COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.4.2024

COM(2024) 174 final

2024/0094(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

pentru ciclul Schengen 2024-2025

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

În ciuda fundamentelor sale solide, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne („spațiul Schengen”) rămâne expus unor provocări care nu se limitează la teritoriul unui singur stat membru. În 2023, spațiul Schengen a continuat să se confrunte, atât la nivel național, cât și la nivel european, cu mai multe vulnerabilități presante în domenii-cheie ale sistemului Schengen care necesită un răspuns comun eficace.

Eforturile depuse în ultimii ani pentru consolidarea cadrului de guvernanță au pus bazele unei acțiuni coordonate între statele membre și la nivelul Uniunii. Raportul privind starea spațiului Schengen din 2024 demonstrează angajamentul continuu al Comisiei de a consolida guvernanța spațiului Schengen. Raportul, care inițiază ciclul Schengen 2024-2025, servește drept resursă esențială pentru luarea de decizii politice și de măsuri operaționale subsecvente, atât la nivel european, cât și la nivel național. Pe baza evaluărilor Schengen efectuate în 2023, raportul prezintă o imagine de ansamblu a situației actuale a spațiului Schengen, analizând progresele înregistrate la încheierea ciclului anual de guvernanță și evidențiind domeniile prioritare care necesită o atenție suplimentară.

Asigurarea bunei funcționări a spațiului fără controale la frontierele interne dintre statele membre reprezintă un efort comun și o responsabilitate comună care necesită o abordare coerentă și coordonată. Deși guvernanța spațiului Schengen a fost consolidată prin lansarea primului ciclu Schengen în 2022, încă nu există un cadru pentru identificarea și punerea în aplicare a priorităților pe principiul asumării în comun de către toate statele membre și al responsabilității colective a acestora. Rezultatul este o coordonare deseori limitată și o lipsă frecventă a unei puneri în aplicare în comun a normelor Schengen, ceea ce duce la acțiuni unilaterale și la măsuri fragmentate. Lipsa acestui cadru structurat diminuează capacitatea ciclului anual Schengen de a menține și de a consolida integritatea spațiului Schengen.

Conform căii de urmat anunțate în Raportul privind starea spațiului Schengen din 2023, raportul din 2024 este, prin urmare, însoțit de o propunere a Comisiei de recomandare a Consiliului. Scopul prezentei propuneri de recomandare a Consiliului este de a concentra eforturile asupra unei serii de aspecte relevante în cazul cărora statele membre ar avea obligația de a acționa individual, dar și colectiv în cadrul Consiliului Schengen, în conformitate cu inițiativele de politică existente privind chestiuni Schengen. Având în vedere prioritățile identificate în Raportul privind starea spațiului Schengen din 2024, Comisia propune ca recomandarea Consiliului să se axeze pe:

·consolidarea cadrului de guvernanță Schengen;

·îmbunătățirea pregătirii, a securității și a rezilienței frontierelor externe;

·accelerarea digitalizării spațiului Schengen;

·intensificarea măsurilor de combatere a criminalității transfrontaliere și a deplasărilor neautorizate; și pe

·contribuția la instituirea unui sistem de returnare eficace al UE.

Prezenta propunere de recomandare a Consiliului privind spațiul Schengen este menită să servească drept contribuție la viitoarea reuniune a Consiliului Schengen din 13-14 iunie 2024, în cadrul căreia se preconizează că acesta va conveni asupra priorităților pentru viitorul ciclu Schengen 2024-2025. Consiliul ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a prezentei recomandări, iar statele membre, Comisia și agențiile JAI relevante ar trebui să raporteze periodic cu privire la anumite fluxuri de lucru. Rezultatele activităților de evaluare și monitorizare Schengen vor fi integrate în acest proces.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 77 alineatul (2) literele (a), (b), (d) și (e) și articolul 79 alineatul (2) litera (c), precum și articolul 292 prima și a doua teză.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

•Evaluarea impactului

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea nu va genera noi cerințe de finanțare și va sprijini o execuție eficace a fondurilor UE, asigurând stabilirea unor priorități strategice la nivelul UE și la nivel național.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

2024/0094 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

pentru ciclul Schengen 2024-2025

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) și articolul 79 alineatul (2) litera (c), coroborate cu articolul 292 prima și a doua teză,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Crearea spațiului Schengen fără controale la frontierele interne („spațiul Schengen”) este una dintre principalele realizări ale Uniunii. Buna funcționare a spațiului Schengen este un obiectiv comun care se bazează pe aplicarea eficace și eficientă a acquis-ului Schengen, pe un cadru de guvernanță solid și pe un nivel ridicat de încredere reciprocă.

(2)Începând din 2022, Comisia evaluează situația spațiului Schengen în Raportul său anual privind starea spațiului Schengen. La 16 aprilie 2024, Comisia a adoptat Raportul privind starea spațiului Schengen din 2024, lansând ciclul Schengen 2024­2025 și identificând prioritățile pentru care sunt necesare măsuri subsecvente la nivel politic și operațional în cadrul ciclului Schengen.

(3)Pe baza progreselor înregistrate în 2023 în ceea ce privește consolidarea guvernanței Schengen, acest cadru trebuie consolidat pentru a îmbunătăți stabilirea priorităților comune privind spațiul Schengen și luare de măsuri subsecvente, prin creșterea gradului de asumare politică din partea tuturor statelor membre și printr-o responsabilitate sporită la nivelul UE. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, este oportun să se stabilească și să se pună în aplicare priorități anuale la nivelul întregului spațiu Schengen, care vor sprijini statele membre, completând eforturile lor individuale cu acțiuni coordonate și comune prin intermediul Consiliului Schengen, și care vor facilita, de asemenea, o monitorizare atentă a progreselor înregistrate pentru a asigura un nivel ridicat de punere în aplicare a normelor Schengen.

(4)Ținând seama de evaluarea efectuată de Comisie în Raportul privind starea spațiului Schengen și având în vedere acțiunile urgente necesare în anumite domenii, se consideră oportun ca acțiunile coordonate să se concentreze pe: finalizarea consolidării guvernanței Schengen; consolidarea acțiunilor de îmbunătățire a gradului de pregătire a spațiului Schengen prin frontiere externe mai reziliente, care să garanteze respectarea deplină a obligațiilor prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE; finalizarea digitalizării arhitecturii Schengen pentru a stimula competitivitatea Europei, cu asigurarea, în același timp, a unor standarde înalte de securitate pentru cetățenii Uniunii; intensificarea răspunsurilor colective cu scopul de a aborda riscurile comune în materie de migrație și securitate într-un mod mai eficace, inclusiv printr-o cooperare polițienească sporită și printr-un sistem de returnare al UE mai eficace și mai sustenabil.

(5)O condiție prealabilă pentru o guvernanță Schengen eficace este existența unor structuri și procese de guvernanță naționale solide în statele membre, care să sprijine punerea în aplicare eficace a strategiilor naționale de gestionare integrată a frontierelor și de securitate. Capacitățile de răspuns naționale și europene trebuie consolidate și dezvoltate în continuare pentru a aborda mai eficient migrația ilegală și deplasările secundare. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și amenințările la adresa securității într-un mod mai integrat.

(6)Controlul la frontierele externe este nu numai în interesul statului membru la ale cărui frontiere externe se efectuează, ci și în interesul spațiului Schengen în ansamblul său. Operaționalizarea deplină a Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european este o prioritate pentru Uniune. Prin urmare, corpul permanent și capacitățile Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european ar trebui completate rapid, astfel încât corpul permanent să numere 8 000 de ofițeri până în 2025 și să se atingă obiectivul cerut al unui corp permanent cu 10 000 de ofițeri până în 2027. În plus, trebuie abordate urgent deficiențele existente în ceea ce privește resursele umane și echipamentele tehnice, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național. Este necesar ca statele membre să garanteze o punere în aplicare eficace a planurilor naționale privind capacitățile, care trebuie actualizate în conformitate cu „Foaia de parcurs privind capacitățile Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european”, adoptată recent, pentru a reflecta posibila evoluție a situației la frontierele externe și provocările conexe.

(7)Evaluările Schengen au identificat vulnerabilități în ceea ce privește utilizarea bazelor de date, în special a Sistemului de informații Schengen și a Sistemului de informații privind vizele, care constituie o lacună importantă în materie de securitate. Deficiențele în ceea ce privește controlul documentelor și verificarea identității duc la amenințări nedetectate și la proceduri defectuoase. Acest lucru este valabil în cazul cererilor de viză, controalelor la frontierele externe, returnării resortisanților țărilor terțe care nu au drept legal de ședere, acțiunilor de asigurare a respectării legii și, în general, înregistrării la autoritățile statelor membre. Sunt necesare eforturi pentru a se garanta că în bazele de date se introduc datele relevante, conform cerințelor actuale, și pentru a se îmbunătăți capacitățile și procesele astfel încât să se utilizeze în totalitate datele disponibile, în special pentru a identifica și verifica în mod eficace persoanele și documentele acestora. Implementarea arhitecturii de interoperabilitate va contribui, de asemenea, la combaterea fraudei de identitate.

(8)Punerea în aplicare efectivă a Regulamentului (UE) nr..../... [Regulamentul privind procedura de screening la frontieră] impune statelor membre să ia măsuri imediate pentru a garanta că toate capacitățile și procesele sunt efectiv funcționale până în 2025. În acest scop, statele membre ar trebui să înceapă treptat să aloce personal adecvat și resurse suficiente, inclusiv pentru organismul independent de monitorizare a drepturilor fundamentale, precum și să instituie o infrastructură adecvată.

(9)Consolidarea stabilității în vecinătatea UE și dincolo de aceasta contribuie la propria securitate a UE. Prin urmare, ar trebui intensificată cooperarea cu țările-cheie situate de-a lungul rutelor de migrație ilegală, în vederea abordării migrației ilegale și a combaterii criminalității transfrontaliere, inclusiv a introducerii ilegale de migranți. Printre altele, Uniunea trebuie să încheie rapid acordurile necesare privind statutul, în special cu Serbia și Bosnia și Herțegovina, care să permită trimiterea de polițiști de frontieră cu competențe executive din cadrul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă („Frontex”). În plus, Frontex ar trebui să convină asupra unor acorduri de lucru cu principalele țări partenere, inclusiv din Africa de Vest (Senegal și Mauritania), din Balcanii de Vest (actualizări ale acordurilor de lucru existente), precum și cu țări din cadrul Parteneriatului estic, cum ar fi Armenia.

(10)Ofițerii de legătură europeni și naționali în materie de imigrație și securitate detașați în țări terțe sunt esențiali pentru a îmbunătăți imaginea de ansamblu a informațiilor operative din spațiul Schengen cu privire la amenințările actuale. Cu toate acestea, statele membre nu valorifică în mod eficace informațiile operative furnizate de acești ofițeri de legătură, deoarece colectarea de informații este fragmentată și incompletă. Prin urmare, este necesar să se maximizeze contribuția ofițerilor de legătură în scopul abordării priorităților și nevoilor UE, prin cartografierea și optimizarea strategică a detașărilor, a mandatelor și a cerințelor lor de raportare. Aceste eforturi includ utilizarea mai specifică a ofițerilor de legătură din aeroporturi ale căror sarcini sunt esențiale pentru detectarea migrației ilegale și sprijinirea activităților de asigurare a respectării legii. În plus, ar trebui consolidate rețelele diferiților ofițeri de legătură din țări terțe, sub coordonarea delegațiilor UE. Acest lucru va elimina lacunele în materie de informații operative și va asigura conștientizarea strategică și operațională comună, ceea ce va conduce la o pregătire adecvată și la un proces decizional eficace în ceea ce privește gestionarea frontierelor, migrația și securitatea.

(11)EUROSUR este cadrul central pentru schimbul de informații și cooperarea operațională utilizat pentru depistarea, prevenirea și combaterea imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere. Este esențial ca toate statele membre să își intensifice contribuția la EUROSUR, inclusiv în ceea ce privește criminalitatea transfrontalieră, pentru a îmbunătăți conștientizarea situației la nivel național și european și capacitatea UE de a reacționa la frontierele externe. În ceea ce privește zona prefrontalieră 1 , colectarea și schimbul de informații cu Frontex, între statele membre și, după caz, cu țările partenere trebuie consolidate prin utilizarea tablourilor situaționale specifice în cadrul EUROSUR. Pentru a asigura o cooperare armonioasă care să garanteze furnizarea corectă și periodică de informații în relația cu autoritățile țărilor terțe, atât statele membre, cât și Frontex ar trebui să promoveze modelul EUROSUR în țările partenere.

(12)Lansarea la timp a Sistemului de intrare/ieșire (EES), în toamna anului 2024, și a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), în prima jumătate a anului 2025, va consolida frontierele externe și va întări securitatea noastră internă. În acest context, toate punctele de trecere a frontierei trebuie să fie pe deplin pregătite și echipate, iar procedurile trebuie să exploateze pe deplin posibilitățile de automatizare pentru a asigura prelucrarea rapidă și eficientă a fluxurilor de călătorie. Odată ce noile sisteme, precum și interoperabilitatea lor, vor fi în funcțiune, statele membre, Comisia și eu-LISA vor monitoriza implementarea lor efectivă, în special prin intermediul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen.

(13)Eforturile în vederea transformării digitale a spațiului Schengen ar trebui analizate împreună cu viitoarea inițiativă a Comisiei privind digitalizarea documentelor de călătorie și facilitarea călătoriilor, astfel cum s-a anunțat în Strategia Schengen din 2021 2 . Datorită acestei inițiative, Uniunea va fi în măsură să modeleze viitoarele standarde globale pentru călătorii fără întreruperi și în condiții de siguranță, prin introducerea unui standard uniform pentru documentele de călătorie digitale.

(14)Într-un spațiu fără controale la frontierele interne, cetățenii ar trebui să poată circula rapid și în condiții de securitate între diferitele state membre. Pe baza progreselor importante înregistrate în acest sens de statele membre cu sprijinul coordonatorului Schengen, în prezent este necesar să se exploateze pe deplin noile posibilități incluse în [Codul frontierelor Schengen revizuit] și să se maximizeze măsurile cuprinse în Recomandarea Comisiei privind cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește amenințările grave la adresa securității interne și a ordinii publice în spațiul fără controale la frontierele interne 3 . În acest context, în întregul spațiu Schengen trebuie instituite inițiative regionale pe baza unei abordări la nivelul întregii rute, astfel încât statele membre care se confruntă cu provocări similare să convină asupra unor măsuri comune de combatere mai eficace a criminalității transfrontaliere și a deplasărilor secundare și să le pună în aplicare împreună. Pentru ca aceste inițiative regionale să aibă succes, toate statele membre ar trebui să pună în aplicare pe deplin recomandările prevăzute în Recomandarea (UE) 2022/915 a Consiliului privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii 4 și dispozițiile Directivei (UE) 2023/977 privind schimbul de informații dintre autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre 5 , după expirarea termenului de transpunere a acesteia la 12 decembrie 2024.

(15)În 2023 s-au depus eforturi semnificative pentru a îmbunătăți eficacitatea returnării, înregistrându-se o creștere cu peste 15 % a numărului de returnări efective, deși progresele variază de la un stat membru la altul, iar numărul total de returnări rămâne scăzut. În prezent, Sistemul de informații Schengen conține aproximativ 300 000 de semnalări privind returnarea ce corespund unor decizii de returnare care nu au fost suspendate și care, prin urmare, sunt executorii, majoritatea acestora fiind emise de statele membre în 2023. În 2023, Comisia și statele membre și-au dublat eforturile în direcția examinării și a exploatării pe deplin a tuturor opțiunilor disponibile de promovare a unei recunoașteri reciproce mai extinse a deciziilor de returnare, pe baza recomandării Comisiei din martie 2023 6 , eforturi facilitate de noile semnalări privind returnarea din Sistemul de informații Schengen.

(16)Ca parte din recomandările specifice fiecărei țări care decurg din evaluările Schengen, mai multor state membre li s-a recomandat să amelioreze coordonarea și să limiteze fragmentarea proceselor strategice și operaționale la nivel național, precum și să exploateze pe deplin instrumentele UE pentru a efectua returnări mai eficiente. Urmărind să asigure complementaritatea acțiunilor și o abordare holistică, coordonatorul UE pentru returnare a elaborat o foaie de parcurs privind returnarea, cu acțiuni specifice, care în prezent este pusă în aplicare cu sprijinul Frontex și al statelor membre prin intermediul Rețelei la nivel înalt pentru returnări. În conformitate cu strategia operațională pentru returnări mai eficace 7 , este necesar să se efectueze o planificare strategică mai previzibilă și comună a returnărilor sub conducerea Frontex.

(17)În punerea în aplicare a prezentei recomandări, statele membre și agențiile în cauză trebuie să asigure respectarea deplină a normelor aplicabile privind protecția datelor cu caracter personal. În special, acestea trebuie să se asigure că intensificarea schimbului de informații, inclusiv de date cu caracter personal, între autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare se desfășoară cu respectarea deplină a cerințelor și a mandatelor autorităților respective în materie de protecție a datelor. Autoritățile care gestionează și utilizează sisteme informatice la scară largă trebuie să se asigure că cerințele privind protecția datelor se respectă în practică, iar conformitatea se monitorizează periodic.

(18)Pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări se poate acorda sprijin la nivelul Uniunii, inclusiv prin intermediul fondurilor disponibile ale Uniunii în domeniul afacerilor interne, precum Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize 8 , Fondul pentru securitate internă 9 și Fondul pentru azil, migrație și integrare 10 și se poate obține finanțare în scopul cercetării și inovării prin Orizont Europa – programul-cadru al UE pentru cercetare 11 . Pentru perioada rămasă de execuție a acestor fonduri, inclusiv cu ocazia viitoarei evaluări la jumătatea perioadei a fondurilor din domeniul afacerilor interne, statele membre ar trebui să acorde prioritate utilizării cuantumurilor alocate în scopul punerii în practică a acțiunilor propuse în prezenta recomandare. În plus, nevoile financiare suplimentare vor fi evaluate în funcție de evoluția circumstanțelor. De asemenea, prin intermediul agențiilor JAI relevante se poate acorda sprijin operativ statelor membre.

(19)Consiliul ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a prezentei recomandări, iar statele membre, Comisia și agențiile JAI relevante ar trebui să raporteze periodic cu privire la anumite fluxuri de lucru. Rezultatele și măsurile subsecvente activităților de evaluare Schengen vor fi integrate în acest proces.

(20)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei recomandări și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezenta recomandare constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezenta recomandare, dacă o va pune în aplicare.

(21)Prezenta recomandare nu constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda participă în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului 12 . Prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei recomandări, iar aceasta nu i se aplică.

(22)În ceea ce privește Ciprul, punctul 4 din prezenta recomandare constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003.

(23)În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei cu privire la asocierea acestora din urmă la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen 13 , care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 din Decizia 1999/437/CE a Consiliului 14 .

(24)În ceea ce privește Elveția, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 15 care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului 16 .

(25)În ceea ce privește Liechtenstein, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 17 , care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului 18 ,

RECOMANDĂ:

ca în perioada 2024-2025, statele membre, acționând individual, inclusiv prin punerea în aplicare a recomandărilor adoptate în urma evaluărilor efectuate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/922, și acționând colectiv, în cadrul Consiliului Schengen:

1.Să consolideze cadrul de guvernanță Schengen pentru a promova un nivel mai ridicat de punere în aplicare a priorităților comune și de implementare a arhitecturii Schengen și să contribuie la finalizarea spațiului Schengen, prin:

(a)eficientizarea procesului ulterior reuniunilor Consiliului Schengen, prin convenirea asupra unor linii de acțiune comune în conformitate cu Raportul privind starea spațiului Schengen adoptat de Comisie și prin introducerea unei monitorizări și a unei raportări periodice prin intermediul Barometrului Schengen+ și al tabloului de bord Schengen;

(b)colaborarea cu coordonatorul Schengen cu scopul de a sprijini punerea în aplicare a măsurilor de remediere care decurg din evaluările Schengen, prin utilizarea mai eficace a tabloului de bord Schengen, inclusiv prin schimbul de bune practici și de învățăminte;

(c)instituirea unor structuri și procese naționale de guvernanță, coordonate de înalți funcționari cu responsabilitate strategică în ceea ce privește spațiul Schengen, și sprijinirea punerii în aplicare eficace a strategiilor de gestionare europeană integrată a frontierelor și de securitate;

(d)asigurarea monitorizării atente și, după caz, a adoptării în timp util a deciziilor, în situațiile în care, în urma finalizării unei evaluări Schengen pentru prima dată, se stabilește că au fost îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea părților relevante ale acquis-ului Schengen și, în special, pentru luarea unei decizii finale și stabilirea unei date corespunzătoare pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre interne ale Bulgariei și României cu alte state membre. 

2.Să îmbunătățească pregătirea, securitatea și reziliența la frontierele externe, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării cu țările terțe, prin:

(a)sprijinirea activității ofițerilor de legătură ai UE care să poată să acționeze sub egida delegațiilor UE și să ofere orientare și coordonare strategică, valorificând astfel informațiile operative furnizate de ofițerii de legătură europeni și naționali în materie de imigrație și securitate;

(b)creșterea prezenței operaționale în țările terțe prioritare, inclusiv prin intermediul ofițerilor de legătură din aeroporturi, prin încheierea acordurilor și a înțelegerilor sau parteneriatelor necesare pentru o mai bună gestionare a frontierelor, a migrației, a returnării și a amenințărilor la adresa securității, asigurând respectarea obligațiilor în materie de drepturi fundamentale;

(c)consolidarea cooperării cu țări terțe în ceea ce privește schimbul de informații prin intermediul EUROSUR, prin încheierea de acorduri bilaterale și multilaterale cu țările terțe prioritare, cu scopul de a combate mai eficient introducerea ilegală de migranți și criminalitatea transfrontalieră, precum și de a preveni migrația ilegală și deplasările secundare;

(d)eliminarea limitărilor care afectează eficacitatea Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, în special a celor legate de capacitățile naționale, conform noii foi de parcurs privind capacitățile, precum și a celor legate de instituirea în timp util a corpului permanent astfel încât să ajungă la 8 000 de ofițeri până în 2025 și la 10 000 până în 2027, prin punerea în aplicare proactivă a măsurilor identificate în evaluarea Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european 19 ;

(e)alocarea de resurse și de capacități suficiente pentru procesele la frontieră și de returnare, inclusiv pentru mecanismul independent de monitorizare, cu scopul de a asigura punerea în aplicare eficace a legislației revizuite, în special a Regulamentului (UE) nr. .../... [Regulamentul privind procedura de screening la frontieră], a Regulamentului (UE) nr. .../... [Codul Frontierelor Schengen] și a Regulamentului (UE) nr. .../... [Regulamentul privind situațiile de criză].

3.Să consolideze digitalizarea procedurilor și a sistemelor pentru a spori securitatea și eficiența la frontierele externe ale UE și în spațiul fără controale la frontierele interne, precum și a procesului decizional bazat pe informații operative, prin:

(a)îmbunătățirea schimbului de informații în timp real între autoritățile de la nivel național și cu autoritățile din întreaga UE, precum și prin valorificarea întregului potențial al instrumentelor de interoperabilitate, pentru a garanta că toate verificările necesare se efectuează în mod eficace;

(b)alocarea resurselor necesare pentru a maximiza utilizarea eficace a sistemelor de informații ale UE în materie de frontiere, migrație și securitate, cu scopul de a sprijini prelucrarea cererilor de viză, verificările la frontiere și returnarea eficace a resortisanților țărilor terțe;

(c)garantarea faptului că există echipamente, procese și sisteme care să permită implementarea în timp util și eficace a Sistemului de intrare/ieșire și a ETIAS și lansarea de campanii de informare menite să sensibilizeze călătorii și părțile interesate relevante cu privire la noile proceduri.

4.Să asigure buna funcționare a spațiului Schengen fără controale la frontierele interne prin intensificarea luptei împotriva criminalității transfrontaliere, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii 20 și cu Recomandarea Comisiei din noiembrie 2023 21 , prin:

(a)instituirea unor inițiative de cooperare regională care să aplice abordarea la nivelul întregii rute pentru a intensifica măsurile în comun pe baza unei planificări comune stabilite ca rezultat al unei analize comune a riscurilor;

(b)sprijinirea angajamentelor și a direcțiilor de lucru identificate în cadrul Alianței mondiale pentru combaterea introducerii ilegale de migranți, în scopul consolidării combaterii rețelelor de introducere ilegală de migranți împreună cu parteneri-cheie de-a lungul rutelor de migrație ilegală, inclusiv a fenomenului de utilizare a tehnologiilor digitale în scopul introducerii ilegale de migranți;

(c)introducerea unei analize cuprinzătoare a riscurilor cu privire la criminalitatea transfrontalieră și îmbunătățirea nivelului de conștientizare a situației, prin conectarea informațiilor operative și a informațiilor la frontierele externe și în interiorul spațiului Schengen, astfel încât să formeze un singur tablou situațional (național), precum și prin dezvoltarea cooperării și a schimbului de informații între punctele unice de contact consolidate, cu centrele naționale de coordonare și cu centrele de cooperare polițienească și vamală din toate statele membre, prin intermediul aplicației de rețea pentru schimbul securizat de informații (SIENA);

(d)eliminarea treptată a controalelor de lungă durată efectuate la secțiunile frontierelor interne, în conformitate cu noul cadru consolidat prevăzut în Codul frontierelor Schengen revizuit.

5.Să contribuie la o funcționare mai eficace a sistemului comun al UE în materie de returnare, pe baza unei cooperări mai bine integrate între statele membre, prin:

(a)luarea de măsuri menite să asigure faptul că o decizie de returnare sau părți relevante ale acesteia pot fi partajate la cererea de informații suplimentare din partea unui stat membru, în urma unei semnalări privind returnarea în Sistemul de informații Schengen, în special în scopul facilitării recunoașterii reciproce, al evaluării riscului de sustragere și al identificării resortisanților țărilor terțe, inclusiv a celor care reprezintă o amenințare la adresa securității;

(b)sporirea și încurajarea în mod activ ale returnărilor voluntare, printr-o punere în aplicare continuă a strategiei de returnare voluntară asistată și de reintegrare, în special prin instituirea unor structuri specifice care să ofere consiliere în materie de returnare și sprijin simplificat din partea UE în vederea reintegrării, cu scopul de a încuraja asumarea responsabilității de către persoana returnată și de a sprijini țările terțe să dezvolte cadre și structuri instituționale, de politică și operaționale menite să asigure asumarea responsabilității și sustenabilitatea procesului de returnare și readmisie;

(c)contribuția la acțiunile specifice prevăzute în foaia de parcurs privind returnarea, inclusiv prin sprijinirea activă a Frontex în ceea ce privește instituirea unui sistem de coordonare previzibil, bazat pe planificarea în comun a utilizării de către statele membre a sprijinului din partea Frontex, pentru a face posibilă o punere în comun mai eficientă a resurselor în toate etapele procesului de returnare, inclusiv o utilizare mai strategică a operațiunilor de returnare ale Frontex, în special către țările terțe prioritare, în conformitate cu politica UE, și pentru a crește numărul de returnări voluntare;

(d)contribuția proactivă, prin intermediul Rețelei la nivel înalt pentru returnări, la activitatea coordonatorului UE pentru returnare în ceea ce privește instituirea unui model Schengen pentru returnări eficace, inclusiv la elaborarea unor indicatori de performanță eficace, și prin punerea rapidă în aplicare a recomandărilor care decurg din evaluarea tematică Schengen privind returnările din 2024.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    În conformitate cu articolul 2 punctul 13 din Regulamentul (UE) 2019/1896, „zonă prefrontalieră” înseamnă regiunea geografică situată în afara frontierelor externe care este relevantă pentru gestionarea frontierelor externe prin analiza de risc și conștientizarea situației.

(2)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient”, 2 iunie 2021, COM(2021) 277 final.    

(3)    C(2023) 8139 final.

(4)    JO L 158, 13.6.2022, p. 53.

(5)    JO L 134, 22.5.2023, p. 1.

(6)    C(2023) 1763 final din 16.3.2023.

(7)    COM(2023) 45 final.

(8)    Regulamentul (UE) 2021/1148 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire, ca parte a Fondului de management integrat al frontierelor, a Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 251, 15.7.2021, p. 48).

(9)    Regulamentul (UE) 2021/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului pentru securitate internă (JO L 251, 15.7.2021, p. 94).

(10)    Regulamentul (UE) 2021/1147 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare (JO L 251, 15.7.2021, p.1).

(11)    Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(12)    Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(13)    JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(14)    Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis­ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(15)    JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(16)    Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(17)    JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(18)    Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

(19)    În special măsurile 17-19 și 32-25 din SWD(2024) 75 final [anexa la documentul COM(2024)75 final].

(20)    Recomandarea (UE) 2022/915 a Consiliului din 9 iunie 2022 privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii (JO L 158, 13.6.2022, p. 53).

(21)    C(2023) 8139 final.