EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62018CA0686
Case C-686/18: Judgment of the Court (First Chamber) of 16 July 2020 (request for a preliminary ruling from the Consiglio di Stato — Italy) — OC and Others, Adusbef, Federconsumatori, PB and Others, QA and Others v Banca d’Italia, Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell’Economia e delle Finanze (Reference for a preliminary ruling — Admissibility — Article 63 et seq. TFEU — Free movement of capital — Article 107 et seq. TFEU — State aid — Articles 16 and 17 of the Charter of Fundamental Rights of the European Union — Freedom to conduct a business — Right to property — Regulation (EU) No 575/2013 — Prudential requirements applicable to credit institutions and investment firms — Article 29 — Regulation (EU) No 1024/2013 — Article 6(4) — Prudential supervision of credit institutions — Conferral of specific tasks on the European Central Bank (ECB) — Delegated Regulation (EU) No 241/2014 — Regulatory technical standards for Own Funds requirements for institutions — National regulation imposing an asset threshold on people’s banks established as cooperative societies and allowing the right to redeem shares by the withdrawing shareholder to be limited)
Cauza C-686/18: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 16 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – OC și alții, Adusbef, Federconsumatori, PB și alții, QA și alții/Banca d'Italia, Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell'Economia e delle Finanze [Trimitere preliminară – Admisibilitate – Articolul 63 și următoarele TFUE – Libera circulație a capitalurilor – Articolul 107 și următoarele TFUE – Ajutoare de stat – Articolele 16 și 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Libertatea de a desfășura o activitate comercială – Drept de proprietate – Regulamentul (UE) nr. 575/2013 – Cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiți – Articolul 29 – Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 – Articolul 6 alineatul (4) – Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit – Atribuții specifice conferite Băncii Centrale Europene (BCE) – Regulamentul delegat (UE) nr. 241/2014 – Standarde tehnice de reglementare pentru cerințele de fonduri proprii în cazul instituțiilor – Reglementare națională care impune un plafon al activelor băncilor populare constituite sub formă de organizații cooperatiste de credit și care permite limitarea dreptului la răscumpărarea acțiunilor asociaților care se retrag]
Cauza C-686/18: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 16 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – OC și alții, Adusbef, Federconsumatori, PB și alții, QA și alții/Banca d'Italia, Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell'Economia e delle Finanze [Trimitere preliminară – Admisibilitate – Articolul 63 și următoarele TFUE – Libera circulație a capitalurilor – Articolul 107 și următoarele TFUE – Ajutoare de stat – Articolele 16 și 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Libertatea de a desfășura o activitate comercială – Drept de proprietate – Regulamentul (UE) nr. 575/2013 – Cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiți – Articolul 29 – Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 – Articolul 6 alineatul (4) – Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit – Atribuții specifice conferite Băncii Centrale Europene (BCE) – Regulamentul delegat (UE) nr. 241/2014 – Standarde tehnice de reglementare pentru cerințele de fonduri proprii în cazul instituțiilor – Reglementare națională care impune un plafon al activelor băncilor populare constituite sub formă de organizații cooperatiste de credit și care permite limitarea dreptului la răscumpărarea acțiunilor asociaților care se retrag]
JO C 297, 7.9.2020, p. 9–9
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
7.9.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 297/9 |
Hotărârea Curții (Camera întâi) din 16 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – OC și alții, Adusbef, Federconsumatori, PB și alții, QA și alții/Banca d'Italia, Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell'Economia e delle Finanze
(Cauza C-686/18) (1)
(Trimitere preliminară - Admisibilitate - Articolul 63 și următoarele TFUE - Libera circulație a capitalurilor - Articolul 107 și următoarele TFUE - Ajutoare de stat - Articolele 16 și 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Libertatea de a desfășura o activitate comercială - Drept de proprietate - Regulamentul (UE) nr. 575/2013 - Cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiți - Articolul 29 - Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 - Articolul 6 alineatul (4) - Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit - Atribuții specifice conferite Băncii Centrale Europene (BCE) - Regulamentul delegat (UE) nr. 241/2014 - Standarde tehnice de reglementare pentru cerințele de fonduri proprii în cazul instituțiilor - Reglementare națională care impune un plafon al activelor băncilor populare constituite sub formă de organizații cooperatiste de credit și care permite limitarea dreptului la răscumpărarea acțiunilor asociaților care se retrag)
(2020/C 297/11)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Consiglio di Stato
Părțile din procedura principală
Reclamanți: OC și alții, Adusbef, Federconsumatori, PB și alții, QA și alții
Pârâți: Banca d'Italia, Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell'Economia e delle Finanze
Cu participarea: Banca Popolare di Sondrio ScpA, Veneto Banca ScpA, Banco Popolare – Società Cooperativa, Coordinamento delle associazioni per la tutela dell’ambiente e dei diritti degli utenti e consumatori (Codacons), Banco BPM SpA, Unione di Banche Italiane – Ubi Banca SpA, Banca Popolare di Milano, Amber Capital Italia SGR SpA, RZ și alții, Amber Capital UK LLP, Unione di Banche Italiane – Ubi Banca ScpA, Banca Popolare di Vicenza ScpA, Banca Popolare dell’Etruria e del Lazio SC
Dispozitivul
1) |
Articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, articolul 10 din Regulamentul delegat (UE) nr. 241/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 de completare a Regulamentului nr. 575/2013 cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru cerințele de fonduri proprii în cazul instituțiilor, precum și articolele 16 și 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie să fie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări a unui stat membru care interzice băncilor populare cu sediul în acesta să refuze răscumpărarea instrumentelor de fonduri proprii, dar care permite acestor bănci să amâne pentru o perioadă nedeterminată răscumpărarea părții asociatului care se retrage și să limiteze cuantumul acestei răscumpărări în tot sau în parte, în măsura în care limitările privind răscumpărarea decise în cadrul exercitării acestei posibilități nu depășesc ceea ce este necesar, în raport cu situația prudențială a băncilor menționate, pentru a asigura că instrumentele de capital pe care acestea le emit sunt eligibile ca instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, ținând seama, printre altele, de elementele menționate la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul delegat nr. 241/2014, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere. |
2) |
Articolul 63 și următoarele TFUE trebuie să fie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări a unui stat membru care fixează un plafon al activelor pentru exercitarea de activități bancare de către băncile populare cu sediul în acest stat membru și care sunt constituite sub formă de organizații cooperatiste de credit cu răspundere limitată pe acțiuni, de la care se impune ca aceste bănci să se transforme în societăți pe acțiuni, să își reducă activele pentru a le aduce sub acest plafon sau să fie lichidate, cu condiția ca această reglementare să fie de natură să garanteze realizarea obiectivelor de interes general pe care le urmărește și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestora, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere. |