Din 2005, Comisia Europeană a adoptat planuri de acțiune ale UE privind guvernarea electronică, cu scopul de a promova agenda modernizării sectorului public în întreaga UE. Acestea vizează sprijinirea coordonării, a colaborării și a acțiunilor comune europene privind guvernarea electronică.

Cel mai recent plan de acțiune vizează să ofere sprijin proceselor administrative, îmbunătățind calitatea serviciilor și sporind eficiența prin valorificarea deplină a tehnologiei digitale. De asemenea, își propune să reducă sarcina administrativă pentru întreprinderi și cetățeni prin interacțiuni mai rapide, mai convenabile și mai ieftine, care să ducă la beneficii economice și sociale suplimentare la nivelul întregii societăți.

În temeiul articolului 197 al TFUE, UE poate să sprijine eforturile țărilor UE de a-și îmbunătăți capacitatea administrativă în vederea punerii în aplicare a legislației UE.

Potrivit articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, orice persoană are dreptul de a:

beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea organelor UE, inclusiv dreptul de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere;
avea acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și comercial.

ASPECTE-CHEIE

Planul de acțiune are la bază viziunea potrivit căreia, până în 2020, administrațiile și instituțiile publice din UE ar trebui să fie deschise, eficiente și favorabile incluziunii, oferind servicii publice fără frontiere, personalizate, ușor de folosit și digitale pentru toți cetățenii și toate întreprinderile.

Sunt utilizate abordări inovatoare pentru a concepe și a furniza servicii de o mai bună calitate, care să corespundă nevoilor și cerințelor cetățenilor și ale întreprinderilor. Administrațiile publice utilizează oportunitățile oferite de noul mediul digital pentru a facilita atât interacțiunile cu părțile interesate, cât și interacțiunile dintre ele.

Acest plan de acțiune își propune să unească eforturile realizate pentru înlăturarea barierelor digitale cu care se confruntă în prezent piața unică digitală. Acesta nu are un buget dedicat, însă contribuie la coordonarea resurselor disponibile țărilor UE prin diverse programe ale UE. Inițiativele din cadrul planului se bazează pe următoarele principii:

digital în mod implicit, care furnizează servicii pe cale digitală, ca opțiune preferată, prin intermediul unui punct de contact unic;
principiul „doar o singură dată”, care asigură faptul că cetățenii și întreprinderile furnizează o anumită informație doar o singură dată unei administrații publice;
incluziune și accesibilitate: servicii publice digitale care să fie favorabile incluziunii și să răspundă diferitelor tipuri de nevoi, cum ar fi nevoile persoanelor cu handicap;
deschidere și transparență: administrații publice care fac schimb de informații și de date între ele și le permit cetățenilor și întreprinderilor să acceseze propriile date, colaborând cu întreprinderi și alte părți pentru conceperea serviciilor;
caracter transfrontalier, cu servicii publice digitale disponibile la nivel transfrontalier, prevenind continuarea fragmentării și asigurând mobilitate în cadrul pieței unice a UE;
interoperabilitate, cu servicii concepute să funcționeze fără discontinuități în întreaga piață unică și în cadrul organizațiilor;
credibilitate și securitate, cu inițiative care depășesc simpla conformitate cu cadrul juridic privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private și securitatea sistemelor informatice.

Planul de acțiune în 20 de puncte este organizat în trei piloni și stipulează o dată-țintă pentru finalizarea fiecărei acțiuni.

Pilonul I: Modernizarea administrației publice cu TIC

Acțiunile din cadrul acestui pilon vizează îmbunătățirea eficienței și a eficacității administrațiilor publice, care continuă să fie esențiale în conjunctura economică actuală și în contextul austerității bugetului, prin utilizarea unor instrumente digitale cheie:

1. în 2009: sprijinirea tranziției țărilor UE către achiziții publice complet electronice și utilizarea registrelor de contracte;

2. în 2016: accelerarea adoptării serviciilor eIDAS;

3. în 2018: asigurarea sustenabilității infrastructurii de servicii digitale transfrontaliere;

4. în 2016-2019: prezentarea unei versiuni revizuite a Cadrului european de interoperabilitate (EIF) și sprijinirea adoptării acestuia de către țările UE;

5. în 2017: coordonarea dezvoltării unui prototip de catalog european al standardelor TIC pentru achiziții publice;

6. în 2016-2019: introducerea treptată a principiilor „digital în mod implicit” și „doar o singură dată”, a facturării electronice și a achizițiilor electronice și evaluarea unei posibile puneri în aplicare a principiului „fără tehnologii învechite” (no legacy).

Pilonul II: Facilitarea mobilității transfrontaliere prin intermediul unor servicii publice digitale

Acești ultimi ani de analiză comparativă a guvernării electronice demonstrează că serviciile intracomunitare sunt cu mult în urma serviciilor naționale, iar disponibilitatea și calitatea serviciilor oferite nerezidenților este inadecvată. De exemplu, studierea într-o altă țară poate implica în continuare proceduri de depunere a cererilor pe suport hârtie și întâlniri față în față înainte de înregistrare.

Acțiunile din acest pilon vizează să faciliteze mobilitatea și accesul la servicii publice digitale disponibile la nivel transfrontalier pentru cetățeni și întreprinderi într-o UE interoperabilă:

7. în 2017: prezentarea unei propuneri privind un portal digital unic;

8. în 2016: transformarea portalului european e-justiție în ghișeu unic pentru informații;

9. în 2017: interconectarea obligatorie a registrelor comerțului din toate țările UE;

10. în 2019: continuarea dezvoltării interconectării electronice a registrelor de insolvență;

11. în 2017: prezentarea unei inițiative privind facilitarea utilizării soluțiilor digitale pe toată durata ciclului de viață al unei societăți;

12. în 2016: extinderea mecanismului electronic unic de înregistrare și de plată a TVA;

13. în 2016: lansarea unui proiect-pilot referitor la principiul „doar o singură dată” pentru întreprinderi;

14. în 2018: înființarea unui mecanism unic pentru raportarea în domeniul transportului maritim și digitalizarea documentelor electronice de transport;

15. în 2019: finalizarea instituirii Schimbului electronic de informații în materie de securitate socială;

16. în 2017: dezvoltarea în continuare a Portalului mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES);

17. în 2016-2018: sprijinirea țărilor UE în dezvoltarea unor servicii de e-sănătate la nivel transfrontalier.

Pilonul III: Facilitarea interacțiunii digitale cu cetățeni și întreprinderi

Acțiunile din acest pilon vizează îmbunătățirea adoptării serviciilor digitale publice de cetățeni și întreprinderi. Acest lucru este menit să îmbunătățească experiența utilizatorului, de exemplu prin personalizare, respectând totodată viața privată și protecția datelor cu caracter personal. Acest demers se poate realiza prin implicarea utilizatorilor înșiși în conceperea, producția și furnizarea serviciilor publice.

Printre acțiunile cu cel mai mare impact se numără lansarea identificării electronice și a serviciilor de încredere (serviciile eIDAS), implementarea principiului „doar o singură dată” și reutilizarea modulelor infrastructurii de servicii digitale pentru servicii publice transfrontaliere. Anumite acțiuni abordează în mod specific transformarea digitală a Comisiei Europene.

Acțiunile din cadrul acestui pilon includ:

18. în 2019: evaluarea aplicării principiului „doar o singură dată” pentru cetățenii transfrontalieri;

19. în 2016-2020: accelerarea utilizării infrastructurii de date la care face referire Directiva INSPIRE;

20. în 2018: transformarea site-urilor web ale UE pentru a încuraja participarea cetățenilor și a întreprinderilor la programe și politici.

Ar putea fi necesare acțiuni suplimentare pentru a atinge aceste obiective și a se realiza adaptarea la evoluția rapidă a mediului tehnologic.

De asemenea, Comisia a instituit un comitet director al planului de acțiune privind guvernarea electronică, alcătuit din reprezentanți ai țărilor UE, pentru coordonarea punerii în aplicare și a monitorizării eficiente a planului de acțiune, precum și evaluarea și selectarea unor acțiuni noi.

Deși planul nu va dispune de un buget specific, acesta va primi finanțare din partea unor programe diverse ale UE. În cazurile în care finanțarea provine din fondurile structurale și de investiții ale UE, aceasta va depinde de respectarea procedurilor de guvernare economică ale UE de către țările în cauză.

CONTEXT

Transformarea digitală a guvernului facilitează interacțiunea întreprinderilor cu administrațiile publice din întreaga UE, pentru ca acestea să intre mai ușor pe piețele noi. Totodată, aceasta reduce sarcina administrativă pentru cetățenii care locuiesc, muncesc, studiază sau se pensionează într-o altă țară a UE.

Serviciile publice digitale sunt esențiale pentru reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi și cetățeni, făcând ca interacțiunile acestora cu administrațiile publice să fie mai rapide, mai practice și mai puțin costisitoare.

Planul de acțiune privind guvernarea electronică 2016-2020 vizează abordarea problemelor cu care se confruntă cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice prin intermediul obiectivelor strategice stabilite în Strategia privind piața unică digitală pentru Europa:

1.
modernizarea administrației publice;
2.
realizarea interoperabilității transfrontaliere; și
3.
facilitarea interacțiunii ușoare cu cetățenii.

Plan de acțiune dinamic

Evaluarea intermediară a planului de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015 a recomandat ca planul de acțiune actual să treacă de la o inițiativă statică pe cinci ani la o abordare mai flexibilă și interactivă. Planul de acțiune privind guvernarea electronică, care evoluează în mod dinamic, este sprijinit de o platformă digitală interactivă de implicare denumită eGovernment4EU. Aceasta adună idei concrete de acțiune de la toate părțile interesate. Evaluarea intermediară 5 a pieței unice digitale a prevăzut deja adăugarea unor acțiuni noi în cadrul planului de acțiune, însă este posibil ca planul de acțiune să fie completat în continuare cu acțiuni noi.

Dincolo de planul de acțiune

Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea electronică din 2017 reprezintă un angajament politic ferm al țărilor europene (din UE și AELS) pentru accelerarea în continuare a transformării digitale a guvernului în armonie cu principiile planului de acțiune privind guvernarea electronică. Recunoscând rolul planului de acțiune privind guvernarea electronică 2016 al UE în această transformare, acesta solicită punerea bazelor pentru continuarea evoluției în domeniul digital și luarea unor măsuri comune după 2020 prin răspândirea digitalizării în toate domeniile de politică și asigurarea faptului că serviciile se concentrează pe utilizatorii finali.

Pentru informații suplimentare, consultați:

Politici privind guvernarea electronică (Comisia Europeană);
O viziune a serviciilor publice (Comisia Europeană);
Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea electronică (Comisia Europeană);
site-ul web eGovernment4EU (Comisia Europeană).

DOCUMENTELE PRINCIPALE

Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – Partea a treia – Titlul XXIV – Cooperarea administrativă – Articolul 197 (JO C 202, 7.6.2016, p. 136)

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Titlul V – Drepturile cetățenilor – Articolul 41 – Dreptul la bună administrare (JO C 202, 7.6.2016, pp. 401-402)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 – Accelerarea transformării digitale a guvernării [COM(2016) 179 final, 19.4.2016]

Data ultimei actualizări: 03.04.2018

Top

All