EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02009L0030-20160610

Consolidated text: Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți de navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE (Text cu relevanță pentru SEE)

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/30/2016-06-10

2009L0030 — RO — 10.06.2016 — 001.001


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

DIRECTIVA 2009/30/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 23 aprilie 2009

de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți de navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(JO L 140 5.6.2009, p. 88)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

DIRECTIVA (UE) 2016/802 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI text codificat din 11 mai 2016

  L 132

58

21.5.2016


rectificat prin

►C1

Rectificare, JO L 116, 7.5.2015, p.  25 (2009/30/CE)




▼B

DIRECTIVA 2009/30/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 23 aprilie 2009

de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți de navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE

(Text cu relevanță pentru SEE)



Articolul 1

Modificări aduse Directivei 98/70/CE

Directiva 98/70/CE se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezenta directivă stabilește, cu privire la vehiculele rutiere și utilajele mobile nerutiere (inclusiv navele de navigație interioară atunci când nu se află pe mare), tractoarele agricole și forestiere, precum și ambarcațiunile de agrement atunci când nu se află pe mare:

▼C1

(a) specificații tehnice bazate pe considerente de sănătate și de mediu pentru carburanții care sunt folosiți pentru motoare cu aprindere prin scânteie și motoare cu aprindere prin compresie, ținând seama de cerințele tehnice ale acestor motoare; și

▼B

(b) obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață.”

2. Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a) La primul paragraf:

(i) punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3. «motorinele destinate utilizării de către utilajele mobile nerutiere (inclusiv navele de navigație interioară), tractoarele agricole și forestiere și ambarcațiunile de agrement» înseamnă orice combustibil lichid derivat din petrol care se încadrează în codurile NC 2710 19 41 și 2710 19 45  ( 12 ), destinat a fi utilizat pentru motoarele cu ardere prin compresie menționate în Directivele 94/25/CE ( 13 ), 97/68/CE ( 14 ) și 2000/25/CE ( 15 ) ale Parlamentului European și ale Consiliului;

(ii) se adaugă următoarele puncte:

„5. «statele membre cu temperaturi ambiante scăzute în timpul verii» înseamnă Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Suedia și Regatul Unit;

6. «emisii de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață» înseamnă toate emisiile nete de CO2, CH4 și N2O care pot fi atribuite carburantului respectiv (inclusiv oricăror componente în amestec ale acestuia) sau energiei furnizate. Acestea includ toate etapele relevante începând cu extragerea sau cultivarea, inclusiv schimbările aduse utilizării terenului, transportul și distribuția, prelucrarea și arderea, indiferent de locul în care se produc emisiile respective;

7. «emisii de gaze cu efect de seră pe unitate de energie» înseamnă masa totală a emisiilor de gaze cu efect de seră echivalate în CO2 asociată carburantului sau energiei furnizate și împărțită la conținutul total de energie al carburantului sau la energia furnizată (pentru carburant, exprimată ca valoarea sa calorică inferioară);

8. «furnizor» înseamnă entitatea responsabilă de trecerea carburanților printr-un punct de control al produselor supuse accizelor sau, în cazul în care nu trebuie plătite accize, orice altă entitate relevantă desemnată de un stat membru;

9. «biocarburant» are același sens ca în Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile ( 16 ).

(b) Al doilea paragraf se elimină.

3. Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a) Alineatele (2)-(6) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)  Statele membre se asigură că benzina poate fi introdusă pe piață pe teritoriul lor doar dacă se conformează specificațiilor de mediu stabilite în anexa I.

Cu toate acestea, pentru regiunile ultraperiferice, statele membre pot stabili dispoziții specifice pentru introducerea benzinei cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg. Statele membre care fac uz de această dispoziție informează Comisia în consecință.

(3)  Statele membre impun furnizorilor să asigure introducerea pe piață a benzinei cu un conținut de oxigen de maximum 2,7 % și cu un conținut de etanol de maximum 5 % până în 2013 și pot impune introducerea pe piață a unui astfel de tip de benzină pentru o perioadă mai îndelungată în cazul în care consideră că este necesar. Acestea garantează informarea corespunzătoare a consumatorilor cu privire la conținutul de biocarburant din benzină și, mai ales, cu privire la folosirea adecvată a diverselor tipuri de amestecuri conținând benzină.

(4)  Statele membre cu temperaturi ambiante scăzute în timpul verii pot permite, în conformitate cu alineatul (5), introducerea pe piață pe perioada verii a benzinei cu o presiune a vaporilor de maximum 70 kPa.

Sub rezerva alineatului (5), statele membre cărora nu li se aplică derogarea menționată la primul paragraf pot permite introducerea pe piață pe perioada verii a benzinei cu conținut de etanol cu o presiune a vaporilor de maximum 60 kPa și, în plus, depășirea autorizată a presiunii vaporilor menționată în anexa III, cu condiția ca etanolul folosit să fie un biocarburant.

(5)  În cazul în care statele membre doresc să aplice oricare dintre derogările prevăzute la alineatul (4), acestea informează Comisia și oferă toate informațiile relevante. Comisia verifică oportunitatea și durata derogării în cauză, având în vedere:

(a) problemele socioeconomice evitate datorită presiunii mai mari a vaporilor, inclusiv nevoile temporare de adaptare din punct de vedere tehnic; și

(b) consecințele asupra mediului sau a sănătății generate de presiunea mai mare a vaporilor și, mai ales, impactul asupra respectării legislației comunitare privind calitatea aerului, atât în statele membre în cauză, cât și în alte state membre.

Dacă evaluarea Comisiei arată că derogarea va avea ca efect nerespectarea legislației comunitare privind calitatea sau poluarea aerului, inclusiv a valorilor-limită și a plafoanelor de emisii relevante, aplicarea derogării este respinsă. Comisia ar trebui să aibă în vedere și valorile-țintă relevante.

În cazul în care Comisia nu ridică obiecții în termen de șase luni de la primirea tuturor informațiilor relevante, statele membre în cauză pot aplica derogarea solicitată.

(6)  Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot continua să autorizeze comercializarea unor cantități mici de benzină cu un conținut de plumb care nu depășește 0,15 g/l, până la maximum 0,03 % din totalul vânzărilor lor, destinate a fi utilizată de către vehicule de colecție aparținând unui tip caracteristic și distribuite prin intermediul grupurilor specifice interesate.”

(b) Alineatul (7) se elimină.

4. Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Motorina diesel

(1)  Statele membre se asigură că motorina diesel poate fi introdusă pe piață pe teritoriul lor numai dacă se conformează specificațiilor stabilite în anexa II.

Prin derogare de la cerințele din anexa II, statele membre pot permite introducerea pe piață a motorinei diesel cu un conținut de esteri metilici ai acizilor grași (FAME) mai mare de 7 %.

Statele membre asigură informarea corespunzătoare a consumatorilor cu privire la conținutul de biocarburant din motorina diesel, în special conținutul de FAME.

(2)  Statele membre se asigură că, cel târziu începând de la 1 ianuarie 2008, motorina destinată utilizării de către utilajele mobile nerutiere (inclusiv navele de navigație interioară), de către tractoarele agricole și forestiere și de către ambarcațiunile de agrement poate fi introdusă pe piață pe teritoriul lor doar în cazul în care conținutul de sulf din motorina respectivă nu depășește 1 000 mg/kg. Începând cu 1 ianuarie 2011, conținutul maxim permis de sulf al motorinei respective este de 10 mg/kg. Statele membre se asigură că combustibilii lichizi, alții decât motorina respectivă, pot fi utilizați de navele de navigație interioară și de ambarcațiunile de agrement doar în cazul în care conținutul de sulf al carburanților lichizi respectivi nu depășește conținutul maxim permis al motorinei în cauză.

Totuși, pentru a ține seama de contaminările minore din lanțul de aprovizionare, începând cu 1 ianuarie 2011, statele membre pot accepta, în cazul motorinei destinate utilizării de către utilajele mobile nerutiere (inclusiv navele de navigație interioară), de către tractoarele agricole și forestiere și de către ambarcațiunile de agrement, un conținut de sulf de până la 20 mg/kg la punctul de distribuție către consumatorii finali. Statele membre pot, de asemenea, permite introducerea în continuare pe piață până la 31 decembrie 2011 a motorinei cu un conținut de sulf de până la 1 000 mg/kg pentru vehiculele feroviare și tractoarele agricole și forestiere, dacă pot garanta că nu este compromisă funcționarea corespunzătoare a sistemelor de control al emisiilor.

(3)  Pentru regiunile ultraperiferice, statele membre pot stabili dispoziții specifice pentru introducerea motorinei diesel și a motorinei cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg. Statele membre care aplică această dispoziție informează Comisia în consecință.

(4)  Pentru statele membre cu condiții de iarnă severă, punctul maxim de distilare de 65 % la 250 °C pentru motorină diesel și motorină poate fi înlocuit cu un punct maxim de distilare de 10 % (vol/vol) la 180 °C.”

5. Se introduce următorul articol:

„Articolul 7a

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

(1)  Statele membre desemnează furnizorul sau furnizorii responsabili cu monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie de carburantul și energia furnizate. În cazul furnizorilor de energie electrică destinată utilizării de către vehicule rutiere, statele membre se asigură că aceștia pot decide să contribuie la obligația de reducere menționată la alineatul (2), dacă pot demonstra că pot măsura și monitoriza în mod adecvat energia electrică furnizată pentru utilizarea de către astfel de vehicule.

Începând cu 1 ianuarie 2011, furnizorii raportează anual autorității desemnate de statul membru intensitatea gazelor cu efect de seră a carburanților și energiei furnizate pe teritoriul fiecărui stat membru, incluzând cel puțin următoarele informații:

(a) volumul total de carburant sau de energie din fiecare tip furnizat, indicându-se unde a fost achiziționat și originea sa; și

(b) emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață pe unitate de energie.

Statele membre se asigură că rapoartele fac obiectul unei verificări.

Comisia stabilește, dacă este cazul, orientări privind punerea în aplicare a prezentului alineat.

(2)  Statele membre impun furnizorilor să reducă cât de treptat posibil emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie de către carburanții și energia furnizate, cu până la 10 % până la 31 decembrie 2020, având ca referință standardul de carburant menționat la alineatul (5) litera (b). Această reducere constă în:

(a) 6 % până la 31 decembrie 2020. Statele membre pot impune furnizorilor ca, pentru a realiza această reducere, să respecte următoarele valori-țintă intermediare: 2 % până la 31 decembrie 2014 și 4 % până la 31 decembrie 2017;

(b) o valoare-țintă suplimentară de 2 % până la 31 decembrie 2020, sub rezerva articolului 9 alineatul (2) litera (h), care să fie realizată printr-una sau prin ambele metode descrise în continuare:

(i) furnizarea de energie pentru transport furnizată pentru utilizare de către orice tip de vehicul rutier, utilaj mobil nerutier (inclusiv nave de navigație interioară), tractor agricol sau forestier sau ambarcațiune de agrement;

(ii) utilizarea oricărei tehnologii (inclusiv captarea și stocarea carbonului), prin care se pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie de carburanți sau de energia furnizată;

(c) o valoare-țintă suplimentară de 2 % până la 31 decembrie 2020, sub rezerva articolului 9 alineatul (1) litera (i), realizată prin folosirea creditelor achiziționate în conformitate cu mecanismul de dezvoltare curată instituit prin Protocolul de la Kyoto, în condițiile stabilite în Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității ( 17 ) în ceea ce privește reducerile din sectorul aprovizionării cu carburanți.

(3)  Emisiile de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți pe durata ciclului de viață se calculează în conformitate cu articolul 7d. Emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață de alți carburanți și alte forme de energie se calculează prin folosirea unei metodologii stabilite în conformitate cu alineatul (5) din prezentul articol.

(4)  Statele membre se asigură că un grup de furnizori poate decide să respecte împreună obligațiile privind reducerea emisiilor menționate la alineatul (2). Într-un astfel de caz, aceștia sunt considerați a fi un singur furnizor, în sensul alineatului (2).

(5)  Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului articol, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (4). Astfel de măsuri includ, în special:

(a) metodologia de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață de carburanți, alții decât biocarburanți, și de energie;

(b) metodologia care specifică, înainte de 1 ianuarie 2011, standardul de carburant care se bazează pe emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie de combustibilii fosili în 2010 în sensul alineatului (2);

(c) normele necesare pentru punerea în aplicare a alineatului (4);

(d) metodologia de calculare a contribuției vehiculelor rutiere electrice, care este compatibilă cu articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE.

6. Se introduc următoarele articole:

„Articolul 7b

Criteriile de durabilitate pentru biocarburanți

(1)  Indiferent dacă materiile prime au fost cultivate pe teritoriul Comunității sau în afara acestuia, energia produsă din biocarburanți este luată în considerare în sensul articolului 7a numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate prevăzute la alineatele (2)-(6) din prezentul articol.

Cu toate acestea, biocarburanții produși din deșeuri și reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, trebuie să îndeplinească doar criteriul de durabilitate prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol pentru a fi luați în considerare în scopurile menționate la articolul 7a.

(2)  Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocarburanților luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) este de cel puțin 35 %.

Începând cu 1 ianuarie 2017, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocarburanților luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) este de cel puțin 50 %. Începând cu 1 ianuarie 2018, această reducere este de cel puțin 60 %, în cazul biocarburanților produși de instalații în care producția a început la 1 ianuarie 2017 sau după această dată.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea biocarburanților se calculează în conformitate cu articolul 7d alineatul (1).

În cazul biocarburanților produși de instalații aflate în exploatare la 23 ianuarie 2008, primul paragraf se aplică de la 1 aprilie 2013.

(3)  Biocarburanții care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) nu sunt produși din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, adică de pe terenuri care la sau după ianuarie 2008 dețineau unul dintre următoarele statute, indiferent dacă acest statut mai este valabil sau nu:

(a) păduri primare și alte terenuri împădurite, cu alte cuvinte pădurile și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii clar vizibile ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ;

(b) zone desemnate:

(i) de lege sau de autoritățile competente relevante în scopul protecției naturii; sau

(ii) pentru protecția unor ecosisteme sau specii rare, amenințate sau pe cale de dispariție, recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse în listele întocmite de organizațiile interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale, sub rezerva recunoașterii lor în conformitate cu dispozițiile articolului 7c alineatul (4) al doilea paragraf,

exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția de materie primă respectivă nu a adus atingere scopurilor de protecție a naturii;

(c) pășuni bogate în diversitate:

(i) care sunt naturale, cu alte cuvinte pășuni care ar continua să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care mențin structura, caracteristicile ecologice și procesele speciilor naturale; sau

(ii) care nu sunt naturale, bogate în diversitate, cu alte cuvinte pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate, dacă nu se furnizează dovezi că recoltarea materiilor prime este necesară pentru menținerea statutului de pășune.

Comisia stabilește criteriile și limitele geografice în vederea identificării pășunilor care intră sub incidența literei (c) de la primul paragraf. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (4).

(4)  Biocarburanții care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, adică de pe terenuri care dețineau unul dintre următoarele statute în ianuarie 2008 și care nu mai dețin acest statut:

(a) zone umede, adică terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau pe o perioadă semnificativă din an;

(b) suprafețe dens împădurite, adică terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament de peste 30 %, sau copaci care pot atinge aceste praguri in situ;

(c) terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament mai mare de 10 %-30 %, sau copaci care pot atinge aceste praguri in situ, cu excepția cazului în care sunt furnizate dovezi că stocurile de carbon din zona respectivă, înainte și după transformare, au un astfel de nivel, încât, în momentul aplicării metodologiei prevăzute în partea C din anexa IV, ar fi îndeplinite condițiile de la alineatul (2) din prezentul articol.

Dispozițiile prezentului alineat nu se aplică în cazul în care, la data la care a fost obținută materia primă, terenul deținea același statut ca în ianuarie 2008.

(5)  Biocarburanții luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) nu sunt produși din materie primă obținută din terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării, cu excepția cazului în care sunt furnizate dovezi că cultivarea și recoltarea materiei prime respective nu implică drenajul unui sol care nu fusese drenat anterior.

(6)  Materiile prime agricole cultivate în Comunitate și utilizate pentru producția biocarburanților luați în considerare în scopurile menționate la articolul 7a se obțin în conformitate cu cerințele și standardele menționate în titlul «Mediu» partea A și la punctul 9 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori ( 18 ) și în conformitate cu cerințele minime pentru bunele condiții agricole și ecologice definite în temeiul articolului 6 alineatul (1) din respectivul regulament.

(7)  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, un raport privind măsurile adoptate la nivel național pentru respectarea criteriilor de durabilitate prevăzute la alineatele (2)-(5) și pentru protecția solului, a apei și a aerului, pentru țările terțe, precum și pentru statele membre care constituie o sursă importantă de biorcarburanți sau de materii prime pentru biocarburanții consumați în interiorul Comunității. Primul raport se prezintă în anul 2012.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, un raport privind impactul creșterii cererii de biocarburanți asupra durabilității sociale în Comunitate și în țările terțe, precum și impactul politicii comunitare în domeniul biocarburanților asupra disponibilității produselor alimentare la un preț acceptabil, în special pentru populația din țările în curs de dezvoltare, precum și privind alte aspecte mai cuprinzătoare referitoare la dezvoltare. Raportul abordează chestiunea respectării drepturilor de utilizare a terenurilor. Rapoartele precizează, pentru țările terțe, precum și pentru statele membre care reprezintă o sursă semnificativă de materii prime pentru biocarburanții consumați în interiorul Comunității, dacă acestea au ratificat și pus în aplicare fiecare dintre următoarele convenții ale Organizației Internaționale a Muncii:

 Convenția privind munca forțată sau obligatorie (nr. 29);

 Convenția privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical (nr. 87);

 Convenția privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și de negociere colectivă (nr. 98);

 Convenția privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru masculine și a mâinii de lucru feminine, pentru o muncă de valoare egală (nr. 100);

 Convenția privind abolirea muncii forțate (nr. 105);

 Convenția privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei (nr. 111);

 Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă (nr. 138);

 Convenția privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor (nr. 182).

Aceste rapoarte precizează, pentru țările terțe, precum și pentru statele membre care reprezintă o sursă semnificativă de materii prime pentru biocarburanții consumați în interiorul Comunității, dacă țara în cauză a ratificat și a pus în aplicare:

 Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea;

 Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție.

Primul raport se prezintă în anul 2012. Comisia propune, după caz, luarea de măsuri corective, în special dacă există dovezi că producția de biocarburanți are un impact considerabil asupra prețurilor produselor alimentare.

(8)  În scopurile menționate la alineatul (1), statele membre nu refuză să ia în considerare, din alte motive legate de durabilitate, biocarburanții care se obțin cu respectarea prezentului articol.

Articolul 7c

Verificarea îndeplinirii criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți

(1)  În cazul în care sunt luați în considerare biocarburanți în sensul articolului 7a, statele membre solicită operatorilor economici să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 7b alineatele (2)-(5). În acest sens, statele membre solicită operatorilor economici să utilizeze un sistem de echilibrare a masei care:

(a) permite ca loturile de materii prime sau biocarburanți cu caracteristici de durabilitate diferite să fie amestecate;

(b) prevede ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și mărimea loturilor menționate la litera (a) să rămână valabile pentru amestec; și

(c) prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași cantități, ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec.

(2)  În 2010 și 2012, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind funcționarea metodei de verificare bazate pe echilibrul de masă descrisă la alineatul (1) și potențialul acesteia de a permite utilizarea altor metode de verificare referitoare la unele sau toate tipurile de materii prime sau biocarburanți. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare acele metode de verificare în cadrul cărora informațiile referitoare la caracteristicile de durabilitate a mediului nu trebuie să fie asociate în continuare anumitor loturi sau amestecuri. Evaluarea ia în considerare necesitatea menținerii integrității și eficienței sistemului de verificare, simultan cu evitarea impunerii unei sarcini nerezonabile industriei. Acest raport este însoțit, după caz, de propuneri adresate Parlamentului European și Consiliului privind utilizarea altor metode de verificare.

(3)  Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că operatorii economici prezintă informații sigure și pun la dispoziția statelor membre, la cerere, datele care au fost utilizate pentru elaborarea informațiilor. Statele membre solicită operatorilor economici luarea de măsuri în vederea elaborării unui nivel corespunzător de audit independent al informațiilor prezentate de către aceștia și prezentarea de dovezi în acest sens. Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudei. Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și caracterul solid al datelor.

Informațiile prevăzute la primul paragraf se referă în special la informații privind respectarea criteriilor de durabilitate prevăzute la articolul 7b alineatele (2)-(5), la informații adecvate și relevante privind măsurile luate pentru protecția solului, a apei și a aerului, reabilitarea terenurilor degradate, evitarea consumului excesiv de apă în regiuni unde resursele de apă sunt reduse, precum și la informații adecvate și relevante privind măsurile luate pentru a ține seama de aspectele menționate la articolul 7b alineatul (7) al doilea paragraf.

Comisia stabilește lista informațiilor adecvate și relevante, menționate în primele două paragrafe, în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 11 alineatul (3). Comisia se asigură, în special, că furnizarea acestor informații nu constituie o sarcină administrativă excesivă pentru operatorii economici în general sau pentru micii agricultori, organizațiile de producători și pentru cooperative, în special.

Obligațiile prevăzute la prezentul alineat se aplică indiferent dacă biocarburanții sunt produși în interiorul Comunității sau importați.

Statele membre prezintă Comisiei, în formă agregată, informațiile menționate la primul paragraf. Comisia publică aceste informații în cadrul platformei în materie de transparență menționate la articolul 24 din Directiva 2009/28/CE, în formă rezumativă, păstrând confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.

(4)  Comunitatea face eforturi să încheie acorduri bilaterale sau multilaterale cu țări terțe care să includă dispoziții privind criteriile de durabilitate care corespund cu cele prevăzute de prezenta directivă. Atunci când Comisia a încheiat acorduri care cuprind dispoziții referitoare la domenii care intră sub incidența criteriilor de durabilitate definite la articolul 7b alineatele (2)-(5), Comisia poate decide că acordurile respective demonstrează că biocarburanții care s-au obținut din materii prime cultivate în țările respective respectă criteriile de durabilitate în cauză. După încheierea acestor acorduri, se va acorda o atenție deosebită măsurilor luate pentru conservarea zonelor care prezintă servicii ecosistemice de bază în situații critice (de exemplu protecția bazinelor hidrografice, combaterea eroziunilor), pentru protecția solului, a apei și a aerului, reabilitarea terenurilor degradate, evitarea consumului excesiv de apă în regiuni unde resursele de apă sunt reduse, precum și altor aspecte prevăzute la articolul 7b alineatul (7) al doilea paragraf.

Comisia poate decide ca regimurile voluntare naționale sau internaționale de stabilire a standardelor de producție a produselor din biomasă să conțină date exacte în sensul articolului 7b alineatul (2) sau să demonstreze că loturile de biocarburanți respectă criteriile de durabilitate stabilite la articolul 7b alineatele (3)-(5). Comisia poate decide ca aceste sisteme să conțină date exacte privind informațiile referitoare la măsurile luate pentru conservarea zonelor care prezintă servicii ecosistemice de bază în situații critice (de exemplu protecția bazinelor hidrografice, combaterea eroziunilor), pentru protecția solului, a apei și a aerului, reabilitarea terenurilor degradate, evitarea consumului excesiv de apă în regiuni unde resursele de apă sunt reduse, precum și referitoare la aspectele menționate la articolul 7b alineatul (7) al doilea paragraf. Comisia poate recunoaște, de asemenea, zonele pentru protecția ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse în listele întocmite de organizațiile interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale în sensul articolului 7b alineatul (3) litera (b) punctul (ii).

Comisia poate decide ca sistemele voluntare, naționale sau internaționale de măsurare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră să conțină date exacte în sensul articolului 7b alineatul (2).

Comisia poate decide că terenurile incluse într-un program național sau regional de reconversie a terenurilor în vederea îmbunătățirii terenurilor sever degradate sau grav contaminate respectă criteriile menționate în anexa IV partea C punctul 9.

(5)  Comisia adoptă decizii în temeiul alineatului (4) numai în cazul în care acordul sau regimul în cauză îndeplinește standardele adecvate de fiabilitate, transparență și audit independent. Sistemele de măsurare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să respecte și cerințele metodologice din anexa IV. Listele cuprinzând zone bogate în biodiversitate, astfel cum sunt menționate la articolul 7b alineatul (3) litera (b) punctul (ii), îndeplinesc standarde corespunzătoare de obiectivitate și de coerență în raport cu standardele recunoscute la nivel internațional și prevăd proceduri corespunzătoare privind căile de atac.

(6)  Deciziile luate în temeiul alineatului (4) se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 11 alineatul (3). Aceste decizii sunt valabile pe o perioadă de cel mult cinci ani.

(7)  În cazul în care un operator economic prezintă dovezi sau date obținute în conformitate cu un acord sau un regim care a făcut obiectul unei decizii adoptate în temeiul alineatului (4), în măsura domeniului de aplicare a deciziei menționate, statele membre nu solicită furnizorului să prezinte alte dovezi de respectare a criteriilor de durabilitate definite la articolul 7b alineatele (2)-(5) sau informații privind măsurile vizate la prezentul articol alineatul (3) al doilea paragraf.

(8)  La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia examinează aplicarea articolului 7b cu privire la o sursă de biocarburant și, în termen de șase luni de la primirea unei cereri și în conformitate cu procedura consultativă prevăzută la articolul 11 alineatul (3), decide dacă statul membru respectiv poate lua în considerare biocarburantul provenit din respectiva sursă în sensul articolului 7a.

(9)  Până la 31 decembrie 2012, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind:

(a) eficacitatea sistemului instituit pentru furnizarea informațiilor privind criteriile de durabilitate; și

(b) în măsura în care acest lucru este fezabil și adecvat, introducerea unor cerințe obligatorii privind protecția aerului, a solului și a apei, ținând seama de cele mai recente dovezi științifice, precum și de obligațiile internaționale ale Comunității.

Dacă este cazul, Comisia propune măsuri corective.

Articolul 7d

Calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți de-a lungul ciclului de viață

(1)  În sensul articolului 7a și al articolului 7b alineatul (2), emisiile de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți de-a lungul ciclului de viață se calculează după cum urmează:

(a) pentru biocarburanți, acolo unde este stabilită în anexa IV partea A sau partea B o valoare implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru filiera de producție a biocarburanților și acolo unde valoarea el pentru acești biocarburanți, calculată în conformitate cu anexa IV partea C punctul 7, este egală sau mai mică decât zero, prin utilizarea acestei valori implicite;

(b) prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa IV partea C; sau

(c) prin utilizarea unei valori calculate ca fiind suma factorilor formulei menționate la punctul 1 din anexa IV partea C, caz în care valorile implicite detaliate în anexa IV partea D sau E pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa IV partea C, pentru toți ceilalți factori.

(2)  Până la 31 martie 2010, statele membre prezintă Comisiei un raport care include o listă a zonelor de pe teritoriul lor clasificate ca nivel 2 în nomenclatura unităților teritoriale de statistică (NUTS) sau la un nivel NUTS de detaliere superior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) ( 19 ), în cazul în care se poate anticipa că emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea materiilor prime agricole vor fi mai mici sau egale cu emisiile comunicate la rubrica „Valori implicite detaliate pentru cultură” din anexa IV partea D la prezenta directivă, alături de o descriere a metodei și a datelor utilizate pentru întocmirea listei respective. Metoda trebuie să ia în considerare caracteristicile solului, clima și randamentul materiilor prime prevăzute.

(3)  Valorile implicite din anexa IV partea A și valorile implicite detaliate pentru cultivare din anexa IV partea D pot fi utilizate numai în cazul în care materiile prime:

(a) sunt cultivate în afara Comunității;

(b) sunt cultivate în Comunitate, în zonele incluse în listele menționate la alineatul (2); sau

(c) sunt deșeuri sau reziduuri, altele decât reziduurile agricole, reziduurile rezultate din acvacultură și pescuit.

Pentru biocarburanții care nu intră sub incidența literelor (a), (b) sau (c), se utilizează valorile efective pentru cultivare.

(4)  Până la 31 martie 2010, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului privind fezabilitatea întocmirii de liste ale zonelor din țările terțe în care se poate aștepta ca emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea materiilor prime agricole să fie mai mici sau egale cu emisiile comunicate la rubrica „Cultura” din anexa IV partea D, însoțit, dacă este posibil, de listele respective și de o descriere a metodei și a datelor utilizate pentru întocmirea lor. După caz, raportul este însoțit de propuneri corespunzătoare.

(5)  Până cel târziu la 31 decembrie 2012 și ulterior o dată la doi ani, Comisia prezintă un raport privind estimarea valorilor tipice și implicite prezentate în partea B și în partea E din anexa IV, acordând o atenție deosebită emisiilor provenite din transporturi și prelucrare, și în lumina acestor rapoarte poate decide, acolo unde este necesar, să corecteze valorile. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (4).

(6)  Până la 31 decembrie 2010, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în care examinează impactul schimbării indirecte a utilizării terenului asupra emisiilor de gaze cu efect de seră și abordează modalități de diminuare a respectivului impact. Raportul va fi însoțit, dacă este cazul, de o propunere bazată pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, care cuprinde o metodologie concretă pentru emisiile provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea indirectă a utilizării terenului, asigurând respectarea prezentei directive, în special a articolului 7b alineatul (2).

O astfel de propunere cuprinde garanțiile necesare pentru a asigura siguranța investițiilor realizate înainte de aplicarea metodologiei respective. În cazul instalațiilor care au produs biocarburanți înainte de sfârșitul anului 2013, aplicarea măsurilor menționate la primul paragraf nu trebuie să implice, până la 31 decembrie 2017, că biocarburanții produși în aceste instalații sunt considerați ca nefiind conformi cu criteriile de durabilitate din prezenta directivă, în cazul în care aceștia ar fi fost conformi, cu condiția ca biocarburanții respectivi să realizeze o reducere de emisii de gaze cu efect de seră de cel puțin 45 %. Aceste dispoziții se aplică în cazul instalațiilor de biocarburanți la sfârșitul anului 2012.

Parlamentul European și Consiliul fac eforturi să decidă cel târziu până la 31 decembrie 2012 cu privire la propunerile de acest tip prezentate de Comisie.

(7)  Anexa IV poate fi adaptată în funcție de progresul tehnic și științific, inclusiv prin adăugarea unor valori pentru filierele suplimentare de producție a biocarburanților pentru aceleași sau pentru alte materii prime și prin modificarea metodologiei stabilite în partea C. Măsurile respective, destinate să modifice elementele neesențiale ale prezentei directive, printre altele prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (4).

În ceea ce privește valorile implicite și metodologia prevăzută la anexa IV, se va acorda o atenție specială:

 metodei de calculare a deșeurilor și a reziduurilor;

 metodei de calculare a coproduselor;

 metodei de calculare a cogenerării; și

 statutului de coproduse al reziduurilor de recoltă agricole.

Valorile implicite pentru biomotorina din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală se revizuiesc cât mai curând.

Orice adaptare sau adăugare la lista valorilor implicite din anexa IV respectă următoarele norme:

(a) în cazul în care contribuția unui anume factor la emisiile globale este mică sau în cazul în care există variații limitate sau în cazul în care este foarte costisitor sau dificil să se stabilească valorile efective, valorile implicite trebuie să fie cele tipice pentru procesele normale de producție;

(b) în toate celelalte cazuri, valorile implicite trebuie să fie conservative în raport cu procesele normale de producție.

(8)  Se stabilesc definiții detaliate, inclusiv specificațiile tehnice necesare pentru elementele stabilite în anexa IV partea C punctul 9. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (4).

Articolul 7e

Măsurile de executare și rapoartele referitoare la durabilitatea biocarburanților

(1)  Măsurile de executare menționate la articolul 7b alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 7c alineatul (3) al treilea paragraf, articolul 7c alineatul (6), articolul 7c alineatul (8), articolul 7d alineatul (5), articolul 7d alineatul (7) primul paragraf și articolul 7d alineatul (8) iau pe deplin în considerare scopurile Directivei 2009/28/CE.

(2)  Rapoartele Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, menționate la articolul 7b alineatul (7), articolul 7c alineatul (2), articolul 7c alineatul (9), articolul 7d alineatul (4), alineatul (5) și alineatul (6) primul paragraf, precum și rapoartele și informările prezentate în conformitate cu articolul 7c alineatul (3) primul și al cincilea paragraf și articolul 7d alineatul (2), se pregătesc și se transmit atât în sensul Directivei 2009/28/CE, cât și în sensul prezentei directive.

7. La articolul 8, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)  Statele membre monitorizează respectarea cerințelor prevăzute la articolele 3 și 4, în privința benzinei și a motorinei diesel, pe baza metodelor analitice la care se face trimitere în standardele europene EN 228:2004 și, respectiv, EN 590:2004.”

8. Se introduce următorul articol:

„Articolul 8a

Aditivi metalici

(1)  Comisia realizează o evaluare a riscurilor pentru sănătate și mediu datorate utilizării aditivilor metalici în carburanți și elaborează, în acest scop, o metodologie de testare. Comisia prezintă concluziile sale Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2012.

(2)  Până la elaborarea metodei de testare menționate la alineatul (1), prezența aditivului metalic metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan (MMT) în carburanți este limitată la 6 mg mangan pe litru începând cu 1 ianuarie 2011. Limita este de 2 mg mangan pe litru începând cu 1 ianuarie 2014.

(3)  Limita pentru conținutul de MMT al carburantului specificată la alineatul (2) se revizuiește pe baza rezultatelor evaluării realizate cu ajutorul metodologiei de testare menționate la alineatul (1). Ea poate fi redusă la zero dacă evaluarea riscurilor justifică acest lucru. Limita nu poate fi mărită decât dacă evaluarea riscurilor justifică acest lucru. O astfel de măsură, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (4).

(4)  Statele membre se asigură că o etichetă privind conținutul de aditivi metalici din carburanți este afișată în toate punctele în care un carburant cu aditivi metalici este pus la dispoziția consumatorilor.

(5)  Pe etichetă se menționează următorul text: «Conține aditivi metalici».

(6)  Eticheta este atașată în locul în care sunt afișate informațiile privind tipul de carburant, într-o poziție vizibilă. Mărimea și caracterele etichetei trebuie să fie vizibile și ușor lizibile.”

9. Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

Raportare

(1)  Cel târziu la 31 decembrie 2012 și ulterior din trei în trei ani, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, dacă este cazul, de o propunere de modificare a prezentei directive. Raportul ține seama, în special, de următoarele aspecte:

(a) utilizarea și evoluția tehnologiei auto și, în special, fezabilitatea creșterii conținutului maxim permis de biocarburant din benzină și motorină diesel și necesitatea de a revizui data menționată la articolul 3 alineatul (3);

(b) politica comunitară privind emisiile de CO2 generate de vehiculele de transport rutier;

(c) posibilitatea aplicării cerințelor din anexa II, în special valoarea-limită pentru hidrocarburile aromatice policiclice, la utilajele mobile nerutiere (inclusiv navele de navigație interioară), la tractoarele agricole și forestiere și la ambarcațiunile de agrement;

(d) creșterea utilizării detergenților în carburanți;

(e) utilizarea aditivilor metalici, alții decât MMT, în carburanți;

(f) volumul total al componenților utilizați în benzină și motorină diesel având în vedere legislația comunitară din domeniul mediului, inclusiv obiectivele Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei ( 20 ) și ale directivelor derivate;

(g) consecințele obiectivului de reducere a gazelor cu efect de seră, stabilit la articolul 7a alineatul (2), pentru sistemul de comercializare a cotelor de emisii;

(h) necesitatea eventuală de a modifica articolul 2 alineatele (6) și (7) și articolul 7a alineatul (2) litera (b) pentru a evalua posibilele contribuții în vederea îndeplinirii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 10 % până în 2020. Aceste considerații se bazează pe potențialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate, în cadrul Comunității, de carburanți și energie de-a lungul ciclului de viață, luând în considerare, în special, progresele din domeniul tehnologiilor de captare și stocare a carbonului care respectă mediul și din domeniul vehiculelor rutiere electrice, precum și rentabilitatea măsurilor de reducere a emisiilor, astfel cum se menționează la articolul 7a alineatul (2) litera (b);

(i) posibilitatea de a introduce măsuri suplimentare pentru furnizori în vederea reducerii cu 2 % a emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie, comparativ cu standardul de carburant menționat la articolul 7a alineatul (5) litera (b), prin utilizarea creditelor achiziționate în conformitate cu mecanismul de dezvoltare curată instituit prin Protocolul de la Kyoto, în condițiile stabilite în Directiva 2003/87/CE, pentru a evalua posibile contribuții viitoare, destinate să îndeplinească obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la 10 % până în 2020, astfel cum este stabilit la articolul 7a alineatul (2) litera (c) din prezenta directivă;

(j) o analiză actualizată a rentabilității și a impactului unei reduceri sub 60 kPa a presiunii maxime a vaporilor pentru benzină permise pentru perioada de vară.

(2)  Cel târziu în 2014, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului privind îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020 menționat la articolul 7a, luând în considerare necesitatea armonizării acestui obiectiv cu cel menționat la articolul 3 alineatul (3) din Directiva 2009/28/CE, în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile de energie din domeniul transporturilor, având în vedere rapoartele menționate la articolul 23 alineatele (8) și (9) din directiva respectivă.

După caz, raportul Comisiei este însoțit de o propunere de modificare a obiectivului.

10. La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)  În cazul în care este necesară adaptarea la progresele tehnice a metodelor analitice permise, menționate în anexa I sau II, se pot adopta modificări care vizează elemente neesențiale ale prezentei directive, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (4). Anexa III poate fi, de asemenea, modificată în funcție de progresul tehnic și științific. Măsura respectivă, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (4).”

11. Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Procedura comitetului

(1)  Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (2), Comisia este asistată de Comitetul privind calitatea carburanților.

(2)  În cazul chestiunilor referitoare la durabilitatea biocarburanților în sensul articolelor 7b, 7c și 7d, Comisia este asistată de Comitetul privind durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor menționat la articolul 25 alineatul (2) din Directiva 2009/28/CE.

(3)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

(4)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.”

12. Articolul 14 se elimină.

13. Anexele I, II, III și IV se înlocuiesc cu textul care figurează în anexa la prezenta directivă.

▼M1 —————

▼B

Articolul 3

Abrogare

Directiva 93/12/CEE se abrogă.

Articolul 4

Transpunere

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 2010.

Acestea comunică de îndată Comisiei textele acestor măsuri.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 5

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 6

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.




ANEXĂ




„ANEXA I

SPECIFICAȚII DE MEDIU APLICABILE CARBURANȚILOR DE PE PIAȚĂ DESTINAȚI VEHICULELOR ECHIPATE CU MOTOR CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE

Tipul: Benzină



Parametrul (1)

Unitatea

Limite (2)

Minime

Maxime

Cifra octanică «research»

 

95 (3)

Cifra octanică «motor»

 

85

Presiunea vaporilor, pe perioada de vară (4)

kPa

60,0 (5)

Distilare:

 

 

 

— procent evaporat la 100 °C

% v/v

46,0

— procent evaporat la 150 °C

% v/v

75,0

Analiza hidrocarburilor:

 

 

 

— olefine

% v/v

18,0

— aromatice

% v/v

35,0

— benzen

% v/v

1,0

Conținutul de oxigen

% m/m

 

3,7

Compuși oxigenați

 

 

 

— Metanol

% v/v

 

3,0

— Etanol (pot fi necesari agenți de stabilizare)

% v/v

 

10,0

— Alcool izopropilic

% v/v

12,0

— Alcool butilic terțiar

% v/v

15,0

— Alcool izobutilic

% v/v

15,0

— Eteri care conțin cinci sau mai mulți atomi de carbon pe moleculă

% v/v

22,0

— Alți compuși oxigenați (6)

% v/v

15,0

Conținutul de sulf

mg/kg

10,0

Conținutul de plumb

g/l

0,005

(1)   Metodele de testare sunt cele specificate în EN 228:2004. Statele membre pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 228:2004, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește.

(2)   Valorile menționate în specificație sunt «valori reale». La stabilirea valorilor lor limită, s-au aplicat termenii EN ISO 4259:2006 «Produse petroliere – Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de testare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259:2006.

(3)   Statele membre pot decide să permită în continuare introducerea pe piață a benzinei fără plumb cu cifra octanică «motor» (MON) de minimum 81 și cu cifra octanică «research» (COC) de minimum 91.

(4)   Perioada de vară începe nu mai târziu de data de 1 mai și ia sfârșit nu înainte de 30 septembrie. Pentru statele membre cu temperaturi ambiante scăzute în timpul verii, perioada de vară începe cel târziu la 1 iunie și nu se termină înainte de 31 august.

(5)   În cazul statelor membre cu temperaturi ambiante scăzute în timpul verii și cărora li se aplică o derogare în conformitate cu articolul 3 alineatele (4) și (5), presiunea vaporilor este de maximum 70,0 kPa. În cazul statelor membre cărora li se aplică o derogare în conformitate cu articolul 3 alineatele (4) și (5) în ceea ce privește benzina cu conținut de etanol, presiunea vaporilor este de maximum 60 kPa, plus depășirea autorizată a presiunii vaporilor menționată în anexa III.

(6)   Alți monoalcooli și eteri cu un punct final de fierbere care nu îl depășește pe cel menționat în EN 228:2004.




ANEXA II

SPECIFICAȚII DE MEDIU APLICABILE CARBURANȚILOR DE PE PIAȚĂ DESTINAȚI VEHICULELOR ECHIPATE CU MOTOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE

Tipul: Motorină diesel



Parametrul (1)

Unitatea

Limite (2)

Minime

Maxime

Cifra cetanică

 

51,0

Densitate la 15 °C

Kg/m (3)

845,0

Distilare:

 

 

 

— 95 % v/v recuperat la:

°C

360,0

Hidrocarburi aromatice policiclice

% m/m

8,0

Conținutul de sulf

mg/kg

10,0

Conținut de FAME – EN 14078

% v/v

7,0 (3)

(1)   Metodele de testare sunt cele specificate în EN 590:2004. Statele membre pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 590:2004, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește.

(2)   Valorile menționate în specificație sunt «valori reale». La stabilirea valorilor lor limită, s-au aplicat termenii EN ISO 4259:2006 «Produse petroliere – Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de testare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259:2006.

(3)   FAME respectă cele menționate în EN 14214.




ANEXA III

DEROGARE PRIVIND PRESIUNEA VAPORILOR AUTORIZATĂ PENTRU BENZINA CU CONȚINUT DE BIOETANOL



Conținut de bioetanol (%v/v)

Depășirea autorizată a presiunii vaporilor (kPa)

0

0

1

3,65

2

5,95

3

7,20

4

7,80

5

8,0

6

8,0

7

7,94

8

7,88

9

7,82

10

7,76

Atunci când conținutul de bioetanol este cuprins între două valori indicate în tabel, depășirea autorizată a presiunii vaporilor se determină prin interpolare liniară între conținutul de bioetanol imediat superior și cel imediat inferior.




ANEXA IV

REGULI DE CALCULARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ GENERATE DE BIOCARBURANȚI PE DURATA CICLULUI DE VIAȚĂ

A.   Valori tipice și implicite pentru carburanții produși fără emisii nete de carbon rezultate în urma schimbării utilizării terenului



Filieră de producție a biocarburanților

Reduceri de emisii tipice de gaze cu efect de seră

Reduceri de emisii implicite de gaze cu efect de seră

etanol din sfeclă de zahăr

61 %

52 %

etanol din grâu (nu se menționează combustibilul de prelucrare)

32 %

16 %

etanol din grâu (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

32 %

16 %

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

45 %

34 %

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

53 %

47 %

etanol din grâu (paie utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

69 %

69 %

etanol din porumb, produs în Comunitate (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

56 %

49 %

etanol din trestie de zahăr

71 %

71 %

partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

45 %

38 %

biomotorină din floarea-soarelui

58 %

51 %

biomotorină din soia

40 %

31 %

biomotorină din ulei de palmier (nu se specifică procedeul)

36 %

19 %

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captarea metanului la presa de ulei)

62 %

56 %

biomotorină din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală (1)

88 %

83 %

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

51 %

47 %

ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat

65 %

62 %

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (nu se specifică procedeul)

40 %

26 %

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu de captare a metanului la presa de ulei)

68 %

65 %

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

58 %

57 %

biogaz din deșeuri urbane organice, sub formă de gaz natural comprimat

80 %

73 %

biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă de gaz natural comprimat

84 %

81 %

biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă de gaz natural comprimat

86 %

82 %

(1)   Nu include uleiul de origine animală obținut din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 3 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (2).

(2)   JO L 273, 10.10.2002, p. 1.

B.   Estimări ale valorilor tipice și implicite aferente viitorilor biocarburanți care nu existau pe piață sau care se aflau pe piață doar în cantități neglijabile în ianuarie 2008, dacă aceștia sunt produși fără emisii nete de carbon rezultate în urma schimbării utilizării terenului



Filieră de producție a biocarburanților

Reduceri de emisii tipice de gaze cu efect de seră

Reduceri de emisii implicite de gaze cu efect de seră

etanol din paie de grâu

87 %

85 %

etanol din deșeuri lemnoase

80 %

74 %

etanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

76 %

70 %

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase

95 %

95 %

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

93 %

93 %

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase

95 %

95 %

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

92 %

92 %

metanol din deșeuri lemnoase

94 %

94 %

etanol din deșeuri lemnoase

91 %

91 %

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată partea de metil-terț-butil-eter (MTBE) din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția metanolului

C.   Metodologie

1.

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea biocarburanților se calculează astfel:

E = eec + el + ep + etd + eu esca eccs eccr eee

unde

E

=

emisiile totale provenite din utilizarea carburantului;

eec

=

emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime;

el

=

emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea utilizării terenului;

ep

=

emisii provenite din prelucrare;

etd

=

emisii provenite din transport și distribuție;

eu

=

emisii provenite de la carburantul utilizat;

esca

=

reduceri de emisii datorate acumulării carbonului în sol prin intermediul unui mai bun management agricol;

eccs

=

reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a carbonului;

eccr

=

reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea carbonului; precum și

eee

=

reduceri de emisii obținute prin excesul de energie electrică de la cogenerare.

Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare.

2.

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la carburanți (E) se exprimă în grame de echivalent de CO2 per MJ de combustibil, g CO2 eq/MJ.

3.

Prin derogare de la punctul 2, valorile calculate în g CO2 eq/MJ se pot adapta pentru a lua în considerare diferențele dintre carburanți în lucrul mecanic util efectuat, exprimat în km/MJ. Aceste adaptări se efectuează doar în cazul în care se prezintă dovezi ale diferențelor în lucrul mecanic util.

4.

Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocarburanți se calculează prin formula următoare:

REDUCERE = (EF EB )/EF

unde

EB

=

emisiile totale provenite de la biocarburant; și

EF

=

emisiile totale provenite de la carburantul fosil de referință.

5.

Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calculul echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:

CO2

:

1

N2O

:

296

CH4

:

23

6.

Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime (eec) includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare; din colectarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producția de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se scad reducerile certificate de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la flăcările din șantierele petroliere amplasate oriunde în lume. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate prin cultură pe baza mediilor calculate pentru zone geografice mai mici decât cele utilizate la calcularea valorilor implicite, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.

7.

Emisiile anuale rezultate din variația cantității de carbon, survenită ca urmare a schimbării utilizării terenului, el, se calculează prin împărțirea în mod egal a emisiilor totale la o perioadă de 20 de ani. Pentru calculul acestor emisii se aplică formula următoare:

el = (CSR CSA ) × 3,664 × 1/20 × 1/PeB  ( 21 )

unde

el

=

emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația cantității de carbon după schimbarea utilizării terenului (măsurată ca masă de echivalent de CO2 pe unitate de energie generată de biocarburant);

CSR

=

cantitatea de carbon per unitate de suprafață asociată utilizării terenului de referință (măsurată ca masă de cărbune per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația). Utilizarea terenurilor de referință reprezintă utilizarea terenurilor în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, data cea mai recentă fiind luată în considerare;

CSA

=

cantitatea de carbon per unitate de suprafață aferentă utilizării terenului real (măsurată ca masă de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația). În cazurile în care cantitatea de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de 1 an, valoarea atribuită CSA se estimează ca și cantitate per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, data cea mai recentă fiind luată în considerare;

P

=

productivitatea culturii (măsurată în energia generată de biocarburant per unitate de suprafață într-un an); precum și

eB

=

bonus de 29 biocarburant, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile prevăzute la punctul 8

8.

Bonusul de 29 grame de echivalent de CO2/MJ de combustibil gCO2eq/MJ se atribuie dacă există elemente care să ateste că terenul în chestiune:

(a) nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și

(b) se încadrează în una dintre următoarele categorii:

(i) teren grav degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole;

(ii) teren grav contaminat.

Bonusul de 29 grame de echivalent de CO2/MJ de combustibil gCO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 10 ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (i), și a reducerii contaminării solului, în cazul terenurilor din categoria (ii).

9.

Categoriile menționate la punctul 8 litera (b) se definesc după cum urmează:

(a) «teren grav degradat» înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat;

(b) «teren grav contaminat» înseamnă un teren pe care nu se pot cultiva produse alimentare sau furaje din cauza nivelului de contaminare.

Astfel de terenuri includ terenurile care au făcut obiectul unei decizii a Comisiei în conformitate cu articolul 7c alineatul (3) al patrulea paragraf.

10.

Ghidul adoptat în conformitate cu punctul 10 din partea C din anexa V la Directiva 2009/28/CE constituie baza de calcul a stocurilor de carbon din sol, în sensul prezentei directive.

11.

Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep , includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare, din deșeuri și scurgeri, precum și din producția de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare.

La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalația de producere a carburantului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca excepție de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua de energie electrică.

12.

Emisiile provenite din transport și distribuție, etd , includ emisii rezultate din transportul și depozitarea de materii prime și materiale semifinite și din depozitarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul punctului 6 nu sunt acoperite de prezentul punct.

13.

Emisiile provenite de la carburantul utilizat, eu , se consideră ca având valoarea zero pentru biocarburanți.

14.

Reducerea emisiilor prin captarea și stocarea geologică, eccs , care nu au fost deja luate în calcul pentru ep , se limitează la emisiile evitate prin captarea și reținerea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția carburantului.

15.

Reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea carbonului eccr , se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează la înlocuirea CO2 de origine fosilă, utilizat în produse și servicii comerciale.

16.

Reducerile emisiilor obținute prin excesul de energie electrică de la cogenerare, eee , se iau în considerare în cazul excesului de energie electrică produs de sistemele de producere a carburantului care utilizează cogenerarea, cu excepția cazului în care combustibilul utilizat pentru cogenerare este un coprodus, altul decât un reziduu de recoltă agricolă. La calculul acestui exces de energie electrică se consideră că dimensiunea unității de cogenerare este cea minimă necesară pentru ca unitatea de cogenerare să furnizeze căldura necesară pentru producerea carburantului. Se consideră că reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră aferente acestui exces de energie electrică sunt egale cu cantitatea de gaze cu efect de seră care ar fi emisă la generarea unei cantități egale de energie electrică într-o centrală electrică ce utilizează același combustibil ca și unitatea de cogenerare.

17.

În cazul în care, printr-un proces de producție a carburantului, se obține, în combinație, carburantul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse («coproduse»), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între carburant sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară, în cazul unor coproduse altele decât energia electrică).

18.

Pentru scopurile calculului menționat la punctul 17, emisiile care trebuie împărțite sunt eec  + el , + acele fracții ale ep , etd și eee care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat întreaga valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului carburant intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.

Toate coprodusele, inclusiv energia electrică care nu se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 16, se iau în considerare în sensul acestui calcul, cu excepția reziduurilor de recolte agricole, inclusiv paie, resturi rezultate prin prelucrarea trestiei de zahăr, pielițe, sâmburi de fructe și coji de nuci. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut de energie negativ.

Se consideră că deșeurile, reziduurile de recolte agricole, inclusiv paie, reziduurile rezultate prin prelucrarea trestiei de zahăr, pielițele, sâmburii de fructe și coji de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerină brută (glicerină nerafinată), au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a acestora.

În cazul carburanților produși în rafinării, unitatea de analiză pentru scopurile calculului menționat la punctul 17 este rafinăria.

19.

Pentru scopurile calculului menționat la punctul 4, omologul carburantului fosil (EF) este reprezentat de ultimele emisii medii efective disponibile din partea fosilă din benzina și motorina diesel consumate în Comunitate, în conformitate cu prezenta directivă. În cazul în care aceste date nu sunt disponibile, valoarea utilizată este de 83,8 gCO2eq/MJ.

D.   Valori implicite detaliate pentru biocarburanți:

Valori implicite detaliate pentru cultură: «eec », conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr

12

12

etanol din grâu

23

23

etanol din porumb, produs în Comunitate

20

20

etanol din trestie de zahăr

14

14

partea de ETBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

29

29

biomotorină din floarea-soarelui

18

18

biomotorină din soia

19

19

biomotorină din ulei de palmier

14

14

biomotorină din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală (1)

0

0

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

30

30

ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat

18

18

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat

15

15

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

30

30

biogaz din deșeuri urbane organice, sub formă de gaz natural comprimat

0

0

biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă de gaz natural comprimat

0

0

biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă de gaz natural comprimat

0

0

(1)   Nu include uleiurile de origine animală produse din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 3 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

Valori implicite detaliate pentru prelucrare (inclusiv energie electrică în exces): «ep eee », conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr

19

26

etanol din grâu (nu se menționează combustibilul de prelucrare)

32

45

etanol din grâu (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

32

45

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

21

30

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

14

19

etanol din grâu (paie utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

1

1

etanol din porumb, produs în Comunitate (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

15

21

etanol din trestie de zahăr

1

1

partea de ETBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

16

22

biomotorină din floarea-soarelui

16

22

biomotorină din soia

18

26

biomotorină din ulei de palmier (nu se specifică procedeul)

35

49

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu separare a metanului în aer la presa de ulei)

13

18

biomotorină din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală

9

13

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

10

13

ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat

10

13

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (nu se specifică procedeul)

30

42

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu separare a metanului în aer la presa de ulei)

7

9

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

4

5

biogaz din deșeuri urbane organice, sub formă de gaz natural comprimat

14

20

biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă de gaz natural comprimat

8

11

biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă de gaz natural comprimat

8

11

Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: «etd », conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr

2

2

etanol din grâu

2

2

etanol din porumb, produs în Comunitate

2

2

etanol din trestie de zahăr

9

9

partea de ETBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

1

1

biomotorină din floarea-soarelui

1

1

biomotorină din soia

13

13

biomotorină din ulei de palmier

5

5

biomotorină din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală

1

1

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

1

1

ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat

1

1

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat

5

5

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

1

1

biogaz din deșeuri urbane organice, sub formă de gaz natural comprimat

3

3

biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă de gaz natural comprimat

5

5

biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă de gaz natural comprimat

4

4

Total pentru cultură, prelucrare, transport și distribuție



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr

33

40

etanol din grâu (nu se menționează combustibilul de prelucrare)

57

70

etanol din grâu (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

57

70

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

46

55

etanol din grâu (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

39

44

etanol din grâu (paie utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

26

26

etanol din porumb, produs în Comunitate (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare)

37

43

etanol din trestie de zahăr

24

24

partea de ETBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

46

52

biomotorină din floarea-soarelui

35

41

biomotorină din soia

50

58

biomotorină din ulei de palmier (nu se specifică procedeul)

54

68

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu separare a metanului în aer la presa de ulei)

32

37

biomotorină din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală

10

14

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

41

44

ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat

29

32

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (nu se specifică procedeul)

50

62

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu separare a metanului în aer la presa de ulei)

27

29

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

35

36

biogaz din deșeuri urbane organice, sub formă de gaz natural comprimat

17

23

biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă de gaz natural comprimat

13

16

biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă de gaz natural comprimat

12

15

E.   Estimări ale valorilor implicite detaliate aferente viitorilor biocarburanți, care nu existau pe piață sau care se aflau pe piață doar în cantități neglijabile în ianuarie 2008

Valori detaliate pentru cultivare: «eec », conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

3

3

etanol din deșeuri lemnoase

1

1

etanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

6

6

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase

1

1

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

4

4

DME din deșeuri lemnoase

1

1

DME din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

5

5

metanol din deșeuri lemnoase

1

1

etanol din deșeuri lemnoase

5

5

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată partea de MTBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția metanolului

Valori detaliate pentru prelucrare (inclusiv excesul de energie electrică): «ep eee », conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

5

7

etanol din lemn

12

17

motorină diesel Fischer-Tropsch din lemn

0

0

DME din lemn

0

0

metanol din lemn

0

0

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată partea de MTBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția metanolului

Valori detaliate pentru transport și distribuție: «etd », conform definiției din partea C din prezenta anexă



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

2

2

etanol din deșeuri lemnoase

4

4

etanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

2

2

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase

3

3

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

2

2

DME din deșeuri lemnoase

4

4

DME din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

2

2

metanol din deșeuri lemnoase

4

4

etanol din deșeuri lemnoase

2

2

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată partea de MTBE din surse regenerabile

Egale cu cele din filiera utilizată pentru producția metanolului

Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție



Filieră de producție a biocarburanților

Emisii tipice de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră

(gCO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

11

13

etanol din deșeuri lemnoase

17

22

etanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

20

25

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase

4

4

motorină diesel Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

6

6

DME din deșeuri lemnoase

5

5

DME din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată

7

7

metanol din deșeuri lemnoase

5

5

etanol din deșeuri lemnoase

7

7

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată partea de MTBE din surse regenerabile

Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului”



( 1 ) JO C 44, 16.2.2008, p. 53.

( 2 ) Avizul Parlamentului European din 17 decembrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 6 aprilie 2009.

( 3 ) JO L 350, 28.12.1998, p. 58.

( 4 ) JO L 242, 10.9.2002, p. 1.

( 5 ) JO L 152, 11.6.2008, p. 43.

( 6 ) JO L 59, 27.2.1998, p. 1.

( 7 ) A se vedea pagina 16 din prezentul Jurnal Oficial.

( 8 ) JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

( 9 ) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

( 10 ) JO L 121, 11.5.1999, p. 13.

( 11 ) JO L 74, 27.3.1993, p. 81.

( 12 ) Numerotarea acestor coduri NC este menționată în Tariful vamal comun (JO L 256, 7.6.1987, p. 1).

( 13 ) JO L 164, 30.6.1994, p. 15.

( 14 ) JO L 59, 27.2.1998, p. 1.

( 15 ) JO L 173, 12.7.2000, p. 1.”;

( 16 ) JO L 140, 5.6.2009, p. 16.”.

( 17 ) JO L 275, 25.10.2003, p. 32.”

( 18 ) JO L 30, 31.1.2009, p. 16.

( 19 ) JO L 154, 21.6.2003, p. 1.”

( 20 ) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.”

( 21 ) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.

Top