € | 100% |

Total cheltuieli: 1 + 2 |

Exerciţiu bugetar | Total |

2008 | 277 123 823 € |

2009 | 277 258 439 € |

2010 | 277 393 056 € |

2011 | 277 527 672 € |

2012 | 277 796 906 € |

2013 | 278 066 139 € |

2014 | 278 335 372 € |

2015 | 278 604 605 € |

2016 | 278 873 838 € |

începând cu 2017 | 279 143 071 € |

[1] JO L 291, 19.11.1979, p. 174. Protocol modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1050/2001 (JO L 148, 1.6.2001, p. 1).

[2] JO C …, …, p. ….

[3] JO C …, …, p. ….

[4] JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 552/2007 (JO L 131, 23.5.2007, p. 10).

[5] JO L 161, 30.4.2004, p. 48.

[6] Repertoriul din 2006, p. I-7285.