52008DC0199

[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Bruxelles, 17.4.2008

COM(2008) 199 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

Pregătirea viitorului digital al EuropeiEvaluarea intermediară a ini țiativei i2010 [SEC(2008) 470]

CUPRINS

1. Introducere 3

2. i2010 la jumătate de drum 4

3. Provocarea viitoarelor rețele și a internetului 4

4. Către o veritabilă piață unică – contribuția TIC 6

5. Confruntarea cu provocările competitivității prin inovare și cercetare 8

6. Necesitatea elaborării unei strategii pe termen lung pentru utilizatorii din mediul digital 10

7. Concluzii 13

INTRODUCERE

Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) continuă să fie motorul principal al modernizării economice și sociale. În prezent, întreprinderile din UE alocă în favoarea TIC 20% din investiții, iar acest sector reprezintă 26% din totalul cheltuielilor de cercetare. În plus, 60% din serviciile publice de bază sunt, în acest moment, integral disponibile online și peste jumătate din cetățenii UE folosesc internetul în mod regulat[1].

i2010 urmărește 1) stabilirea unui spațiu informațional european, și anume a unei veritabile piețe unice pentru economia digitală pentru a putea exploata la maximum economiile de scară pe care le permite o piață europeană de 500 de milioane de consumatori; 2) consolidarea inovării și a investițiilor în activitățile de cercetare din sectorul TIC, acestea din urmă fiind motorul principal al economiei; și 3) promovarea integrării, a serviciilor publice și a calității vieții, adică extinderea valorilor europene privind integrarea și calitatea vieții în cadrul societății informaționale. |

Inițiativa i2010[2], lansată la 1 iunie 2005, a reprezentat primul cadru politic coerent destinat erei convergenței serviciilor de telecomunicații și mass-media. În ultimii trei ani s-au înregistrat progrese importante. Câteva exemple sunt suficiente pentru a ilustra amploarea realizărilor: s-a definit un nou cadru de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale; s-au lansat propuneri de reformă în domeniul reglementării comunicațiilor electronice[3]; regulamentul de stabilire a unei piețe unice pentru utilizarea transnațională a telefoniei mobile a intrat în vigoare; în prezent, se dezbat inițiative menite să stimuleze conținutul online în Europa[4]; s-au pus în aplicare noi inițiative importante de finanțare a C&D și inovării (cel de-al șaptelea Program-cadru pentru cercetare și Programul de sprijin pentru politica TIC din cadrul Programului pentru competitivitate și inovare - PCI); de curând s-au lansat parteneriate public-privat inovatoare (Inițiativele tehnologice comune); iar noile inițiative privind e-Incluziunea sunt în curs de realizare[5].

În prezent, Europa se situează printre liderii mondiali în ceea ce privește dezvoltarea economiei digitale. Piața europeană a serviciilor de bandă largă, cu 90 de milioane de linii, are mai mulți abonați decât orice altă regiune economică, iar jumătate din cetățenii europeni utilizează internetul în mod regulat. Unele state membre se află pe primele locuri la nivel mondial în ceea ce privește pătrunderea pe piață a serviciilor de bandă largă, nivelul de penetrare a telefoniei mobile și traficul de date. Există însă decalaje semnificative între statele membre, iar Europa investește prea puțin în comparație cu alte regiuni industrializate, precum și față de concurența din ce în ce mai mare pe care o reprezintă China și India. De aceea este nevoie mai mult decât oricând de cadrul politic pe care îl furnizează inițiativa i2010. Dar oare este nevoie de o adaptare a cadrului inițiativei i2010 la jumătatea drumului pe care îl are de parcurs?

I2010 LA JUMăTATE DE DRUM

Actuala evaluare a strategiei de la Lisabona[6] arată că reformele structurale încep să aibă rezultate, însă peisajul economic este fragmentat. Această perspectivă de ansamblu este valabilă și pentru societatea informațională. În timp ce raportul strategic din 2007 privind strategia de la Lisabona confirmă importanța pe care o au TIC în reforma structurală, iar jumătate dintre statele membre și-au consolidat politicile privind C&D și TIC, multe zone din UE sunt încă în urmă în ceea ce privește adoptarea TIC.

În 2007, Comisia a analizat abordarea inițiativei i2010 prin prisma priorităților actuale privind creșterea și ocuparea forței de muncă. Importanța TIC a fost subliniată în cadrul evaluării strategiei de la Lisabona, al reexaminării pieței unice[7], în implementarea planului de acțiune pentru inovare[8], precum și în cadrul revizuirii acquis-ului comunitar în domeniul protecției consumatorilor[9]. Următoarelor aspecte li se acordă, în consecință, o importanță strategică pentru competitivitate și adoptarea TIC în Europa:

- Europa a înregistrat progrese semnificative în direcția unei economii în rețea, dar trebuie să accelereze reformele pentru a conduce tranziția către rețelele din noua generație și, în același timp, trebuie să continue să facă toate eforturile pentru a depăși decalajul digital.

- Europa ar trebui să valorifice mai bine avantajul economic major pe care i-l oferă cea mai mare piață de consum din lumea dezvoltată; cu toate acestea, în ciuda răspândirii globale a internetului, sunt necesare măsuri suplimentare pentru crearea unei piețe unice pentru economia digitală.

- Cheltuielile de cercetare în sectorul TIC sunt încă inferioare obiectivelor în majoritatea statelor membre. Este necesar să se facă eforturi mai mari pentru punerea în comun a resurselor, prin coordonarea eforturilor în domeniile cercetării și inovării.

- Pe măsură ce internetul invadează toate aspectele vieții cotidiene, se schimbă și așteptările și preocupările publicului în ceea ce privește societatea informațională. Protecția de care beneficiază utilizatorii și consumatorii trebuie să se adapteze evoluției tehnologiilor și a pieței, fără a restrânge posibilitățile enorme pe care le oferă activitatea socială și economică online.

Prezenta comunicare face propuneri concrete de reorientare a inițiativei i2010, astfel încât să poată răspunde acestor provocări prin promovarea mai intensă a competitivității și a adoptării TIC în Europa.

PROVOCAREA VIITOARELOR RE Ț ELE Ș I A INTERNETULUI

În prezent, convergența digitală este o realitate, iar internetul este un instrument esențial pentru economiile noastre și viața noastră cotidiană. Banda largă devine, treptat, tipul standard de conexiune la internet. Conținutul online se dezvoltă cu rapiditate, în special în zone noi și în zone de conținut creat de utilizatori.

Piața europeană de bandă largă se dezvoltă rapid și a depășit deja piața americană. Rata de penetrare a atins nivelul de 20% din populație în ianuarie 2008, ceea ce înseamnă că s-a triplat de la extinderea din anul 2004, iar Danemarca, Finlanda și Țările de Jos sunt lideri mondiali în domeniu. Cu toate acestea, au apărut deja unele semne de oboseală: creșterea nivelului de penetrare a început să încetinească, iar decalajele dintre statele membre sunt din ce în ce mai mari în ceea ce privește adoptarea, viteza, prețul și acoperirea. Necesitățile în materie de lățime de bandă sunt în creștere și, deși vitezele conexiunilor cresc într-un ritm asemănător celor din Statele Unite, migrarea către serviciile de bandă largă de mare viteză este lentă în UE.

Figura 1:

[pic]

Calitatea superioară a monitorizării este un factor esențial în elaborarea unui cadru politic adecvat. Comisia propune evaluarea performanței globale a statelor membre în funcție de o serie de factori, care ar putea include nivelul actual de adoptare, vitezele, acoperirea rurală, accesibilitatea tarifelor, inovarea, precum și alți parametri socio-economici. Comisia, prin consultări cu statele membre, va elabora un indice al performanței în materie de bandă largă cu scopul de a compara progresele înregistrate de serviciile de bandă largă în statele membre.

Investițiile în rețelele din noua generație nu evoluează într-un ritm suficient de rapid, pe măsura nevoilor Europei. În consecință, în 2008, Comisia va clarifica într-o recomandare normele administrative pentru noile generații de rețele de acces. În plus față de infrastructura fixă, cea pe suport radio se impune din ce în ce mai mult ca infrastructură alternativă, în special, dar nu în exclusivitate, în zonele rurale. Comunicarea privind „dividendul digital”[10] a solicitat ca unele frecvențe să fie disponibile în scopul atingerii unui echilibru între radiodifuziunea de înaltă definiție, televiziunea mobilă și banda largă pe suport radio.

Având în vedere că protocolul internet (IP) constituie în prezent principalul mijloc de furnizare de servicii, aplicații și conținut, este necesară implementarea unei noi versiuni, IPv6, mai avansate. În acest fel va crește considerabil numărul de adrese IP disponibile și se vor putea implementa aplicații mai noi bazate pe tehnologii radio, ceea ce va extinde conexiunea de bandă largă la noi tipuri de dispozitive mobile care permit utilizarea ubicuă. Dispozitivele de identificare prin radiofrecvență (RFID) și tehnologiile bazate pe senzori integrate în produse vor intensifica semnificativ comunicarea machine-to-machine și vor permite extinderea internetului la „internetul obiectelor”.

Abordând o perspectivă pe termen lung, Comisia pregătește terenul pentru acest viitor internet al obiectelor , de exemplu, prin intermediul lucrărilor sale privind RFID, guvernarea internetului și integritatea rețelelor[11]. În 2008, Comisia va emite o recomandare privind RFID, cu scopul de a garanta certitudinea juridică și de a tempera neliniștile legate de protecția vieții private și de securitate. În plus, Comisia va emite, în 2008, o comunicare privind viitorul rețelelor și al internetului, în vederea reunirii diverselor acțiuni orientate spre viitor și a promovării unei politici coerente de pregătire a societății informaționale pentru viitorul internetului.

Acțiuni în 2008:

- elaborarea unui indice al performanței în materie de bandă largă și invitarea statelor membre să stabilească obiective naționale pentru ca utilizarea internetului de mare viteză să atingă o rată de penetrare de 30% din populația UE până în anul 2010;

- sprijinirea societății informaționale în procesul de pregătire pentru viitoarea economie a internetului prin emiterea unei comunicări privind viitorul rețelelor și al internetului;

- încurajarea tranziției către noile rețele prin emiterea unei recomandări privind noua generație de rețele de acces;

- promovarea internetului obiectelor prin intermediul unei recomandări privind RFID, axată pe protecția vieții private și pe securitate;

- propunerea unor măsuri care să asigure un nivel înalt de reziliență a rețelelor de comunicații și a infrastructurilor informaționale critice (precum internetul) și care să garanteze continuitatea serviciilor;

- propunerea unei serii de acțiuni care să faciliteze tranziția către IPv6.

CăTRE O VERITABILă PIA Ț ă UNICă – CONTRIBU Ț IA TIC

Realizarea unei piețe unice pentru societatea informațională și mass-media este unul dintre obiectivele principale ale inițiativei i2010. Recent s-au făcut pași importanți în această direcție, odată cu adoptarea propunerilor Comisiei privind reforma normelor din sectorul telecomunicațiilor și cu lansarea inițiativei privind conținutul online.

Cadrul de reglementare al UE a avut, în mare parte, un impact pozitiv asupra piețelor europene ale comunicațiilor electronice, dar nu a reușit să asigure o suficientă coerență a demersurilor de reglementare. Fragmentarea reglementării în cele 27 de state membre, inclusiv în ceea ce privește aplicarea măsurilor corective, amenință să devină un obstacol important în dezvoltarea pieței unice și să împiedice apariția serviciilor paneuropene.

În contextul reformei cadrului de reglementare pentru comunicațiile electronice[12], Comisia a făcut propuneri în vederea asigurării unei mai mari coerențe. Comisia a propus crearea unei „Autorități europene pentru piața de comunicații electronice (EECMA)”, care să se bazeze pe expertiza autorităților naționale de reglementare. Această autoritate va facilita, de asemenea, coordonarea demersurilor în ceea ce privește spectrul de frecvențe în toate statele membre. Pentru a se bucura de avantajele unei piețe unice a comunicațiilor mobile, care să încurajeze apariția serviciilor mobile paneuropene și exploatarea economiilor de scară, propunerile de reformă a spectrului promovează o comercializare mai intensă a spectrului în cadrul UE, precum și neutralitatea tehnologică și a serviciilor.

Reexaminarea pieței unice[13] subliniază potențialul TIC de a deschide piața unică în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor și al autorităților publice: libera circulație a cunoștințelor și a inovării ar trebui să fie promovată drept „a cincea libertate” a pieței unice. UE ar trebui să îmbunătățească condițiile-cadru pentru inovare, în special în cazul societății informaționale, accelerând definirea unor standarde interoperabile și îndreptându-se spre o gestionare mai concertată a spectrului. Comisia a lucrat la îmbunătățirea standardizării TIC și va prezenta o propunere în acest sens până la sfârșitul anului 2008.

Una dintre prioritățile clare ale UE o reprezintă acoperirea lacunelor mari ale pieței unice, în special în materie de servicii, ceea ce presupune: simplificarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative și promovarea accesului transfrontalier pe piață, în special pentru contractele de achiziții publice. Aplicațiile posibile ar putea include: furnizarea interoperabilă de servicii paneuropene de guvernare electronică și recunoașterea transfrontalieră a semnăturilor electronice.

Cadrul legal care reglementează societatea informațională și aplicarea uneori fragmentată a acestuia în statele membre pot crea dificultăți în exploatarea la scară europeană a potențialului TIC, riscând să întărească barierele care stau în calea comerțului electronic transfrontalier. Pentru a asigura funcționarea eficientă a „pieței interne electronice”, este necesar să se soluționeze suprapunerea cerințelor, lacunele sau inconsecvențele din procesul de punere în aplicare și să se țină pasul cu evoluția tehnologică (a se vedea figura 2 de mai jos). De exemplu, în 2008 și 2009, un grup de experți va aborda subiectul facturării electronice, identificând lacunele de reglementare și cerințele întreprinderilor în ceea ce privește facturarea electronică, și va propune Comisiei, până la sfârșitul lui 2009, un cadru pentru promovarea recunoașterii depline a facturilor electronice în tranzacțiile transfrontaliere.

Figura 2: Evoluția peisajului juridic și tehnic

[pic]

Sursa: DLA Piper, 2007

Acțiuni:

- sprijinirea adoptării pachetului de reglementări pentru comunicațiile electronice și, în special, susținerea creării Autorității europene pentru piața de comunicații electronice;

- creșterea eficienței gestionării spectrului prin stimularea armonizării și prin comercializarea componentei paneuropene a spectrului de frecvențe;

- dezvoltarea serviciilor publice paneuropene, cu ajutorul proiectelor-pilot pe scară largă din cadrul Programului de sprijin pentru politica TIC;

- propunerea de îmbunătățiri pentru sistemul UE de standardizare a TIC;

- adoptarea unui plan de acțiune pentru a continua promovarea semnăturii și autentificării electronice;

- punerea în aplicare a cadrului european pentru facturarea electronică.

CONFRUNTAREA CU PROVOCăRILE COMPETITIVITă Ț II PRIN INOVARE Ș I CERCETARE

Cercetarea și inovarea sunt prioritățile strategiei europene de reformă economică. Dar, deși 22 dintre cele 27 de state membre au desemnat aceste domenii drept principalele provocări în cadrul programelor naționale de reformă și au prevăzut pentru sectoarele CDT și inovare peste 14% din investițiile finanțate din fondurile structurale în perioada 2007-2013, obiectivul alocării a 3% din PIB investițiilor în cercetare până în 2010 nu poate fi încă atins[14].

UE cheltuiește cu C&D în sectorul TIC doar aproape de jumătate din ceea ce cheltuiesc SUA și este specializată în sub-sectoare cu o intensitate scăzută a cercetării. TIC reprezintă aproximativ 30% din suma globală alocată cercetării în majoritatea țărilor dezvoltate, iar diferența dintre eforturile UE și cele ale concurenților săi principali îi subminează capacitatea viitoare de a fi promotoarea inovațiilor în societatea informațională.

Pentru a stimula creșterea investițiilor în acest domeniu, UE a dat un exemplu făcând din TIC cel mai important domeniu în cadrul PC7. Odată cu lansarea inițiativelor tehnologice comune ARTEMIS (sisteme integrate) și ENIAC (nanoelectronică), UE și-a asumat, de asemenea, rolul de pionier în parteneriatele public-privat. Programele naționale comune sunt destinate să stimuleze atât statele membre, cât și sectorul privat să facă investiții mai mari în C&D.

Sprijinul financiar este completat printr-o serie de măsuri în favoarea inovării orientate către cerere, precum inițiativa privind piețele pilot[15]. Inițiativa se axează pe piețele cu potențial ridicat din Europa și se bazează pe o combinație de finanțare pentru C&D și inovare, achiziții publice în domeniul inovării, instrumente de reglementare, precum și pe coordonarea și parteneriatul cu statele membre și părțile interesate.

În UE nu se utilizează suficient de mult achizițiile publice în domeniul inovării. Este vorba în special de achizițiile din domeniul C&D în vederea îmbunătățirii radicale a serviciilor publice, care, în același timp, ar crea posibilitatea ca întreprinderile europene să devină lideri internaționali pe piețe noi și ar promova standarde favorabile consumatorilor.

Inițiativa privind piețele pilot în e-Sănătate: Îmbătrânirea demografică, împreună cu creșterea dramatică a incidenței maladiilor cronice și cererea din ce în ce mai mare de servicii medicale mai bune vor duce la o explozie a costurilor acestor servicii. TIC joacă un rol esențial în transformarea sistemelor de sănătate, iar Europa a investit masiv în C&D pentru aplicații în domeniul sănătății. Conform previziunilor, volumul pieței va crește cu 43% până în 2020, ajungând la 30 de miliarde EUR de la 21 de miliarde înregistrate în UE-15 în 2006. Sistemele de servicii medicale online ale statelor membre sunt însă prea puțin compatibile. Inițiativa e-Sănătate privind piețele pilot urmărește, prin urmare, dezvoltarea unei piețe europene pentru tehnologiile inovatoare în domeniul serviciilor medicale online și combaterea diferențelor existente între statele membre în ceea ce privește prestarea de servicii medicale. |

Platformele tehnologice europene au sprijinit definirea unei agende europene de cercetare mai strategice și mai coordonate, precum și dezvoltarea unor programe și politici de cercetare și inovare europene, naționale și regionale, însă este necesară o interacțiune mai mare între aceste platforme.

Serviciile medicale online (e-Sănătate) sunt un bun exemplu al modului în care inovarea în domeniul TIC poate servi la atingerea obiectivelor generale ale politicilor europene[16]. TIC pot contribui, de asemenea, la concretizarea obiectivelor UE privind schimbările climatice și creșterea eficienței energetice. Pentru început, sectorul TIC poate „să facă ordine în propria curte” prin îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul componentelor, sistemelor și aplicațiilor. De exemplu, în funcție de aplicație, centrele de date au un potențial de a economisi energie între 20 și 70%. Dintr-o perspectivă mai amplă însă, TIC pot mări eficiența energetică în toate sectoarele economiei prin „dematerializare”, favorizând apariția unor noi modele de întreprinderi, și prin îmbunătățirea monitorizării și controlul mai atent al proceselor și activităților. Ca prim pas în această direcție, Comisia se va axa pe capacitatea TIC de a cataliza îmbunătățirea eficienței energetice.

În urma evaluării celui de-al șaselea program-cadru[17], Comisia va lansa, în 2009, o serie de inițiative destinate să asigure Europei rolul de lider în dezvoltarea TIC, să modernizeze și să îmbunătățească eficiența și calitatea sectorului public și să controleze tehnologiile esențiale pentru economie și societate. Acest proces va fi lansat printr-o comunicare privind cercetarea și inovarea în sectorul TIC, în 2009, și prin definirea acțiunilor pregătitoare în cadrul PC7 și al programului-cadru pentru inovare și competitivitate.

Contribuția TIC la obiectivele de la Lisabona este consolidată mai mult prin dezvoltarea infrastructurilor electronice (precum GEANT sau Grids), care ajută la crearea unor noi medii de cercetare, stimulând productivitatea și calitatea cercetărilor efectuate. Aceste infrastructuri unesc cercetători din toate domeniile, cărora le pun la dispoziție conexiuni de bandă largă și o capacitate de procesare foarte mare, înlăturând constrângerile geografice și facilitând colaborarea la distanță, creând astfel o sinergie între grupurile dispersate de cercetători și oferindu-le acestora posibilitatea de a aborda provocări mai complexe.

Acțiuni:

- lansarea Inițiativelor tehnologice comune – primele parteneriate public-privat în domeniul cercetării realizate în mod real la scară europeană;

- promovarea Platformelor tehnologice europene și, în special, încurajarea cooperării mai strânse dintre acestea;

- punerea în aplicare a inițiativei e-Sănătate privind piețele pilot: crearea unor fișe de evaluare a inovării în domeniul serviciilor medicale online; adoptarea unei recomandări privind interoperabilitatea serviciilor medicale online; soluționarea nevoilor de standardizare și certificare; adoptarea unor măsuri pentru îmbunătățirea certitudinii juridice;

- promovarea rolului sectorului public ca prim cumpărător de inovații;

- publicarea unei comunicări privind TIC și eficiența energetică;

- lansarea unui proces care să garanteze poziția de lider a Europei în domeniul TIC, împreună cu o comunicare privind cercetarea și inovarea în domeniul TIC;

- promovarea rolului infrastructurilor electronice într-un mediu de cercetare global și în continuă schimbare.

NECESITATEA ELABORăRII UNEI STRATEGII PE TERMEN LUNG PENTRU UTILIZATORII DIN MEDIUL DIGITAL

Internetul face acum parte din viața cotidiană: în 2007, unul din doi europeni utiliza internetul în mod regulat și circa 80% dintre gospodăriile conectate la internet migraseră deja de la accesul prin apel telefonic ( dial-up ) la bandă largă, utilizatorii folosind, din ce în ce mai mult, noile aplicații.

[pic]

Cu toate acestea, aproape 40% dintre europeni nu utilizează deloc internetul, iar 46% dintre gospodăriile europene nu au încă acces la internet.

Comisia înaintează treptat către realizarea obiectivului său ambițios de a face societatea informațională accesibilă tuturor europenilor. Inițiativa privind e-Incluziunea furnizează un cadru strategic pentru stimularea participării efective a grupurilor cu risc de excluziune și pentru îmbunătățirea calității vieții prin utilizarea TIC. Acest ultim aspect este abordat și de inițiativele-pilot i2010, precum inițiativa Vehicule inteligente, care s-au transformat în politici de sine stătătoare.

Reforma cadrului juridic al comunicațiilor electronice va consolida drepturile utilizatorilor în sectorul telecomunicațiilor, dându-le posibilitatea să facă alegeri informate înainte de a cumpăra produse și să schimbe mai ușor furnizorii de servicii. Accesul la serviciile de urgență prin „112” va fi îmbunătățit, iar utilizatorii cu dizabilități vor beneficia de un grad sporit de accesibilitate a serviciilor. Se vor consolida, de asemenea, dispozițiile privind protecția vieții private și securitatea. În plus, conform obligațiilor care îi revin, Comisia va face, în 2008, un raport despre punerea în aplicare a obligațiilor legate de serviciul universal, ținând cont de progresele sociale, economice și tehnologice.

Comerțul electronic nu evoluează la fel de rapid ca alte domenii ale internetului. Complexitatea și diversitatea produselor și serviciilor fac din ce în ce mai dificilă evaluarea calității ofertei de către consumatori, iar lipsa de încredere și securitate, reală sau percepută, în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii și servicii poate împiedica adoptarea pe scară mai largă a acestui tip de comerț. Clarificarea drepturilor și obligațiilor utilizatorilor reprezintă prioritatea principală, care va fi abordată în 2008. Consolidarea încrederii în mediul online este, de asemenea, esențială. Aceste subiecte vor fi abordate în evaluarea curentă a legislației comunitare în domeniul protecției consumatorilor, în special prin armonizarea și îmbunătățirea dispozițiilor privind drepturile și obligațiile utilizatorilor[18]. În acest context, Comisia va face o propunere care vizează să crească încrederea în tranzacțiile transfrontaliere (inclusiv în tranzacțiile online) prin simplificarea și îmbunătățirea cadrului de reglementare privind protecția consumatorilor.

Creșterea vizibilă a conținutului online, în special a conținutului creat de utilizatori, este generată mai ales de noile modele de întreprinderi, care se bazează din ce în ce mai mult pe publicitatea online. Protecția drepturilor de autor continuă să fie o preocupare constantă a statelor membre și a Comisiei. Lansarea platformei privind conținutul online[19] va furniza un forum de dezbatere a acestor aspecte. În ceea ce privește divulgarea datelor personale cu scopul protejării drepturilor de autor, Curtea de Justiție[20] a subliniat nevoia stabilirii unui echilibru între drepturile fundamentale de proprietate intelectuală și protecția datelor cu caracter personal.

Socializarea online, sau web -ul participativ, este unul dintre domeniile care au cunoscut o creștere spectaculoasă în ultimii patru ani, devenind una dintre cele mai populare aplicații online printre europeni, după e-mail și căutarea online. În 2007, 24% dintre cetățenii europeni au participat la forumuri online - în creștere comparativ cu 18% în 2006 -, interesul pentru aceste forumuri fiind mai mare în rândul tinerilor. Inițiativa privind participarea electronică explorează posibilitățile pe care le oferă internetul ca mijloc de a transmite mesaje politice cetățenilor. Apariția mai multor modalități participative de utilizare a internetului duce, de asemenea, la apariția unor noi provocări. Din ce în ce mai mulți utilizatori sunt îngrijorați de calitatea conținutului, de acuratețea informațiilor, de integritatea informațiilor, de protecția vieții private și de protecția minorilor. Cei care au început să promoveze și să distribuie conținut prin intermediul platformelor de conținut creat de utilizatori și care obțin beneficii din această activitate se confruntă cu utilizarea neautorizată a conținutului lor protejat de drepturi de autor. Aceste provocări vor fi aprofundate în 2008.

Acțiuni :

- raportarea cu privire la obligațiile legate de serviciul universal;

- punerea în aplicare a inițiativei privind e-Incluziunea: elaborarea unei propuneri legislative privind e-Accesibilitatea; inițiativa-pilot privind Asistența pentru autonomie la domiciliu destinată să răspundă provocării îmbătrânirii populației; evaluarea politicilor privind educația digitală; summit-ul pe tema integrării electronice;

- publicarea unui ghid care să explice drepturile și obligațiile utilizatorilor în mediul digital;

- lansarea următoarei etape a revizuirii acquis-ului comunitar în domeniul protecției consumatorilor – directiva-cadru privind drepturile contractuale ale consumatorilor;

- lansarea programului pentru un internet mai sigur ( Safer Internet ) 2009-2013 pentru protecția minorilor și lupta împotriva conținutului ilegal;

- găsirea unor soluții pentru a face față provocărilor legate de viața privată și de încredere, care își fac apariția în contextul noilor servicii convergente ale viitoarei societăți informaționale ubicue;

- lansarea platformei privind conținutul online;

- abordarea aspectelor legate de interoperabilitatea și transparența sistemelor de gestionare digitală a drepturilor de autor (DRM) pentru consumatori în cadrul recomandării privind conținutul online.

CONCLUZII

Prezenta comunicare confirmă importanța contribuției politicilor privind societatea informațională și mass-media la realizarea obiectivelor de la Lisabona. Aceasta confirmă, de asemenea, faptul că inițiativa i2010 reprezintă un cadru de referință valid pentru politicile europene privind societatea informațională și mass-media. Prezenta comunicare face propuneri concrete cu privire la reorientarea inițiativei i2010 în vederea unei promovări mai intense a competitivității și a adoptării TIC în Europa. De asemenea, în perioada 2008-2009, Comisia va elabora strategia pe termen lung pentru politicile privind societatea informațională și mass-media și va pregăti o evaluare a contribuției globale a TIC la performanța economică a Europei[21]. Există o nevoie crucială să se elaboreze politici europene care, pe de o parte, să încurajeze competitivitatea țărilor care sunt lideri în acest domeniu și, pe de altă parte, să reducă decalajele dintre acestea și țările care înregistrează rezultate slabe, în scopul de a elimina fragmentarea între statele membre.

[1] Pentru toate valorile citate, în lipsa unor indicații contrare, a se vedea documentele de lucru anexate.

[2] http://ec.europa.eu/i2010.

[3] http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/tomorrow/index_en.htm.

[4] COM(2007) 836, http://ec.europa.eu/avpolicy/other_actions/content_online/index_en.htm.

[5] COM(2007) 694, http://ec.europa.eu/information_society/activities/einclusion/index_en.htm.

[6] COM(2007) 803, http://ec.europa.eu/growthandjobs/european-dimension/200712-annual-progress-report/index_en.htm.

[7] COM(2007) 724, http://ec.europa.eu/internal_market/strategy/index_en.htm.

[8] COM(2006) 502, http://ec.europa.eu/enterprise/innovation/index_en.htm.

[9] http://ec.europa.eu/consumers/rights/cons_acquis_en.htm.

[10] COM(2007) 700, http://ec.europa.eu/information_society/policy/radio_spectrum/index_en.htm.

[11] A se vedea http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/tomorrow/index_en.htm.

[12] http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/tomorrow/index_en.htm.

[13] COM(2007) 724.

[14] COM(2007) 803.

[15] COM(2007) 860, http://ec.europa.eu/enterprise/leadmarket/leadmarket.htm.

[16] COM(2007) 860.

[17] Un grup de experți independenți prezidat de Dl Esko Aho va emite un raport la jumătatea lui 2008.

[18] COM(2006) 744, p. 1, http://ec.europa.eu/consumers/rights/cons_acquis_en.htm.

[19] COM(2007) 724.

[20] Cauza C-275/06.

[21] Această evaluare va fi fundamentată pe analizele în curs și pe consultări pe temele următoare: impactul economic și social al TIC, inclusiv asupra ocupării forței de muncă; aspectele juridice și economice ale pieței unice pentru societatea informațională; nevoile viitoare de politici privind rețelele și internetul, aspectele legate de protecția vieții private și de încredere în cadrul societății informaționale ubicue; conținutul creat de utilizatori; o reflectare pe termen lung asupra rolului TIC în dezvoltarea durabilă; și dezvoltarea unei societăți informaționale pentru toți, care să includă politicile regionale,http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/studies/index_en.htm.