EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32021D0820

Ecizia (UE) 2021/820 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2021 privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) 2021-2027: stimularea talentului și a capacității de inovare a Europei și de abrogare a Deciziei nr. 1312/2013/UE (Text cu relevanță pentru SEE)

PE/9/2021/REV/1

JO L 189, 28.5.2021, p. 91–118 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2021/820/oj

28.5.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 189/91


Ecizia (UE) 2021/820 a Parlamentului European și a Consiliului

din 20 mai 2021

privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) 2021-2027: stimularea talentului și a capacității de inovare a Europei și de abrogare a Deciziei nr. 1312/2013/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2021/819 al Parlamentului European și al Consiliului (3), în special articolul 4, prevede adoptarea unei agende strategice de inovare (ASI).

(2)

ASI ar trebui să prevadă domeniile prioritare ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și strategia acestuia pe perioada de șapte ani în cauză în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (4), să stabilească acțiunile-cheie ale EIT și să includă o evaluare a impactului social, economic și de mediu preconizat al EIT, a activităților de informare și a capacității acestuia de a genera cea mai bună valoare adăugată în materie de inovare. ASI ar trebui să ia în considerare rezultatele monitorizării continue și ale evaluării periodice independente a EIT.

(3)

ASI ar trebui să ia în considerare, de asemenea, planificarea strategică a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (Orizont Europa), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695, să stabilească și să promoveze sinergii și complementarități adecvate între activitățile EIT și alte inițiative, instrumente și programe ale Uniunii, naționale și regionale relevante și să asigure coerența cu prioritățile și angajamentele Uniunii, inclusiv cu cele menționate în comunicările Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, din 27 mai 2020 privind un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa (Planul de redresare pentru Europa), din 19 februarie 2020 privind o strategie europeană privind datele, din 10 martie 2020 privind o strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală și din 10 martie 2020 privind o nouă strategie industrială pentru Europa și cu cele care vizează realizarea autonomiei strategice a Europei, menținând totodată o economie deschisă.

(4)

ASI ar trebui să includă o estimare a necesităților și a surselor financiare pentru activitățile viitoare ale EIT. Acesta ar trebui să includă, de asemenea, un plan financiar indicativ corespunzător perioadei cadrului financiar multianual (CFM) relevant.

(5)

Pentru a asigura continuitatea activităților EIT și ale comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/695, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare de urgență și ar trebui să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021.

(6)

Întrucât obiectivele prezentei decizii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și caracterul lor transnațional, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, așa cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(7)

Decizia nr. 1312/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) ar trebui abrogată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se adoptă Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie pentru perioada 2021-2027 (denumită în continuare „ASI 2021-2027”), astfel cum este prevăzută în anexă.

Articolul 2

ASI 2021-2027 este pusă în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/819

Articolul 3

Decizia nr. 1312/2013/UE se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 4

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Adoptată la Bruxelles, 20 mai 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS


(1)  JO C 47, 11.2.2020, p. 69.

(2)  Poziția Parlamentului European din 27 aprilie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 10 mai 2021.

(3)  Regulamentul (UE) 2021/819 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 privind Institutul European de Inovare și Tehnologie (a se vedea pagina 61 din prezentul Jurnal Oficial).

(4)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(5)  Decizia nr. 1312/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT): contribuția EIT la o Europă mai inovatoare (JO L 347, 20.12.2013, p. 892).


ANEXĂ

AGENDA STRATEGICĂ DE INOVARE A INSTITUTULUI EUROPEAN DE INOVARE ȘI TEHNOLOGIE PENTRU PERIOADA 2021-2027

Cuprins

1.

Introducere 94

1.1.

Context 94

1.2.

Principalele provocări 95

1.3.

Poziționarea în cadrul programului Orizont Europa 97

2.

Se ridică ștacheta: Strategia și Obiectivele EIT pentru perioada 2021-2027 98

3.

Stimularea talentului și a capacității de inovare a Europei: acțiuni-cheie 98

3.1.

Sprijin pentru CCI-urile existente 98

3.2.

Creșterea impactului regional al CCI-urilor 99

3.3.

Lansarea de noi CCI-uri 100

3.4.

Sprijinirea capacității de inovare și antreprenoriale a instituțiilor de învățământ superior 101

3.5.

Activități orizontale ale EIT 102

3.5.1.

Comunicare și diseminare 102

3.5.2.

Identificarea și schimbul de bune practici cu părțile interesate 103

3.5.3.

Cooperarea internațională și activitățile cu dimensiuni globale 103

3.6.

Funcționarea în practică: modul de operare 104

3.6.1.

Modelul operațional al CCI-urilor 104

3.6.2.

Modelul de finanțare a CCI-urilor 105

3.6.3.

Reducerea sarcinii administrative 106

3.6.4.

Relația EIT cu CCI-urile după încetarea acordului de parteneriat 106

3.7.

Sinergii și complementarități cu alte programe ale Uniunii 106

4.

Reacția la criza provocată de epidemia de COVID-19 108

5.

Resurse 108

5.1.

Nevoi bugetare 108

5.2.

Impact (monitorizare și evaluare) 109

5.2.1.

Raportare și monitorizare 109

5.2.2.

Evaluare, reexaminare intermediară și evaluare cuprinzătoare 111
Apendicele 1 112
Apendicele 2 115

1.   INTRODUCERE

Prezenta Agendă strategică de inovare stabilește domeniile prioritare ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și strategia acestuia pentru perioada 2021-2027 (denumită în continuare „ASI 2021-2027”). Aceasta stabilește obiectivele EIT, acțiunile-cheie, modul de funcționare, rezultatele preconizate și impactul, precum și o estimare a resurselor necesare. ASI 2021-2027 asigură coerența necesară a EIT cu programul Orizont Europa.

ASI 2021-2027 se bazează pe o evaluare a impactului efectuată de Comisie. Aceasta ia în considerare proiectul de ASI pregătit de EIT și, transmis Comisiei la 20 decembrie 2017, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (1). Aceasta reflectă și Regulamentul (UE) 2021/695, în special, rolul esențial al EIT ca parte a pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa, precum și contribuția sa la abordarea provocărilor globale și societale, inclusiv la țintele și angajamentele privind obiectivele climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), și la pilonul I, „Excelență științifică” și la pilonul II, „Provocări globale și competitivitatea industrială europeană” a programului Orizont Europa. ASI 2021-2027 se întemeiază pe lecțiile învățate în anii precedenți de funcționare a EIT și pe rezultatele unui proces extins de consultare cu principalele părți interesate.

ASI 2021-2027 ia în considerare planificarea strategică a programului Orizont Europa pentru a asigura coerența cu activitățile programului Orizont Europa, precum și sinergiile cu alte programe relevante ale Uniunii și cu prioritățile și angajamentele Uniunii, inclusiv cu cele legate de Pactul verde european, de planul de redresare pentru Europa, de strategia europeană privind datele, de strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală și de noua strategie industrială pentru Europa, precum și cele legate de realizarea autonomiei strategice a Uniunii, menținând totodată o economie deschisă. În plus, aceasta contribuie la abordarea provocărilor globale și societale, inclusiv a ODD, prin respectarea principiilor Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (2), și la realizarea unei economii cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră până cel târziu în 2050. De asemenea, aceasta vizează sporirea complementarității și a sinergiilor dintre activitățile EIT și programele și prioritățile de finanțare naționale și regionale.

1.1.   Context

EIT a fost înființat în 2008 pentru a contribui la o creștere economică durabilă și o competitivitate sustenabilă, prin consolidarea capacității de inovare a Uniunii și a statelor membre. EIT a deschis calea pentru integrarea învățământului superior, a cercetării și a inovării (denumit în continuare „triunghiul cunoașterii”), punând un accent puternic pe talentul antreprenorial, înființarea de întreprinderi și competențele de inovare.

De la înființarea sa, EIT s-a afirmat treptat ca instrument unic în abordarea provocărilor societale, prin integrarea triunghiului cunoașterii. EIT funcționează în principal prin intermediul comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) (3). În prezent, există opt CCI-uri care operează în domeniile schimbări climatice, transformare digitală, energie, hrană, sănătate, materii prime, mobilitate urbană și producția cu valoare adăugată.

Până în prezent, fiecare CCI a fost organizată în jurul a cinci-zece centre de colocație (CLC) (4), menite să acționeze ca centre geografice care oferă și un spațiu fizic pentru interacțiune propriu-zisă în ecosistemul inovării și pentru integrarea practică a triunghiului cunoașterii. CLC-urile sunt organizate și structurate în funcție de contextul național și regional relevant în materie de inovare și se bazează pe o rețea paneuropeană de laboratoare, birouri sau campusuri existente ale unui partener al CCI.

CCI-urile urmăresc să gestioneze portofolii de activități legate de triunghiul cunoașterii prin:

(a)

activități de educație și formare cu componente antreprenoriale solide pentru formarea generației următoare de talente, inclusiv conceperea și implementarea programelor, în special la nivel de masterat și de doctorat, care au primit eticheta EIT, și anume o marcă de calitate acordată de EIT unui program educațional al unei CCI care respectă criterii de calitate specifice legate, printre altele, de educația antreprenorială și de programele inovatoare de „învățare prin practică”, agenda educațională a EIT fiind esențială pentru dezvoltarea inovatorilor antreprenoriali cu înaltă calificare, de unde decurge și importanța programelor și activităților care vizează dezvoltarea competențelor antreprenoriale și digitale și recalificarea și perfecționarea resurselor umane din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții;

(b)

activități care sprijină cercetarea și inovarea în vederea dezvoltării de produse, procese, tehnologii, servicii și soluții netehnologice inovatoare și durabile care abordează o oportunitate specifică de afaceri sau un obiectiv social;

(c)

activități de înființare și de sprijinire a întreprinderilor, cum ar fi programele accelerate care să îi ajute pe antreprenori să își transforme ideile în întreprinderi de succes și să își accelereze procesul de creștere și dezvoltare.

EIT se distinge de alte instrumente de inovare prin accentul pe care îl pune pe provocările globale și societale prin integrarea triunghiului cunoașterii, integrând activitățile de învățământ superior în lanțul valoric al inovării.

Abordarea EIT ajută la consolidarea rezilienței și la creșterea durabilității și contribuie la crearea de inovații graduale și disruptive, pentru a remedia în mod eficient eșecurile pieței, pentru a contribui la transformarea industriilor și pentru a sprijini înființarea de noi întreprinderi (start-up), de întreprinderi rezultate prin sciziune (spin-off) și de întreprinderi mici și mijlocii (IMM). EIT permite crearea de strategii de afaceri pe termen lung pentru abordarea provocărilor globale și ajută la crearea condițiilor-cadru esențiale pentru dezvoltarea unui ecosistem de inovare care funcționează bine și pentru ca inovarea să prospere. Regulamentul (UE) 2021/819 prevede obiectivul ca CCI-urile să devină viabile din punct de vedere financiar (5), ceea ce reprezintă o caracteristică unică, cu scopul de a crea inovare axată pe întreprinderi și rezultate. În acest context, CCI-urile urmează să elaboreze și să pună în aplicare strategii de creare de venituri pentru a-și menține ecosistemul de inovare și activitățile triunghiului cunoașterii dincolo de perioada vizată de acordurile de grant.

Astfel, EIT oferă o platformă dinamică pentru lansarea, extinderea, monitorizarea și sprijinirea CCI-urilor cu puternice efecte de rețea și efecte de propagare pozitive. CCI-urile din primul val (EIT Digital, EIT Climate și EIT InnoEnergy), lansate în 2009, sunt recunoscute și mature, iar acordurile lor de parteneriat urmează să înceteze după 2024, în conformitate cu durata maximă a grantului. O a doua și o a treia generație de CCI-uri (EIT Health și EIT Raw Materials, lansate în 2014, și EIT Food, lansat în 2016) se apropie de maturitate. CCI-urile EIT Urban Mobility și EIT Manufacturing au fost amândouă lansate în decembrie 2018 și au început activitatea în 2019.

Până în 2019, s-au strâns peste 600 de întreprinderi, 250 de instituții de învățământ superior (IIS-uri) (6), 200 de organizații de cercetare (7) și peste 50 de organizații ale societății civile și autorități care participă la cele opt CCI-uri.

În contextul disparităților regionale persistente în ceea ce privește performanța în materie de inovare în Europa, EIT a lansat, în 2014, un mecanism regional de inovare (MRI) (8) pentru a-și extinde raza de acțiune regională la țările cu performanțe modeste și moderate în materie de inovare. Prin intermediul MRI, EIT și-a extins activitățile în întreaga Europă și oferă țărilor (și regiunilor din țările respective) care au performanțe modeste și moderate în materie de inovare, astfel cum sunt clasificate în Tabloul de bord european privind inovarea (TBIE), posibilitatea de a se implica în activități legate de triunghiul cunoașterii ca parte a unei comunități a CCI-urilor.

EIT a fost în măsură să rămână agil și să elaboreze principii și norme de guvernanță pentru gestionarea cu succes a CCI-urilor în cadrul general al programului Orizont 2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 294/2008. Independența sa operațională i-a permis să testeze și să implementeze cu eficacitate o serie de noutăți în gestionarea beneficiarilor săi, cum ar fi un mecanism de finanțare competitiv, ținte privind viabilitatea financiară și indicatori-cheie de performanță specifici.

1.2.   Principalele provocări

În ultimii ani, ritmul inovării s-a accelerat în mod dramatic. Inovarea remodelează sectoarele economice, perturbând întreprinderile existente și creând oportunități fără precedent. Având în vedere evoluția ordinii economice mondiale și a concurenței internaționale în creștere, Uniunea trebuie, printre altele, să implice toate talentele, să extindă participarea femeilor și să promoveze un transfer rapid al rezultatelor activităților de cercetare și inovare către piață și societate, cu scopul de a crește capacitatea de inovare în întreaga Uniune. Co-proiectarea, colaborarea și crearea în comun la nivel interdisciplinar și intersectând învățământul superior, cercetarea și mediul de afaceri nu au fost niciodată atât de importante pentru a contribui la abordarea provocărilor globale legate de schimbările climatice, pierderea biodiversității și utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale, transformarea digitală și socială, schimbările demografice și viitorul asistenței medicale și al alimentelor.

În primul rând, răspândirea COVID-19 a avut un impact major asupra economiilor și societăților noastre, perturbând activitățile economice, afectând sistemele de sănătate, locurile de muncă și calitatea vieții. Pentru a face față crizei, este necesară o combinație de măsuri pe termen scurt și orientate spre viitor pentru a oferi sprijin imediat economiilor și părților interesate, asigurând, în același timp, condițiile necesare pentru redresarea economică.

Prin urmare, este important să se identifice și să se abordeze provocările legate de crize, inclusiv accesul la finanțare, pentru a reconstrui încrederea în rândul tuturor părților interesate, precum și pentru a sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții pentru a atenua impactul crizelor asupra societății. În același timp, programele care sprijină inovarea, înființarea și modernizarea întreprinderilor, competențele antreprenoriale și de inovare sunt esențiale pentru a plasa economia Uniunii pe calea cea bună și pentru a impulsiona o redresare rapidă.

S-a dovedit că ecosistemele de inovare mai puternice au răspuns mai rapid și mai hotărât la crize. Pentru a accelera redresarea și a fi în măsură să se facă față viitoarelor situații de urgență, investițiile în îmbunătățirea capacităților de coordonare în cadrul ecosistemelor de inovare sunt esențiale pentru creșterea rezilienței și a capacității lor de reacție pentru a furniza rapid soluțiile necesare.

Pe termen mediu și lung, toate CCI-urile trebuie să se adapteze la impactul șocului și să dea dovadă de agilitate și flexibilitate pentru a găsi și a urmări noi oportunități. Datorită abordării lor „localizate”, prin CLC-uri și centrele MRI (10) în întreaga Europă, CCI-urile contribuie la consolidarea ecosistemelor locale de inovare, printre altele, prin promovarea unor interacțiuni mai strânse între actorii din triunghiul cunoașterii și prin favorizarea unor relații mai bine coordonate cu instituțiile financiare și publice, precum și cu cetățenii.

În al doilea rând, societățile și economiile de astăzi sunt din ce în ce mai mult orientate spre abilitățile și capacitățile persoanelor și ale organizațiilor de a transforma ideile în produse, procese, servicii, afaceri și modele societale cu caracter inovator. Inovarea, cultura antreprenorială, adoptarea pe piață a soluțiilor inovatoare și creșterea investițiilor în educație, cercetare și inovare vor avea o importanță neîndoielnică dacă se dorește ca Uniunea să reușească în tranziția sa către o societate competitivă, digitală, neutră din punct de vedere climatic și favorabilă incluziunii. Există o nevoie acută de a stimula în continuare interdisciplinaritatea și educația interdisciplinară, precum și capacitatea de inovare a IIS-urilor din întreaga Uniune. EIT se află într-o poziție unică pentru a satisface respectiva nevoie în cadrul programului Orizont Europa.

În al treilea rând, proximitatea fizică reprezintă unul dintre factorii esențiali pentru inovare. Inițiativele care vizează dezvoltarea de rețele de inovare și furnizarea de servicii care sprijină crearea, partajarea și transferul de cunoștințe joacă un rol esențial în promovarea interacțiunilor dintre mediul academic, organizațiile de cercetare, întreprinderi, autorități publice și persoane fizice. Cu toate acestea, performanțele în materie de cercetare și inovare în Uniune, astfel cum sunt reflectate în TBIE, variază considerabil. Este extrem de important ca inovarea să fie favorabilă incluziunii și ancorată la nivel local, cu o atenție deosebită acordată implicării mai accentuate a IMM-urilor și a organizațiilor din sectorul terțiar. Activitățile EIT sunt foarte potrivite pentru a contribui la consolidarea ecosistemelor locale de inovare care prezintă o puternică dimensiune europeană și oferă noi modele pentru o economie durabilă. Activitățile EIT și ale CCI-urilor trebuie încă să fie corelate mai strâns cu strategiile regionale și strategiile de specializare inteligentă (11).

În al patrulea rând, ecosistemele dinamice de inovare presupun o combinație între cunoștințe, investiții, infrastructură și talente. Pentru a garanta investirea corectă și eficientă a resurselor limitate și pentru a mobiliza alte surse de finanțare care au drept scop viabilitatea financiară, sunt necesare condiții-cadru pentru cooperarea între domeniul cercetării, al educației și al inovării din Europa, precum și sinergii puternice. Consolidarea integrării triunghiului cunoașterii prin intermediul CCI-urilor, inclusiv prin implicarea de noi parteneri din alte sectoare, țări și regiuni, constituie o modalitate dovedită de a promova un mediu favorabil inovării și este un obiectiv de referință al EIT.

1.3.   Poziționarea în cadrul programului Orizont Europa

În contextul Regulamentului (UE) 2021/695, Comisia și-a luat angajamentul ferm de a crește și mai mult potențialul de inovare al Europei pentru a putea răspunde provocărilor viitoare. Rolul distinct al EIT în stimularea inovării prin reunirea întreprinderilor, a educației, a cercetării, a autorităților publice și a societății civile este consolidat de poziționarea sa în cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa. Regulamentul (UE) 2021/695 reflectă ambiția tot mai mare a Uniunii în materie de inovare și necesitatea de a concretiza respectiva ambiție în rezultate.

Planificarea strategică a programului Orizont Europa urmărește să asigure coerența dintre activitățile EIT și alte activități în temeiul Regulamentului (UE) 2021/695. EIT contribuie la procesul de coordonare strategică pentru parteneriatele europene. EIT continuă să colaboreze îndeaproape cu alte organisme de punere în aplicare în cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa și depune toate eforturile pentru a contribui la crearea unui „punct unic (one-stop shop)” pentru inovare.

EIT continuă să consolideze ecosistemele de inovare care contribuie la abordarea provocărilor globale prin încurajarea integrării triunghiului cunoașterii în domeniile tematice în care activează CCI-urile.

Sunt necesare sinergii puternice, inclusiv prin intermediul cooperării la nivelul guvernanței, între organismele de implementare a pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa. EIT și Consiliul european pentru inovare (CEI) desfășoară activități complementare menite să eficientizeze sprijinul acordat întreprinderilor inovatoare, inclusiv servicii de accelerare a dezvoltării de întreprinderi și sesiuni de formare.

CEI poate ajuta întreprinderile nou-înființate, sprijinite de CCI-uri, cu un potențial de creștere ridicat să se extindă rapid. În special, cele mai inovatoare întreprinderi susținute de CCI-uri pot să beneficieze de accesul simplificat și deci mai rapid la acțiunile CEI și la sprijinul oferit de Instrumentului Accelerator al CEI și la sprijinul financiar oferit de programul InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (12). În plus, EIT facilitează accesul beneficiarilor CEI la ecosistemele de inovare ale CCI-urilor și la actorii relevanți din triunghiul cunoașterii. Beneficiarii CEI pot astfel să se implice activ în activitățile CCI-urilor și să beneficieze de serviciile acestora.

EIT asigură coerența cu componenta ecosistemelor europene de inovare din cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa. În special, EIT ia parte în mod activ în activitățile Forumului CEI menționat în Decizia (UE) 2021/764 (13) a Consiliului și stabilește legături între comunitatea EIT (14) și activitățile relevante de sprijinire a ecosistemelor de inovare, pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura coerența și complementaritatea acțiunilor EIT și ale CEI.

EIT asigură, de asemenea, sinergii mai puternice între acțiunile sale și programele și inițiativele din cadrul pilonului I „Excelență științifică” al programului Orizont Europa, pentru a accelera transferul de cunoștințe generate de cercetarea științifică fundamentală în aplicații concrete de care să beneficieze societatea. În special, în ceea ce privește acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) și ale Consiliului European pentru Cercetare (CEC), EIT colaborează la dezvoltarea competențelor antreprenoriale și de inovare ale bursierilor MSCA și ale beneficiarilor CEC în toate etapele carierei lor. Această colaborare este voluntară și nu mărește sarcina administrativă pentru beneficiari.

EIT contribuie la pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” al programului Orizont Europa, completează activitățile relevante pentru a răspunde provocărilor globale și societale și pentru a stimula creșterea durabilă și competitivitatea Uniunii la nivel mondial. În special, prin intermediul CCI-urilor, EIT urmărește să contribuie la misiunile relevante și la clusterele tematice, precum și la alte parteneriate europene și să asigure sinergii mai puternice cu acestea, de exemplu, prin sprijinirea măsurilor axate pe cerere și prin furnizarea de servicii de exploatare pentru a stimula transferul de tehnologie și pentru a accelera comercializarea rezultatelor obținute.

EIT explorează oportunitățile de creare de sinergii între componenta „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare” a programului Orizont Europa, inclusiv activitățile de formare de echipe și înfrățire și activitățile de informare pe care le sprijină. În special, entitățile vizate de componenta „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare” a programului Orizont Europa, precum și de activitățile de informare ale EIT, pot să profite de cunoștințele de specialitate și de sprijinul EIT.

2.   SE RIDICĂ ȘTACHETA: STRATEGIA ȘI OBIECTIVELE EIT PENTRU PERIOADA 2021-2027

În perioada 2021-2027, EIT continuă să sprijine CCI-urile în vederea consolidării ecosistemelor de inovare care contribuie la abordarea provocărilor globale și societale, în deplină complementaritate cu programul Orizont Europa și cu alte programe ale Uniunii. EIT realizează acest lucru prin promovarea integrării învățământului superior, a cercetării și a inovării, creând astfel medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de antreprenori, contribuind, de asemenea, la eliminarea disparităților antreprenoriale de gen și la stimularea înființării de întreprinderi inovatoare, cu un accent deosebit pe IMM-uri, în strânsă sinergie și complementaritate cu CEI.

Se acordă, de asemenea, o atenție specială echilibrului de gen și abordărilor care iau în considerare dimensiunea de gen, în special în domeniile în care femeile rămân insuficient reprezentate, precum tehnologiile informației și comunicațiilor, știință, tehnologie, inginerie și matematică. În acest sens, pe baza domeniilor de intervenție stabilite în Regulamentul (UE) 2021/695, EIT, în special:

1.

consolidează ecosistemele de inovare durabilă în întreaga Europă;

2.

promovează inovarea și competențele antreprenoriale într-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv creșterea capacităților IIS-urilor din întreaga Europă;

3.

creează noi soluții pentru piață în vederea abordării provocărilor globale; și

4.

asigură sinergii și valoarea adăugată în cadrul programului Orizont Europa.

În conformitate cu provocările cu care se confruntă EIT și pentru a contribui la obiectivele sale generale astfel cum se prevede la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/819 și, prin urmare, la impactul științific, economic, tehnologic și societal al programului Orizont Europa, obiectivele specifice ale EIT pentru 2021-2027 sunt:

(a)

îmbunătățirea deschiderii, impactului și transparenței CCI-urilor și integrarea triunghiului cunoașterii în întreaga Uniune;

(b)

creșterea capacității antreprenoriale și de inovare a învățământului superior în întreaga Europă prin promovarea și sprijinirea schimbărilor instituționale în IIS-uri și a integrării IIS-urilor în ecosistemele de inovare;

(c)

mărirea razei de acțiune la nivel regional și local a EIT și a CCI-urilor, în special prin includerea unei game mai largi de părți interesate pentru a aborda disparitățile în ceea ce privește capacitatea de inovare și pentru a îmbunătăți diseminarea cunoștințelor și a inovării în întreaga Uniune.

EIT poate, după caz, să răspundă la criza provocată de pandemia de COVID-19 și la potențialele crize viitoare cu flexibilitatea necesară prin integrarea inițiativelor relevante în strategia sa pentru a contribui la protejarea ecosistemelor de inovare și pentru a ajuta părțile interesate ale EIT să se pregătească pentru redresarea economică.

3.   STIMULAREA TALENTULUI ȘI A CAPACITĂȚII DE INOVARE A EUROPEI: ACȚIUNI-CHEIE

Strategia EIT pentru perioada 2021-2027 se concentrează pe acțiuni care adăugă valoare la nivelul Uniunii și care contribuie la realizarea obiectivelor programului Orizont Europa. În primul rând, EIT continuă să sprijine capacitatea și ecosistemele de inovare în întreaga Uniune prin intermediul CCI-urilor, dezvoltarea lor, deschiderea către noi parteneri, o mai mare transparență, respectarea principiilor de bună guvernanță și extinderea acestora. În al doilea rând, pe baza experienței sale în ceea ce privește integrarea triunghiului cunoașterii, EIT dirijează sprijinirea și dezvoltarea capacității antreprenoriale și de inovare a IIS-urilor, care vor fi puse în aplicare prin intermediul CCI-urilor. În al treilea rând, prin măsuri transversale mai eficace, EIT face toate eforturile necesare pentru garanta creșterea vizibilității și a impactului său la nivelul Uniunii. În plus, EIT își îmbunătățește operațiunile pentru a-și spori eficacitatea, eficiența și impactul, inclusiv în domenii cum ar fi orientările pentru viabilitatea financiară a CCI-urilor, deschiderea, comunicarea, transparența, calitatea și durabilitatea propriilor activități și a activităților CCI-urilor, o implicare mai mare a IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, și echilibrul de gen.

3.1.   Sprijin pentru CCI-urile existente

EIT consolidează ecosistemele de inovare, ajutând în continuare CCI-urile existente să facă față provocărilor globale prin integrarea triunghiului cunoașterii la nivelul Uniunii, cel național, cel regional și cel local. În acest scop, o mare parte din bugetul EIT urmează a fi dedicat sprijinirii CCI-urilor, iar EIT își consolidează și mai mult platforma folosită pentru lansarea, dezvoltarea, monitorizarea și monitorizarea CCI-urilor.

EIT se asigură că CCI-urile urmăresc în continuare atingerea viabilității financiare, pentru a ajunge independente financiar față de grantul EIT în maximum 15 ani după lansarea lor prin atragerea de investiții publice și private, concentrându-se în continuare pe integrarea activităților legate de triunghiul cunoașterii.

EIT se asigură că CCI-urile dezvoltă și pun în aplicare o strategie pentru a colabora și crea interfețe și sinergii cu parteneriatele europene, cu misiunile și cu CEI relevante, precum și cu alte inițiative și programe relevante ale Uniunii. Pe lângă sprijinul financiar, pe baza lecțiilor învățate, EIT asigură CCI-urilor o supraveghere strategică și orientări. Pe baza indicatorilor enumerați, printre altele, în anexa V la Regulamentul (UE) 2021/695, EIT monitorizează și analiza performanța, investițiile stimulatoare și diferitele impacturi calitative și cantitative ale CCI-urilor.

EIT depune toate eforturile de unificare a terminologiei legate de structura fiecărei CCI, în scopuri de simplificare și creștere în continuare a vizibilității EIT.

EIT stabilește domenii cu privire la subiecte de relevanță strategică și politică și promovează o colaborare mai strânsă între CCI-uri cu privire la respectivele subiecte. EIT consolidează coordonarea între CCI-uri în domenii de interes comun, mai ales prin încurajarea schimburilor de experiență și de bune practici între CCI-uri și colaborarea între CCI-uri [activități între CCI-uri (15)] atât pe subiecte tematice, cât și orizontale. Activitățile între CCI-uri au cel mai mare potențial în cazurile în care mai multe CCI-uri abordează deja priorități comune de politică ale Uniunii pentru care nu există CCI-uri dedicate. Reunirea diferitelor comunități ale CCI-urilor în acțiuni comune de interes reciproc prezintă un potențial ridicat de sinergii și avantaje interdisciplinare. EIT stimulează astfel de activități și ia parte în mod activ la definirea conținutului și a structurii activităților între CCI-uri. EIT monitorizează punerea în aplicare a activităților între CCI-uri, precum și rezultatele obținute, cu scopul de a integra aceste activități în strategiile multianuale ale CCI-urilor. EIT facilitează, de asemenea, instituirea unor servicii partajate între CCI-uri, cu scopul gestionării în comun a sarcinilor operaționale comune pentru toate CCI-urile.

3.2.   Creșterea impactului regional al CCI-urilor

EIT continuă să își sporească impactul regional printr-o deschidere și o abordare inclusivă mai mare a CCI-urilor către o gamă largă de potențiali parteneri și părți interesate, o acoperire geografică echilibrată, o mai bună diseminare și exploatare a rezultatelor și printr-o strategie regională mai bine integrată a CCI-urilor. Fiecare CCI va trebui să elaboreze și să pună în aplicare o strategie regională ca parte integrantă a planurilor sale de afaceri, cu scopul de a consolida relația cu actorii din domeniul inovării de la nivel național, regional și local, inclusiv cu IMM-urile. Atunci când este relevant, CCI-urile demonstrează legături cu strategiile de specializare inteligentă și cu activitățile platformelor tematice și ale inițiativelor interregionale, inclusiv cu autoritățile de management ale fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI). EIT monitorizează în permanență punerea în aplicare a strategiilor respective, inclusiv efectul de levier asupra fondurilor ESI.

O așa-numită abordare a inovării „la nivel local” trebuie să fie integrată în strategia multianuală și în planul de afaceri ale CCI-urilor și să se bazeze pe CLC-urile și centrele MRI ale sale, valorificând astfel rolul acestora de poartă de acces pentru accesarea unei comunități de CCI-uri și interacțiunea cu partenerii locali, precum și cu alți actori locali din domeniul inovării.

EIT monitorizează modul în care funcționează CLC-urile și centrele MRI și felul în care acestea se integrează în ecosistemele locale de inovare.

EIT se asigură că activitățile MRI urmează să fie utilizate pentru a atrage și a facilita integrarea potențialilor noi parteneri care adaugă valoare CCI-urilor, extinzând astfel acoperirea paneuropeană a EIT, și sunt pe deplin integrate în strategiile multianuale ale CCI-urilor. MRI, condus de EIT și pus în aplicare de CCI-uri, s-a derulat până în prezent pe bază de voluntariat. Începând din 2021, activitățile MRI devin parte integrantă și obligatorie a strategiilor multianuale ale CCI-urilor. EIT se asigură că activitățile MRI sunt utilizate ca punte către strategii de specializare inteligentă relevante în domeniul cercetării și inovării.

În plus, CCI-urile consolidează această integrare prin înființarea de centre MRI. Un centru MRI se înființează în urma unei analize aprofundate a nevoilor și a unei cereri deschise de propuneri. Acesta face parte din structura CCI-urilor și servește drept punct focal pentru activitățile acestora. Obiectivul său este de a mobiliza și de a implica actorii din triunghiul cunoașterii de la nivel local în activitățile CCI-urilor, stabilind sinergii la nivel local, identificând oportunitățile de finanțare și de colaborare și promovând integrarea activă a acestora în ecosisteme. În conformitate cu strategia de extindere a CCI-urilor, centrele MRI ar putea deschide calea către instituirea unui CLC în regiunea vizată.

EIT continuă să ofere CCI-urilor orientări și sprijin pentru pregătirea și punerea în aplicare a strategiilor multianuale din MRI. Activitățile MRI continuă să sprijine capacitatea de inovare a țărilor (și a regiunilor din țările respective) care au performanțe modeste și moderate în materie de inovare în conformitate cu TBIE, precum și a regiunilor ultraperiferice în înțelesul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a încuraja integrarea lor în comunitățile CCI-urilor. Țările și regiunile eligibile pentru activitățile MRI (țări și regiuni MRI) sunt următoarele:

1.

țările (și regiunile din țările respective) care sunt clasificate ca având performanțe „moderate” sau „modeste” în materie de inovare în cel puțin unul dintre cele trei rapoarte anuale ale TBIE publicate în:

(a)

2018, 2019 și 2020 pentru perioada 2021-2024; și

(b)

în 2021, 2022 și 2023 pentru perioada 2025-2027; și

2.

regiunile ultraperiferice.

Bugetul EIT dedicat punerii în aplicare a activităților MRI este de cel puțin 10 % și de maximum 15 % din finanțarea totală furnizată de EIT pentru CCI-urile existente și noi, permițând astfel o creștere a numărului de parteneri ai CCI-urilor din regiunile vizate. Activitățile sprijinite prin intermediul MRI urmăresc:

1.

să contribuie la îmbunătățirea capacităților de inovare ale ecosistemelor regionale și locale în întreaga Uniune, prin activități de consolidare a capacităților și interacțiuni mai strânse între actorii regionali și locali din domeniul inovării, cum ar fi clustere, rețele, autorități publice, IIS-uri, organizații de cercetare, furnizorii de educație și formare profesională și IMM-uri, precum și activitățile respectivilor actori;

2.

să sprijine obiectivul de a atrage noi parteneri în cadrul CCI-urilor și să pună în legătură ecosistemele locale de inovare cu ecosistemele de inovare paneuropene; și

3.

să mobilizeze fonduri publice și private suplimentare, acordând o atenție deosebită fondurilor ESI.

3.3.   Lansarea de noi CCI-uri

Pentru a contribui la abordarea provocărilor globale noi și emergente, EIT lansează cereri de propuneri deschise și transparente pentru crearea de noi CCI-uri în domeniile prioritare selectate dintre domeniile tematice de importanță strategică și pe baza unor criterii care evaluează, printre altele, relevanța acestora pentru prioritățile politice ale Uniunii cu scopul de a soluționa probleme globale și societale, precum și potențialul și valoarea lor adăugată care să fie abordate prin modelul EIT. Lansarea de noi CCI-uri ia în considerare planificarea strategică a programului Orizont Europa și bugetul alocat EIT pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027. Criteriile de selecție relevante pentru parteneriatele europene prevăzute în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/695 sunt incluse în cererea de propuneri pentru CCI-uri și se analizează în cursul evaluării.

Pe baza unei propuneri din partea consiliului de conducere și a unei analize a acesteia, se propune lansarea primei noi CCI în domeniul sectoarelor și industriilor culturale și creative (SICC) cât mai curând posibil în 2022 sau 2023, cererea de propuneri urmând să fie publicată, dacă este posibil, în 2021. Acest domeniu prioritar este cel mai complementar cu cele opt CCI-uri existente, precum și cu potențialele domenii prioritare pentru alte parteneriate europene care urmează să fie lansate în cadrul programului Orizont Europa. O fișă informativă care rezumă provocările din domeniul SICC și impactul preconizat al noii CCI este inclusă în apendicele 1.

Se propune lansarea în 2026 a unei a doua CCI, pentru sectoarele și ecosistemele din domeniile apei, marin și maritim (AMM), cu o cerere de propuneri care urmează să fie publicată în 2025. Comisia, asistată de experți externi independenți, efectuează o analiză ex ante până în 2024 pentru a evalua relevanța domeniului AMM. Dacă analiza conduce la o concluzie negativă, Comisia poate prezenta o propunere de modificare a ASI 2021-2027,luând în considerare contribuția consiliului de conducere și planificarea strategică a programului Orizont Europa. O fișă informativă care rezumă provocările din domeniul AMM și impactul preconizat al noii CCI este inclusă în apendicele 2.

Alte CCI-uri noi pot fi selectate dacă se disponibilizează și alte alocări bugetare pe lângă cele ale EIT, care iau în considerare contribuția consiliului de conducere, planificarea strategică a programului Orizont Europa, precum și criteriile stabilite pentru selectarea parteneriatelor europene, în special deschidere, transparență, valoare adăugată pentru Uniune, contribuția adusă la ODD, coerență și sinergii.

3.4.   Sprijinirea capacității de inovare și antreprenoriale a instituțiilor de învățământ superior

În cooperare cu Comisia și după consultarea CCI-urilor, EIT concepe și lansează o inițiativă-pilot care sprijină inovarea și capacitățile antreprenoriale ale instituțiilor de învățământ superior și integrarea acestora în ecosistemele de inovare (inițiativa-pilot pentru învățământul superior), care va fi pusă în aplicare prin intermediul CCI-urilor începând cu 2021. Prin modelul de integrare a triunghiului cunoașterii, EIT reduce discontinuitatea persistentă dintre învățământul superior, cercetare și inovare. În special, EIT și CCI-urile sunt instrumente esențiale pentru dezvoltarea capitalului uman, punând accentul în mod deosebit pe inovare și educația antreprenorială. Cu toate acestea, impactul EIT trebuie extins și mai mult, dincolo de partenerii CCI-urilor.

IIS-urile din întreaga Europă trebuie să aibă o abordare inovatoare și antreprenorială în ceea ce privește educația, cercetarea și colaborarea cu întreprinderile și cu ecosistemul regional și local mai larg de inovare, inclusiv cu societatea civilă, instituțiile publice și organizațiile din sectorul terțiar, în modul cel mai incluziv și cel mai echilibrat din punctul de vedere al integrării dimensiunii de gen, ceea ce se poate realiza printr-o strategie clară, printr-un cadru metodologic și prin angajarea de resurse.

Activitățile CCI-urilor referitoare la inițiativa-pilot privind învățământul superior sunt puse în aplicare prin cereri de propuneri deschise și transparente, care vor avea ca scop creșterea capacității de inovare în învățământul superior, fiind vizate cu precădere IIS-urile care nu sunt parteneri ai CCI-urilor în lanțurile de valoare ale inovării și în ecosistemele de inovare din întreaga Uniune. Activitățile vizează în principal dezvoltarea capacităților IIS-urilor, inclusiv:

1.

schimbul și introducerea de bune practici în integrarea triunghiului cunoașterii, inclusiv învățarea organizațională, formarea pentru calificare și recalificare, îndrumarea și mentoratul;

2.

elaborarea unor planuri de acțiune privind modul de abordare a nevoilor identificate în domenii precum gestionarea inovării, înființarea și dezvoltarea de întreprinderi nou-înființate, transferul de tehnologie, inclusiv gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală, durabilitatea și neutralitatea climatică încă din faza de concepere, administrarea resurselor umane și a organizațiilor, integrarea abordărilor de gen în inovare și stabilirea de contacte cu părțile interesate locale și cu societatea civilă; și

3.

punerea în aplicare a planurilor de acțiune pentru dezvoltarea capacității de inovare și măsuri subsecvente.

Activitățile respective implică și alți actori din triunghiul cunoașterii, de exemplu, furnizori de educație și formare profesională, organizații pentru cercetare și tehnologie, IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, și completează intervenția EIT în ceea ce privește educația, ca parte esențială a activităților CCI-urilor legate de integrarea triunghiului cunoașterii. EIT promovează o colaborare mai strânsă între CCI-uri în cadrul inițiativei-pilot pentru învățământul superior. Criteriile de eligibilitate care urmează să fie incluse în cererile de propuneri asigură faptul că cea mai mare parte a finanțării va fi alocată IIS-urilor din afara CCI-urilor. Obiectivul inițiativei-pilot pentru învățământul superior este de a permite ca impactul EIT să depășească CCI-urile și să contribuie la misiunea principală a EIT de stimulare a unei creșteri economice durabile și a unei competitivități durabile prin consolidarea capacității de inovare a statelor membre, în conformitate cu obiectivele programului Orizont Europa de stimulare a competențelor antreprenoriale și de inovare într-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv prin creșterea capacităților IIS-urilor din întreaga Europă.

Sprijinul EIT fructifică și inițiative de politică precum cadrele HEInnovate (16) și RIIA (17), care și-au dovedit valoarea într-o serie de IIS-uri și de state membre din întreaga Uniune. EIT concepe activitățile de sprijin în strânsă colaborare cu Comisia și după consultarea CCI-urilor, asigurând coerența deplină și complementaritatea cu activitățile relevante din cadrul programului Orizont Europa, al programului Erasmus+ instituit prin Regulamentul (UE) 2021/817al Parlamentului European și al Consiliului (18) și al altor programe ale Uniunii.

Detaliile specifice privind procesul de implementare și mecanismul de realizare sunt dezvoltate în continuare și ajustate în primii trei ani și fac obiectul monitorizării și evaluării în această etapă pilot. Evaluarea etapei-pilot va fi efectuată de experți externi independenți, iar rezultatele vor fi comunicate grupului de reprezentanți ai statelor membre (GRSM) și Parlamentului European. Pe baza rezultatelor evaluării respective, consiliul de conducere decide dacă inițiativa-pilot pentru învățământul superior ar trebui fie continuată și extinsă, fie întreruptă.

Consiliul de conducere dirijează și supraveghează implementarea și monitorizarea activităților CCI-urilor. Se acordă o atenție deosebită asigurării următoarelor elemente: o abordare deschisă și favorabilă incluziunii pentru atragerea de IIS-uri în afara partenerilor CCI-urilor, cu scopul de a se asigura o acoperire geografică largă; o abordare interdisciplinară și intersectorială; o participare mai largă a femeilor în sectoarele în care sunt subreprezentate; și o legătură cu MRI, platformele tematice relevante și strategiile de specializare inteligentă, precum și cu mecanismul de sprijin al politicilor, după caz.

EIT consolidează și extinde domeniul de aplicare al etichetei EIT dincolo de CCI-uri, pentru a include IIS-urile care participă la acțiune. Cu implicarea actorilor din întregul triunghi al cunoașterii, EIT face eforturi pentru a-și corela sprijinul pentru dezvoltarea capacității de inovare în învățământul superior cu eticheta EIT, care este acordată în prezent programelor de învățământ ale CCI-urilor.

EIT va extinde eticheta EIT la activitățile de învățare pe tot parcursul vieții, cum ar fi mentoratul, programele de formare profesională, de abilitare, de recalificare și de perfecționare, cursuri online deschise și în masă, care implică și vizează un grup-țintă mai larg de studenți, cursanți adulți și instituții, inclusiv instituții de educație și formare profesională din afara CCI-urilor. Se preconizează că aplicarea etichetei în afara comunității EIT va avea un efect de structurare sporită la toate nivelurile (la nivel de individ, program și instituție).

EIT monitorizează acordarea și dezvoltarea etichetei EIT programelor de educație și formare ale CCI-urilor și explorează un mecanism mai eficace de asigurare a calității, inclusiv recunoașterea și acreditarea externe a etichetei EIT.

Pentru a asigura succesul inițiativei-pilot pentru învățământul superior, EIT oferă orientări, expertiză și îndrumare specifice acelor IIS-uri care participă și vizează IIS-urile din întreaga Europă, acordând o atenție deosebită IIS-urilor din țările (și regiunile din țările respective) cu performanțe moderate și modeste în materie de inovare și din alte regiuni cu performanțe scăzute care doresc să își îmbunătățească capacitățile de inovare și să își consolideze amprenta de inovare și strategiile de specializare inteligentă.

3.5.   Activități orizontale ale EIT

3.5.1.   Comunicare și diseminare

EIT și CCI-urile depun eforturi pentru a-și îmbunătăți și consolida comunicarea și vizibilitatea și aplică o strategie de branding îmbunătățită în ceea ce privește principalele părți interesate din statele membre și nu numai, în concordanță cu strategia de comunicare utilizată în ceea ce privește programul Orizont Europa. Cu un număr din ce în ce mai mare de CCI-uri și inițiativa-pilot pentru învățământul superior, EIT își intensifică eforturile pentru a crește recunoașterea sprijinului acordat de Uniune ca marcă de calitate pentru inovare. Această strategie de management și îmbunătățirea comunicării este esențială, în special către cetățeni și autoritățile naționale și regionale, întrucât inovațiile care rezultă din activitatea EIT contribuie la demonstrarea impactului concret al investițiilor Uniunii prin intermediul programului Orizont Europa.

EIT face eforturi pentru a spori utilizarea rețelelor de informare existente ale Uniunii și asigură coordonarea activităților acestora pentru a oferi o mai bună consiliere și orientare potențialilor parteneri ai CCI-urilor. O astfel de utilizare și coordonare sporite pot implica și sprijinul autorităților naționale și regionale în identificarea sinergiilor necesare cu strategiile multianuale ale CCI-urilor. Pentru a asigura o mai largă diseminare și o mai bună înțelegere a oportunităților oferite de EIT, acesta consolidează orientările și asistența cu privire la aspectele legate de participarea la CCI-urile din întreaga Europă, bazându-se pe rețelele de informare și pe structurile existente în întreaga Europă, în special punctele de contact naționale menționate în Regulamentul (UE) 2021/695.

Pentru a se asigura că o comunitate largă a părților interesate din cadrul triunghiului cunoașterii de la nivelul Uniunii și de la nivel național, regional și local este la curent cu toate cererile de propuneri ale EIT (și ale CCI-urilor) și cu toate proiectele finanțate, acestea vor apărea și pe portalul european pentru finanțare și licitații, în temeiul Regulamentului (UE) 2021/695.

EIT organizează reuniuni periodice ale GRSM și ale serviciilor conexe ale Comisiei, cel puțin de două ori pe an, pentru a asigura o comunicare adecvată și un flux de informații adecvat cu statele membre și la nivelul Uniunii. Parlamentul European și Consiliul sunt ținute la curent în mod corespunzător cu privire la performanțele, realizările și activitățile EIT și ale CCI-urilor. În plus, GRSM oferă consultanță cu privire la chestiunile de importanță strategică pentru EIT. GRSM, împreună cu EIT, asigură un sprijin adecvat în menținerea legăturilor și promovarea sinergiilor între activitățile sprijinite de EIT și programele și inițiativele naționale sau regionale, și pune la dispoziție informații despre eventuala cofinanțare națională și regională a acestor activități.

EIT sporește și mai mult vizibilitatea acțiunii sale în ochii cetățenilor și ai comunității de părți interesate a EIT prin intermediul forumului părților interesate (19), al premiilor EIT și al comunității de absolvenți ai EIT (20), cu scopul de a promova interacțiunile cu actorii europeni ai triunghiului cunoașterii și de a oferi recunoaștere celor mai promițători antreprenori și inovatori din Europa.

EIT continuă să conducă comunitatea de absolvenți ai EIT și să-i ofere orientări strategice (în colaborare cu consiliul absolvenților EIT), pentru a-și maximiza impactul antreprenorial și societal și pentru a maximiza implicarea permanentă a membrilor săi în activități sprijinite de EIT. În perioada 2021-2027, comunitatea absolvenților EIT va continua să se dezvolte și va include și absolvenții care participă la acțiunile de sprijinire a capacităților de inovare ale IIS-urilor.

3.5.2.   Identificarea și schimbul de bune practici cu părțile interesate

EIT identifică, codifică, publică în mod eficace și diseminează experiențele și bunele practici care decurg din activitățile finanțate de EIT și, în acest scop, colaborează cu autoritățile statelor membre, atât la nivel național, cât și la nivel regional, cu Comisia și cu Parlamentul European, în special cu Comitetul său pentru știință și tehnologie, stabilind un dialog structurat și coordonând activitățile. Se preconizează că CCI-urile și proiectele care sprijină capacitatea de inovare și capacitatea antreprenorială a IIS-urilor vor reprezenta o sursă valoroasă de dovezi și de învățare experimentală pentru decidenții politici din domeniile cercetării, inovării și învățământului superior, precum și din diverse domenii tematice.

Până în prezent, bunele practici și experiențele desprinse de pe urma CCI-urilor nu au fost suficient puse în comun ori codificate și nu au fost diseminate în mod eficace. EIT își dezvoltă în continuare rolul de institut de inovare capabil să detecteze, să analizeze, să codifice, să partajeze și să asigure adoptarea unor practici inovatoare, a experiențelor și a rezultatelor activităților finanțate de EIT (sprijin pentru educație și formare, cercetare și inovare, și antreprenoriat) la o scară mai largă. Această activitate a EIT se bazează pe legăturile și sinergiile cu alte inițiative din cadrul programului Orizont Europa, în special CEI, misiunile și parteneriatele europene.

3.5.3.   Cooperarea internațională și activitățile cu dimensiuni globale

EIT elaborează liniile generale de cooperare internațională ale EIT și ale CCI-urilor, sub supravegherea consiliului de conducere, în conformitate cu abordarea programului Orizont Europa pentru cooperare internațională astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2021/695 și cu alte politici relevante ale Uniunii, și cu consultarea serviciilor relevante ale Comisiei. EIT urmărește să se asigură că activitățile sale au un impact mai mare prin intermediul cooperării internaționale și coordonează activitățile finanțate de EIT desfășurate de CCI-uri la nivel internațional. Obiectivul său este de a se alinia îndeaproape cu obiectivele de politică relevante ale Uniunii, precum și cu prioritățile sale în materie de cercetare și inovare, și de a asigura valoare adăugată pentru Uniune. Atunci când prezența fizică a comunității EIT într-o țară terță este considerată necesară pentru a spori impactul și a obține rezultate mai eficiente, EIT asigură coordonarea intervenției și oferă stimulente pentru eforturile comune ale CCI-urilor.

În cadrul cooperării lor internaționale și a activităților lor cu dimensiuni globale, EIT, în cooperare cu Comisia, se concentrează pe abordarea eficientă a provocărilor globale, contribuind la inițiativele internaționale relevante și la ODD, asigurând accesul la talente, precum și îmbunătățirea cererii și a ofertei de soluții inovatoare. EIT monitorizează îndeaproape activitățile respective și se asigură că acestea respectă abordarea din programul Orizont Europa privind cooperarea internațională, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2021/695 și în alte politici relevante ale Uniunii.

3.6.   Funcționarea în practică: modul de operare

Prezenta secțiune cuprinde o serie de măsuri care vizează adaptarea și îmbunătățirea funcționării actuale a EIT și a CCI-urilor. Un consiliu de conducere eficace, strategic și care dispune de capacitate de acțiune monitorizează punerea în aplicare a măsurilor respective la nivelul EIT și oferă stimulentele și controlul necesare, inclusiv prin intermediul procesului de alocare a fondurilor bazat pe performanțe, pentru a se asigura că CCI-urile le pun în aplicare.

3.6.1.   Modelul operațional al CCI-urilor

EIT se asigură că punerea în aplicare a CCI-urilor respectă pe deplin cerințele relevante prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695, inclusiv asigurarea tranziției celor opt CCI-uri existente către îndeplinirea noilor criterii de punere în aplicare pentru parteneriatele europene prevăzute în regulamentul respectiv. Prin urmare, EIT oferă CCI-urilor orientări operaționale consolidate și monitorizează în permanență performanța CCI-urilor pentru a asigura respectarea principiilor bunei gestiuni, bunei guvernanțe, monitorizării și evaluării prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/819, precum și a principiilor și criteriilor pentru parteneriatele europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695 și a alinierii la cerințele care decurg din prioritățile și indicatorii programului Orizont Europa, pentru a maximiza performanța și impactul acestora, pe baza unei strategii de colaborare pe termen lung între EIT și CCI-uri. Se iau măsuri corective adecvate în cazul în care o CCI are performanțe slabe, obține rezultate inadecvate, nu reușește să obțină impactul preconizat sau nu are o valoare adăugată pentru Uniune.

EIT asigură îmbunătățirea măsurilor care asigură o deschidere continuă a CCI-urilor către noi membri și transparența în cadrul punerii în aplicare, în special prin adoptarea și aplicarea de criterii de aderare și de retragere transparente, clare și coerente referitoare la noi membri care conferă valoare adăugată parteneriatelor, precum și prin alte dispoziții, cum ar fi proceduri transparente de elaborare a planurilor lor de afaceri, și prin monitorizarea sistematică a activității CCI-urilor. De asemenea, CCI-urile își desfășoară activitățile într-un mod pe deplin transparent, inclusiv prin cereri de oferte și selecționarea proiectelor, a partenerilor și a celorlalte activități și rămân parteneriate deschise și dinamice la care noii parteneri din întreaga Uniune care adaugă valoare parteneriatelor, inclusiv o parte din ce în ce mai mare a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, se pot alătura pe baza excelenței și a relevanței în materie de inovare. Pentru a limita concentrarea finanțării și pentru a garanta faptul că activitățile CCI-urilor beneficiază de o rețea largă de parteneri, procedura de pregătire a planurilor lor de afaceri (inclusiv identificarea priorităților, selecția activităților și alocarea fondurilor) și deciziile de finanțare aferente se realizează într-un mod mai transparent și mai incluziv. Strategiile multianuale ale CCI-urilor abordează chestiunea extinderii parteneriatului, inclusiv înființarea de noi CLC-uri, pentru care consiliul de conducere alocă un buget adecvat. Când decide cu privire la finanțare, consiliul de conducere ia în considerare progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele indicate în strategiile multianuale, printre altele, numărul de CLC-uri. CCI-urile recurg în mod mai substanțial la mecanismele competitive de finanțare și sporesc gradul de deschidere al cererilor de propuneri, în special pentru proiectele deschise terților. Toate aceste măsuri vor crește numărul entităților participante implicate în activitățile CCI-urilor. În fine, CCI-urile raportează cu privire la implicarea noilor parteneri în rapoartele lor periodice, acesta fiind unul dintre elementele caracteristice pentru finanțarea lor bazată pe performanțe.

Întrucât CCI-urile operează de-a lungul întregului lanț valoric al inovării, acestea asigură un echilibru adecvat și continuu între cele trei laturi ale triunghiului cunoașterii și activitățile aferente în portofoliul lor de planuri de afaceri. EIT monitorizează operațiunile CCI-urilor pentru a se asigura că acestea sunt puse în aplicare printr-o structură simplificată, eficientă și rentabilă, care menține costurile administrative, de operare și indirecte la un nivel minim. EIT se asigură că CCI-urile își realizează impactul preconizat printr-o gamă largă de activități identificate în planurile de afaceri ale CCI-urilor, care sprijină efectiv îndeplinirea obiectivelor lor, inclusiv impactul lor potențial asupra ecosistemelor de inovare la nivelul Uniunii și la nivel național, regional și local.

Angajamentele fiecărui partener al unei CCI sunt garantate prin monitorizarea periodică a contribuțiilor efective ale partenerului în raport cu angajamentele inițiale. EIT se asigură că CCI-urile dispun de un sistem de gestionare a riscurilor pentru cazurile în care unii parteneri nu își pot îndeplini angajamentele inițiale. Pentru a atinge viabilitatea financiară a activităților lor, CCI-urile identifică o serie largă de surse de venituri și investiții. În acest scop, CCI-urile se asigură că condițiile de acces la parteneriat rămân atractive pentru o gamă largă de potențiali parteneri. Eventualele cotizații de membru sau taxe de studii nu ar trebui să constituie un obstacol pentru participarea partenerilor relevanți la o CCI, în special pentru IMM-uri, întreprinderile nou-înființate și studenți.

3.6.2.   Modelul de finanțare a CCI-urilor

Prin intermediul unui model simplificat de finanțare, se preconizează ca EIT să sporească impactul și contribuția CCI-urilor în vederea îndeplinirii obiectivelor EIT și ale programului Orizont Europa, precum și pentru a încuraja implicarea partenerilor CCI-urilor. Pentru a spori valoarea adăugată a sprijinului său, EIT își adaptează modelul de finanțare. EIT depune toate eforturile pentru a facilita o tranziție lină între perioadele CFM, în special pentru activitățile în curs. Există trei domenii principale în care EIT introduce îmbunătățiri.

În primul rând, EIT reduce treptat rata de finanțare pentru activitățile cu valoare adăugată ale CCI-urilor (21), pentru a spori nivelul investițiilor private și publice, altele decât încasările de la parteneri. Se preconizează că adaptarea modelului de finanțare va facilita capacitatea CCI-urilor de a gestiona tranziția către viabilitatea financiară. Se preconizează că CCI-urile vor fi încurajate să își scadă treptat ponderea finanțării acordate de EIT în planul lor de afaceri pe durata acordurilor de parteneriat și, în același timp, să crească nivelul de coinvestiții din alte surse decât EIT. Se aplică rate de finanțare degresive pentru activitățile cu valoare adăugată ale CCI-urilor în toate fazele ciclului de viață al CCI-urilor (faza de înființare, de extindere, de maturitate, de ieșire din perioada de grant EIT), astfel cum se prezintă în următorul tabel:

 

Înființare

Extindere

Maturitate

Ieșire din perioada de grant EIT

Ani

1–4

5–7

8–11

12–15

Rata de finanțare a EIT

până la 100 %

până la 80 %

până la 70 %

până la 50 % în anul 12, scăzând cu 10 % pe an

Figura 1: Ratele de finanțare ale EIT în perioada 2021-2027.

Datorită naturii lor specifice, activitățile unora dintre CCI-uri ar putea necesita stimulente suplimentare. În acest scop, consiliul de conducere ar putea decide să aplice condiții de finanțare mai favorabile activităților între CCI-uri, activităților MRI și inițiativei-pilot pentru învățământul superior.

În al doilea rând, EIT se asigură că procesul de alocare a granturilor va urma un model de finanțare bazat pe performanță. Se sporește utilizarea granturilor multianuale pe cât posibil. Finanțarea EIT este direct legată de progresele înregistrate în domeniile enumerate la articolul 10 și la articolul 11 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/819 și de obiectivele CCI-urilor, astfel cum sunt stabilite în planurile lor de afaceri, și ar putea fi redusă, modificată sau întreruptă dacă nu apar rezultate. EIT, printre altele, oferă stimulente mai puternice CCI-urilor pentru a depune eforturi în vederea găsirii de noi parteneri și ia și măsuri corective, în special pe baza performanței individuale a CCI-urilor, pentru a asigura un impact cât mai ridicat.

În al treilea rând, EIT aplică norme stricte pentru consolidarea mecanismului de evaluare cuprinzătoare înainte de expirarea perioadei inițiale de șapte ani a operațiunilor CCI-urilor, în conformitate cu articolele 10 și 11 din Regulamentul (UE) 2021/819 Respectiva evaluare cuprinzătoare, care urmează să fie efectuată cu ajutorul unor experți externi independenți, se efectuează în conformitate cu cele mai bune practici internaționale și cu criteriile de monitorizare și de evaluare a parteneriatelor europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695. Aceasta se realizează înainte de expirarea perioadei inițiale de șapte ani. Ca urmare a evaluării cuprinzătoare, consiliul de conducere decide să continue contribuția financiară pentru o CCI anume, să o modifice sau să o întrerupă (prin urmare, să nu prelungească acordul-cadru de parteneriat cu CCI respectivă) și să realoce resursele către activități mai performante. Consiliul de conducere solicită avizul GRSM înainte de adoptarea deciziei respective.

3.6.3.   Reducerea sarcinii administrative

EIT își intensifică eforturile de simplificare pentru a reduce sarcina administrativă a CCI-urilor, permițând punerea în aplicare a planurilor lor anuale de afaceri și a strategiilor multianuale într-un mod suplu și eficient. O astfel de simplificare poate include utilizarea de sume forfetare sau de costuri unitare pentru activitățile relevante ale CCI-urilor. În plus, pentru a asigura o mai bună planificare a resurselor, în special a activităților de inovare, precum și pentru a facilita un angajament mai puternic și investiții pe termen lung din partea partenerilor participanți la activitățile CCI-urilor, EIT semnează acorduri de grant multianuale cu CCI-urile, incluzând, atunci când este cazul, dispoziții pentru finanțare bazată pe performanțe în cadrul respectivelor acorduri de parteneriat. Respectivele acorduri multianuale de grant nu depășesc trei ani.

3.6.4.   Relația EIT cu CCI-urile după încetarea acordului de parteneriat

EIT elaborează principiile generale pentru relația cu CCI-urile după încetarea acordului de parteneriat, în conformitate cu cadrul pentru parteneriate europene prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/695. Pe baza unui studiu independent aprofundat care urmează să fie realizat până la finalul anului 2023, EIT stabilește, în strânsă cooperare cu Comisia, cadrul general pentru relațiile sale cu CCI-urile al căror acord de parteneriat este reziliat sau expiră în cursul perioadei de programare 2021-2027. Acest studiu independent aprofundat include o evaluare a eforturilor CCI-urilor de a realiza viabilitatea financiară, veniturile generate și perspectivele financiare ale CCI-urilor și identifică orice activități a căror continuare ar putea fi pusă în pericol din cauza lipsei de resurse. Sub rezerva unui rezultat pozitiv în urma unei reexaminări finale, EIT poate încheia cu o CCI un memorandum de cooperare (22), cu scopul de a menține cooperarea activă cu aceasta după încetarea acordului de parteneriat.

Memorandumul de cooperare include:

(a)

drepturile și obligațiile legate de continuarea activităților aferente triunghiului cunoașterii și de menținerea ecosistemului și a rețelei CCI-urilor;

(b)

condițiile de utilizare a mărcii EIT și de participare la premiile EIT și la alte inițiative organizate de EIT;

(c)

condițiile de participare la activitățile de învățământ superior și de formare, inclusiv utilizarea etichetei EIT pentru programele de învățământ și formare și relațiile cu comunitatea absolvenților EIT;

(d)

condițiile de participare la cererile competitive de oferte lansate de EIT pentru anumite activități, inclusiv pentru activitățile între CCI-uri și serviciile partajate;

(e)

condițiile de acordare a unui sprijin suplimentar de către EIT pentru activitățile de coordonare transnațională între CLC-uri care au o valoare adăugată ridicată pentru Uniune.

Luând în considerare rezultatele unui studiu independent aprofundat, consiliul de conducere stabilește durata, conținutul și structura memorandumului de cooperare, inclusiv activitățile specifice ale CCI-urilor care pot fi finanțate în temeiul celui de al doilea paragraf literele (a)-(e). CCI-urile au dreptul de a participa la activitățile EIT în conformitate cu condițiile stabilite în memorandumul de cooperare, inclusiv participarea la cereri competitive de propuneri.

3.7.   Sinergii și complementarități cu alte programe ale Uniunii

Bazându-se pe domeniul său vast de acțiune și rolul său specific ca parte integrantă a programului Orizont Europa, EIT este bine plasat pentru a crea sinergii și a oferi complementarități, evitând totodată paralelismele, cu alte programe sau instrumente ale Uniunii, inclusiv prin consolidarea sprijinului acordat CCI-urilor în cadrul activităților lor de planificare și de implementare. Se preconizează că EIT va contribui la sinergii pe termen mediu și lung, printre altele, cu privire la:

Erasmus+

EIT urmărește să stabilească sinergii între comunitatea Erasmus+ și cea a EIT. Cooperarea trebuie orientată către asigurarea accesului pentru studenții Erasmus+ care participă în cadrul IIS-urilor partenere ale CCI-urilor la școlile de vară ale CCI-urilor sau la alte activități de formare relevante (de exemplu, cele privind antreprenoriatul și gestionarea inovării) și către stabilirea de contacte cu rețeaua absolvenților CCI-urilor.

Printre activitățile de cooperare se pot număra și formarea de către EIT sau CCI-uri a personalului universitar (provenind de la orice IIS, dincolo de CCI-uri) pentru programele de învățământ care integrează antreprenoriatul și inovarea, precum și testarea, adoptarea și intensificarea practicilor inovatoare dezvoltate în cadrul rețelelor Erasmus+ (cum ar fi alianțele pentru inovare dintre IIS-uri și întreprinderi) de către CCI-uri și invers.

Trebuie asigurate sinergii, acolo unde este posibil, cu inițiativa privind universitățile europene care ar putea contribui la integrarea activităților educaționale ale EIT în vederea obținerii unui impact sistemic.

Programul „Europa digitală”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (23)

CCI-urile, în special CLC-urile, colaborează cu centrele europene de inovare digitală în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/694 pentru a sprijini transformarea digitală a industriei și a organizațiilor din sectorul public.

Se explorează fezabilitatea utilizării infrastructurilor și a capacităților dezvoltate în cadrul programului „Europa digitală” (de exemplu, resursele de date și bibliotecile de algoritmi de inteligență artificială și centrele de competență de calcul de înaltă performanță în statele membre) de către CCI-uri în educație și formare, precum și în scop de testare și demonstrare în proiectele de inovare.

Fondurile politicii de coeziune [în special Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, instituite printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune și Fondul social european Plus, instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+)]

Prin CLC-uri și prin centrele MRI, CCI-urile promovează cooperarea regională și interregională între actorii triunghiului cunoașterii și autoritățile competente, în sinergie cu cooperarea interregională și cu investițiile de-a lungul lanțurilor valorice în domeniile prioritare ale specializării inteligente și cu activitatea platformelor tematice de specializare inteligentă. Această cooperare cu autoritățile competente poate conduce la includerea activităților CCI-urilor în programele operaționale. EIT analizează și posibilitatea de a contribui la inițiativele de dezvoltare a competențelor din cadrul fondurilor politicii de coeziune, prin schimbul de bune practici.

EIT promovează colaborarea între CCI-urile relevante și platformele de specializare inteligentă, pentru a facilita sinergiile dintre resursele EIT, fondurile politicii de coeziune și alte programe ale Uniunii sau alte programe naționale și regionale. Scopul este de a obține o reprezentare mai largă a activităților EIT în întreaga Uniune, de a consolida legăturile cu strategiile de specializare inteligentă și de a utiliza mai bine MRI pentru a mobiliza fondurile ESI în activitățile EIT și ale CCI-urilor.

Programul InvestEU

CCI-urile EIT urmăresc să colaboreze cu Platforma de consiliere InvestEU pentru a oferi sprijin tehnic și asistență întreprinderilor sprijinite de CCI-uri în ceea ce privește pregătirea, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor.

CCI-urile contribuie la Portalul InvestEU pentru a aduce investitorii și intermediarii financiari mai aproape de întreprinderile susținute de CCI-uri, în strânsă colaborare cu serviciile Comisiei și în sinergie cu CEI.

Programul „Europa creativă”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului (24)

Programul „Europa creativă” este relevant, printre altele, pentru activitățile unei noi CCI în domeniul SICC. Trebuie dezvoltate sinergii și complementarități puternice cu programul „Europa creativă” în domenii precum competențele, locurile de muncă și modelele de afaceri din domeniile creative.

Programul privind piața unică, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului (25)

CCI-urile urmăresc să coopereze cu Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network – EEN) și cu grupurile sale sectoriale pentru a facilita cooperarea între întreprinderi, transferul de tehnologie și parteneriatele pentru inovare destinate antreprenorilor care doresc să își dezvolte activitățile în întreaga Uniune și în afara acesteia, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/690. Organizațiile EEN vor promova activitățile CCI-urilor în rândul clienților lor IMM-uri. EIT explorează cooperarea cu privire la programele de mobilitate pentru noii antreprenori, în vederea îmbunătățirii competențelor lor antreprenoriale.

4.   REACȚIA LA CRIZA PROVOCATĂ DE EPIDEMIA DE COVID-19

Schimbările sociale, economice, de mediu și tehnologice majore generate de criza provocată de pandemia de COVID-19 vor necesita colaborarea tuturor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. EIT ar trebui să contribuie la eforturile de inovare necesare, oferind un răspuns coerent la criza provocată de pandemia de COVID-19.

EIT se va asigura că CCI-urile sprijină și promovează furnizarea de soluții inovatoare în diferite domenii de acțiune în conformitate cu prioritățile Planului de redresare pentru Europa, ale Pactului verde european, ale noii strategii industriale pentru Europa și ale ODD, contribuind astfel la redresarea societăților și a economiei Europei și consolidând durabilitatea și reziliența acestora.

În special, EIT ar trebui să asigure faptul că CCI-urile sunt în măsură să funcționeze cu flexibilitatea necesară pentru a se adapta la provocările generate de criza provocată de pandemia de COVID-19, precum și la provocările și prioritățile noi și neașteptate. Sub supravegherea și controlul EIT, CCI-urile ar putea crea măsuri care sunt adecvate scopului de a sprijini și a spori reziliența ecosistemelor lor, și anume a partenerilor și a beneficiarilor lor și în afara comunităților lor actuale. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită acțiunilor menite să sporească reziliența microîntreprinderilor, a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, precum și a studenților, cercetătorilor, antreprenorilor și angajaților care au fost afectați în mod deosebit de criza provocată de pandemia de COVID-19.

CCI-urile sunt invitate și să exploateze sinergiile cu alte inițiative și parteneriate ale Uniunii, cu scopul de a sprijini soliditatea ecosistemelor de inovare ale Europei.

Pentru a se adapta la noua situație, CCI-urile pot utiliza mecanisme de colaborare inovatoare, instrumente, informații și servicii de sprijin pentru a asigura colaborarea și interacțiunea în cadrul comunităților lor.

EIT, urmărind sinergii cu alte programe și agenții ale Uniunii, poate propune inițiative bazate pe integrarea triunghiului cunoașterii, cu scopul de a sprijini ecosistemele de inovare din Uniune. În acest scop, EIT poate promova noi activități între CCI-uri pentru a aborda problemele generate de criza provocată de pandemia de COVID-19.

5.   RESURSE

5.1.   Nevoi bugetare

Nevoile bugetare ale EIT în perioada 2021-2027 sunt de 2 965 000 000 EUR și se bazează pe trei componente principale: 1. cheltuieli pentru cele opt CCI-uri existente (reflectând faptul că, pentru trei dintre ele, acordurile de parteneriat vor expira până în 2024) și lansarea a două noi CCI-uri (prima în 2022 sau 2023, iar a doua în 2026); 2. cheltuieli administrative ale EIT; și 3. cheltuieli pentru pregătirea, monitorizarea, controlul, auditul, evaluarea și alte activități și cheltuieli necesare pentru gestionarea și punerea în aplicare a activităților EIT, precum și pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor sale în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/695.

Un cuantum de aproximativ 2 854 000 000 EUR (96 % din bugetul total al EIT) este destinat finanțării CCI-urilor existente și a celor noi, din care:

(a)

cel puțin 10 % și cel mult 15 % sunt destinate MRI;

(b)

cel mult 7 % sunt destinate activităților între CCI-uri, inclusiv sprijinului acordat CCI-urilor pentru care acordul de parteneriat a expirat sau a fost reziliat;

(c)

cel mult 3 % sunt destinate unei inițiative-pilot privind învățământul superior cu o durată de trei ani.

Prin introducerea unei rate de finanțare treptat degresive din partea EIT, CCI-urile se preconizează că vor mobiliza încă 1 500 000 000 EUR din alte surse publice și private. Bugetul pentru lansarea a două noi CCI-uri (una care urmează să fie lansată cât mai curând posibil în 2022 sau 2023, iar a doua care urmează să fie lansată în 2026) va fi de aproximativ 300 000 000 EUR. În cazul în care se disponibilizează și alte alocări bugetare pe lângă cele ale EIT, EIT poate lansa CCI-uri suplimentare.

EIT continuă să fie o organizație simplificată și dinamică. Costurile legate de cheltuielile administrative ale EIT care acoperă cheltuielile cu personalul, cheltuielile administrative, cheltuielile cu infrastructura și cheltuielile operaționale nu vor depăși, în medie, 3 % din bugetul EIT. O parte din cheltuielile administrative este acoperită de Ungaria prin furnizarea gratuită de spații de birouri până la finalul anului 2029. În acest scop, se depun eforturi semnificative pentru a reduce costurile administrative ale CCI-urilor care, în orice caz, sunt menținute la un nivel minim rezonabil.

5.2.   Impact (monitorizare și evaluare)

Măsurarea impactului EIT se preconizează să se îmbunătățească continuu în următoarea perioadă de programare, luând în considerare lecțiile învățate și experiența acumulată până în prezent și necesitatea de a raționaliza practicile acestuia în concordanță cu cele ale programului Orizont Europa. EIT aplică un cadru de evaluare, raportare și monitorizare în conformitate cu articolele 10, 11 și 20 din Regulamentul (UE) 2021/819, asigurând coerența cu abordarea globală adoptată pentru programul Orizont Europa, asigurând totodată flexibilitatea. În special, se îmbunătățesc legăturile de feedback între Comisie, EIT și CCI-uri pentru a aborda obiectivele într-un mod consecvent, coerent și eficient.

5.2.1.   Raportare și monitorizare

EIT își îmbunătățește sistemul actual de monitorizare și introduce un cadru de raportare și monitorizare care include indicatori-cheie de performanță, aliniați la indicatorii aferenți căilor de impact ai programului Orizont Europa. Raportarea și monitorizarea performanțelor operaționale ale CCI-urilor, inclusiv cheltuielile lor administrative și rezultatele acestora, vor fi o sarcină principală a EIT și se realizează în cooperare cu serviciile comune corporative ale Comisiei din cadrul programului Orizont Europa. Sistemul de raportare și monitorizare pentru CCI-uri este integrat în sistemul global de monitorizare al programului Orizont Europa, în special prin punerea în aplicare a unor modele de date comune, inclusiv colectarea de date cu stocare în baza de date a programului Orizont Europa. Comisia ia parte la proiectarea în comun a tuturor indicatorilor și instrumentelor relevante de impact și de monitorizare elaborate sau aplicate de EIT pentru a asigura coerența cu sistemul global de monitorizare al programului Orizont Europa, inclusiv cu indicatorii aferenți căilor de impact, criteriile pentru parteneriatele europene și procesul de planificare strategică a programului Orizont Europa. Consiliul de conducere stabilește proceduri de monitorizare continuă, precum și o reexaminare intermediară și proceduri de evaluare cuprinzătoare, inclusiv stabilirea unui set solid de indicatori cantitativi și calitativi, precum și a valorilor de referință și a țintelor aferente acestora. În plus, EIT ia în considerare implementarea metodologiei „radarul de inovare” în programul Orizont Europa și analizează modul în care radarul de inovare ar putea fi utilizat de CCI-uri pentru consolidarea activităților sale de monitorizare.

Rezultatele acestei monitorizări sunt luate în considerare în procesele de planificare multianuală a activităților ale CCI-urilor și determină alocarea finanțării bazate pe performanță din partea EIT a activităților CCI-urilor și pregătirea acordurilor de parteneriat și a acordurilor de grant cu CCI-urile în calitate de beneficiari. În plus, se preconizează că rezultatele monitorizării CCI-urilor vor contribui la procesul de coordonare strategică pentru parteneriatele europene.

Se preconizează că activitățile EIT, inclusiv cele gestionate prin intermediul CCI-urilor, vor avea:

1.

un impact tehnologic, economic și de inovare, prin influențarea înființării și dezvoltării de întreprinderi, precum și crearea de noi soluții inovatoare pentru abordarea provocărilor globale, crearea de locuri de muncă directe și indirecte și mobilizarea de investiții publice și private suplimentare;

2.

un impact științific și educațional, prin consolidarea capitalului uman în cercetare și inovare, îmbunătățirea competențelor inovatoare și antreprenoriale, atât la nivel individual, cât și la nivel organizațional, precum și promovarea creării și diseminării cunoașterii și inovării în mod deschis în cadrul societății;

3.

un impact societal, inclusiv un impact care decurge din aplicarea de soluții sistemice în comunitatea EIT și dincolo de aceasta, inclusiv prin activitățile între CCI-uri, prin abordarea priorităților de politică ale Uniunii în domenii precum schimbările climatice (precum atenuarea, adaptarea și reziliența), energia, materiile prime, sănătatea, industria prelucrătoare cu valoare adăugată, domeniul digital, mobilitatea urbană, hrana, cultura și creativitatea sau apa, prin soluții inovatoare, implicarea cetățenilor și a utilizatorilor finali și prin consolidarea adoptării unor soluții inovatoare în respectivele domenii din societate.

EIT asigură dezvoltarea de indicatori societali specifici în domeniile de activitate ale CCI-urilor și efectuează o monitorizare periodică în conformitate cu cadrul programului Orizont Europa pentru impactul societal.

Impacturile menționate la al treilea paragraf se măsoară, printre altele, în conformitate cu indicatorii aferenți căilor de impact prevăzuți în anexa V la Regulamentul (UE) 2021/695.

EIT elaborează împreună cu Comisia indicatori suplimentari, inclusiv indicatori de impact societal în domeniile de activitate ale CCI-urilor, în conformitate cu dezvoltarea cadrului de indicatori din cadrul programului Orizont Europa, reflectând abordarea globală ca parteneriatele europene să contribuie la impactul științific, economic și societal. Alinierea indicatorilor de impact la programul Orizont Europa are drept scop monitorizarea progreselor înregistrate în atingerea în timp a obiectivelor EIT, asigurând o bază comparativă de dovezi privind rezultatele și impactul generat de CCI-uri în raport cu programul Orizont Europa. În plus, EIT se asigură că sistemul de monitorizare surprinde progresele înregistrate în ceea ce privește activitățile specifice modelului CCI-urilor, cum ar fi integrarea triunghiului cunoașterii și competențele antreprenoriale. Indicatorii privind activitățile legate de educație ale EIT (inclusiv cele care sprijină capacitățile IIS-urilor) monitorizează, de exemplu:

1.

dobândirea competențelor în materie de capital uman și implicarea și îmbunătățirea capacității IIS-urilor (pe termen scurt);

2.

cariera și rolul și performanța IIS-urilor în ecosistemele locale de inovare (pe termen mediu); și

3.

condițiile de muncă și rolul și performanța IIS-urilor în ecosistemele locale de inovare (pe termen lung).

Monitorizarea continuă a CCI-urilor se face în mod eficient și abordează, printre altele, următoarele aspecte:

1.

progresele înregistrate în direcția viabilității financiare, în special mobilizarea de noi surse de investiții;

2.

progresele în direcția acoperirii și deschiderii paneuropene, precum și a transparenței administrării;

3.

eficacitatea în accelerarea dezvoltării de întreprinderi (și anume înființarea și sprijinirea unor întreprinderi cu o rată mare de creștere);

4.

costurile administrative și de gestionare ale fiecărei CCI;

5.

operațiunile CLC-urilor și centrele MRI și integrarea acestora în ecosistemele locale de inovare;

6.

punerea în aplicare a activităților de educație și formare, inclusiv utilizarea extinsă a etichetei EIT.

Tabelul următor prevede o listă neexhaustivă a indicatorilor-cheie de performanță și a țintelor care se preconizează că vor fi monitorizate de EIT în perioada 2021-2027. Indicatorii respectivi oferă principalele orientări privind resursele și rezultatele pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor-cheie ale EIT pentru perioada 2021-2027, cum ar fi promovarea inovării și a spiritului antreprenorial printr-o mai bună educație, creșterea impactului său regional și local și deschiderea față de potențiali parteneri și părți interesate, asigurarea echilibrului între venituri și costuri, crearea de noi CLC-uri și introducerea de noi soluții inovatoare la provocările globale pe piață.

Indicatori de management al EIT

Ținta pentru 2023

(nivel de referință 2020)

Ținta pentru 2027

(nivel de referință 2020)

Numărul de entități/organizații care participă la activitățile EIT și ale CCI-urilor

Majorare de 20 %

Majorare de 50 %

Numărul de inovații (produse și servicii) lansate pe piață

1 500

4 000

IIS-uri implicate în activitățile EIT și ale CCI-urilor

285

680

Numărul de studenți implicați în activități de educație ale EIT și ale CCI-urilor

8 500

25 500

Numărul de întreprinderi nou-înființate sprijinite

300

700

Finanțarea CCI-urilor

700 000 000  EUR

1 500 000 000  EUR

Numărul de entități/organizații care participă la activitățile EIT și ale CCI-urilor din regiuni situate în afara regiunilor centrelor de colocație ale CCI-urilor

Majorare de 50 %

Majorare de 100 %

Pentru a crește deschiderea și transparența, EIT se asigură că datele de proiect pe care le colectează prin intermediul sistemului său de monitorizare internă, inclusiv rezultatele obținute de CCI-uri, sunt pe deplin accesibile și integrate în sistemul global de gestionare a datelor al programului Orizont Europa. EIT se asigură că informațiile detaliate rezultate în urma procesului său de monitorizare și evaluare sunt puse la dispoziție în timp util și sunt accesibile în baza de date a programului Orizont Europa. În plus, EIT asigură o raportare specifică cu privire la impactul cantitativ și calitativ, inclusiv cu privire la contribuțiile financiare angajate și efectiv furnizate.

5.2.2.   Evaluare, reexaminare intermediară și evaluare cuprinzătoare

Evaluările periodice independente ale activităților EIT, inclusiv ale celor gestionate prin intermediul CCI-urilor, se efectuează de Comisie în conformitate cu Regulamentele (UE) 2021/819 și (UE) 2021/695.

În conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) 2021/819, evaluarea interimară analizează, printre altele, rezultatul și impactul inițiativei pilot privind învățământul superior, eficacitatea strategiilor de viabilitate financiară ale CCI-urilor, impactul activităților MRI și colaborarea dintre EIT și organismele de implementare din cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa. În acest sens, evaluările EIT apreciază mai ales eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată pentru Uniune a activităților EIT, inclusiv prin CCI-uri. Acestea sunt efectuate de Comisie, cu sprijinul unor experți externi independenți, și contribuie la evaluările programului Orizont Europa efectuate de Comisie, inclusiv în vederea unei evaluări sistemice a pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa, în special în ceea ce privește punctul unic (one-stop shop) pentru inovare.

Fiecare CCI face obiectul unei evaluări cuprinzătoare efectuate de către EIT, sub supravegherea consiliului de conducere și cu sprijinul experților independenți externi, înainte de încheierea perioadei de șapte ani prevăzută în acordul de parteneriat, precum și al unei reexaminări finale înainte de finalul său. Pe baza unei evaluări cuprinzătoare, consiliul de conducere decide dacă prelungește acordul de parteneriat dincolo de perioada inițială de șapte ani, iar reexaminarea finală este utilizată ca bază pentru negocierea unui posibil memorandum de cooperare. La efectuarea evaluărilor respective, în conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/819, consiliul de conducere ia în considerare criteriile de punere în aplicare, monitorizare și evaluare pentru parteneriatele europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695, de îndeplinirea obiectivelor CCI, de coordonarea acesteia cu alte inițiative relevante în domeniul cercetării și inovării, de nivelul său de viabilitate financiară, de capacitatea sa de a asigura deschiderea față de noi membri, de transparența gestionării sale și de atingerea obiectivelor de atragere de noi membri, în limitele contribuției Uniunii menționate la articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/819, de valoarea adăugată pentru Uniune și de relevanța în raport cu obiectivele EIT.

În plus, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/819, EIT, sub supravegherea consiliului de conducere, efectuează reexaminări intermediare ale performanței și activităților CCI-urilor care vizează primii trei ani ai acordului de parteneriat (și anume faza de înființarea CCI-urilor) și, dacă este cazul, cei trei ani după prelungirea acestuia (și anume faza de maturitate). Evaluările respective se bazează pe monitorizarea continuă efectuată de EIT. Acestea ajută consiliul de conducere să obțină din timp indicații în legătură cu performanța CCI-urilor în ceea ce privește strategia și obiectivele acestora, precum și respectarea indicațiilor consiliului de conducere.

În conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/819, în cazul în care monitorizarea continuă, o reexaminare intermediară sau evaluarea cuprinzătoare a unei CCI indică progrese insuficiente în domeniile menționate la articolul 10 din regulamentul respectiv sau o lipsă de valoare adăugată pentru Uniune, consiliul de conducere ia măsurile de corecție adecvate. Măsurile de corecție pot lua forma unei reduceri, modificări sau retrageri a contribuției financiare a EIT sau a rezilierii unui acord de parteneriat, precum și forma unor recomandări obligatorii referitoare la activitățile CCI-urilor sau a unor sugestii de adaptare a modelelor operaționale și de punere în aplicare ale acestuia.

Rezultatele respectivelor reexaminări intermediare și evaluări se pun la dispoziția publicului, se comunică Parlamentului European și Consiliului și se raportează procesului de coordonare strategică pentru parteneriatele europene.

Apendicele 1

Fișă informativă privind CCI în sectoarele și industriile culturale și creative (SICC)

I.   Provocarea

O CCI în domeniul SICC (26) poate aduce o soluție orizontală la o serie de provocări tot mai mari, care au un caracter permanent și care pot fi abordate prin activități educaționale, de cercetare și inovare. Respectivele provocări pot fi grupate în patru piloni:

1.

Creativitatea europeană, diversitatea culturală și lingvistică europeană;

2.

Identitatea și coeziunea europeană;

3.

Ocuparea forței de muncă, reziliența economică și creșterea inteligentă în Europa; și

4.

Europa ca actor global.

Creativitatea și diversitatea culturală europeană depind de existența unor SICC reziliente și robuste. Cu toate acestea, sectoarele respective se confruntă cu o serie de provocări ca urmare a creșterii concurenței actorilor globali și a trecerii la era digitală.

Producătorii, creatorii, distribuitorii, radiodifuzorii, cinematografele și toate tipurile de organizații și întreprinderi culturale trebuie să inoveze pentru a atrage un nou public și a se extinde, și să dezvolte noi procese, servicii, conținuturi și practici care aduc valoare în societate.

Deficitul competențelor antreprenoriale și transversale în sectoarele culturale și creative (27) atinge atât subsectoarele emergente, cât și cele foarte mature care sunt supuse unei transformări digitale profunde. Competențele respective sunt necesare pentru inovare și sunt cruciale în contextul schimbărilor de pe piața forței de muncă cu care se confruntă sectorul.

Patrimoniul cultural este o expresie necontestată a identității culturale, un bun public important și o sursă de inovare, oferind un bun randament al investițiilor și venituri economice semnificative, însă potențialul său este încă în mare măsură neexploatat. Ca un catalizator al regenerării durabile bazate pe patrimoniu și un stimulent esențial pentru educație și învățare pe tot parcursul vieții, promovând cooperare și coeziune socială, este probabil să beneficieze mult de pe urma unei CCI în domeniul SICC.

Provocările societale legate de identitatea și coeziunea europeană pot fi descrise, în general, ca o lipsă a unor „punți” care să conecteze diferite părți ale societății și să conecteze teritorii diferite. Printre acestea se numără aspecte legate de excluziunea socială, necesitatea de a construi legături interculturale mai strânse, de a proteja diversitatea lingvistică, inclusiv limbile minorităților, și de a dezvolta un sentiment al apartenenței comune pe baza diversității noastre culturale și a patrimoniului nostru comun, care ar putea fi abordate printr-o participare mai incluzivă și accesibilă a comunității, prin inovații în proiectarea, arhitectura și utilizarea spațiilor publice, precum și prin inovare societală bazată pe cultură. În special:

cooperarea dintre cercetători, dintre cercetare și industrie și dintre organizații din sectorul public și cel terțiar este limitată, iar coordonarea eforturilor de cercetare și dezvoltare, partajarea metodelor, a rezultatelor și a celor mai bune practici este insuficientă și caracterizată prin suprapuneri inutile;

nivelul de integrare a clusterelor creative și a centrelor de inovare este insuficient;

o parte semnificativă a priorităților regionale de specializare inteligentă în Europa se referă la cultura din diverse perspective (precum patrimoniul cultural, industriile creative și artele);

având în vedere rolul important al culturii și creativității pentru dezvoltarea economică și socială a orașelor și a regiunilor și capacitatea acestora de a contribui la soluționarea problemelor legate de disparitățile din Europa, potențialul unei CCI în domeniul SICC este ridicat.

Printre provocările actuale legate de ocuparea forței de muncă, de reziliența economică și de creșterea inteligentă în Europa se numără aspecte socioeconomice precum combaterea șomajului (în special șomajul în rândul tinerilor), îmbunătățirea competențelor și a mediilor de lucru și confruntarea cu concurența mondială.

Există o mare concentrare a pieței: în 2013, aproximativ 50 % din cifra de afaceri și valoarea adăugată totală a Uniunii au fost generate în Regatul Unit, Germania și Franța.

Globalizarea, digitalizarea și inovația tehnologică au un impact puternic asupra industriilor europene. Respectivele evoluții au schimbat modul în care artiștii își produc și își distribuie operele și cel în care se raportează la publicul lor, modificând modelul tradițional de afaceri al SICC, și au transformat profund așteptările și comportamentul consumatorilor. În plus, puterea tot mai mare a întreprinderilor producătoare de conținut din afara Europei a avut un impact enorm asupra lanțului valoric tradițional.

Producțiile creative, culturale și artistice se confruntă adesea cu probleme în monetizarea producției și produselor lor, creându-se astfel locuri de muncă extrem de precare. Trebuie găsite noi modalități inovatoare de sprijinire a microîntreprinderilor și a organizațiilor și întreprinderilor creative și culturale mici și mijlocii.

Rolul Europei ca actor global include necesitatea de a îmbunătăți diseminarea conținutului cultural european. Europa trebuie să rămână competitivă în cursa digitală globală pentru crearea de noi tehnologii (de exemplu, inteligența artificială, internetul obiectelor și tehnologia blockchain) pentru care SICC sunt surse importante de conținuturi, produse și servicii. În plus, la nivel mondial, SICC (precum designul și arhitectura) contribuie activ la dezvoltarea durabilă și stimulează inovarea ecologică, în timp ce conținutul cultural (literatură, film și arte), pe lângă valoarea sa intrinsecă, poate sensibiliza publicul cu privire la problemele ecologice și poate informa opinia publică.

II.   Relevanță și impact

O CCI în domeniul SICC – cu abordarea sa globală și integrată – va contribui la găsirea unor soluții la toate provocările prevăzute în secțiunea I. Acoperind aproape toate sectoarele vieții, societății și economiei noastre, este probabil ca respectiva CCI să fie extrem de relevantă în ceea ce privește impactul său economic și societal, creând oportunități strategice pentru inovare economică, tehnologică și socială. De asemenea, este probabil ca aceasta să joace un rol important în a permite IIS-urilor din domeniul artelor să joace un rol mai activ în dezvoltarea competențelor hibride și a spiritului antreprenorial care să răspundă mai bine nevoilor industriei.

Inovațiile bazate pe cultură și orientate spre creativitate stimulează competitivitatea europeană fie direct prin crearea de noi întreprinderi și de locuri de muncă, fie indirect, prin crearea de beneficii intersectoriale pentru întreaga economie, prin îmbunătățirea calității vieții și prin sporirea atractivității Europei. Sectoarele culturale și creative (precum patrimoniul cultural și artele) sunt considerate din ce în ce mai mult ca noi surse de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și de locuri de muncă. În sectoarele respective lucrează deja peste 12 milioane de persoane în Uniune, ceea ce reprezintă mai mult de 7,5 % din totalul persoanelor angajate în Uniune. Patrimoniul cultural este o componentă esențială a sectoarelor culturale și creative și are o contribuție majoră la atractivitatea regiunilor, orașelor și zonelor rurale din Europa. Este un motor al investițiilor din sectorul privat, al atragerii de talente, al generării de întreprinderi și al creării directe și indirecte de locuri de muncă.

Contribuția culturii și a creativității la inovare este stimulată din ce în ce mai mult de factori netehnologici, cum ar fi creativitatea, designul și noile procese organizaționale sau modele de afaceri. În special, sectoarele cu lanțuri valorice distincte (și anume, muzica, artele, designul, moda, audiovizualul, jocurile video și arhitectura) au o capacitate de inovare puternică din punct de vedere economic și sunt în măsură să stimuleze inovarea în alte sectoare ale economiei.

Cultura și participarea la activități culturale au un impact direct asupra bunăstării cetățenilor și asupra incluziunii sociale. Industriile culturale și creative consolidează valorile sociale ale identității, democrației și participării comunității. Cultura are un mare potențial de a consolida un sentiment european de apartenență, în care diversitatea reprezintă un avantaj. Acest lucru este de o importanță fundamentală pentru a permite reziliența, accesul social, coeziunea socială, combaterea radicalizării și egalitatea de gen, precum și pentru a găsi soluții la incertitudinile politice și nevoia de unitate a Europei.

O CCI în domeniul SICC urmează să consolideze oportunitățile de rețea, colaborarea, crearea în comun și transferul de know-how între educație, cercetare, întreprinderi, organizații publice și din sectorul terțiar, în cadrul sectoarelor culturale și creative și cu alte sectoare ale societății și ale economiei. Aceasta este destinată:

să catalizeze inițiativele pornite de jos în sus și de sus în jos la nivelul Uniunii, la nivel național și la nivel regional. Aceasta va crea condițiile-cadru necesare pentru înființarea de noi întreprinderi și pentru expansiunea acestora în ecosisteme inovatoare;

să ofere cercetătorilor și studenților din multe discipline (inclusiv arte, științe umane, științe sociale, științe aplicate și întreprinderi) și antreprenorilor din industriile culturale și creative și din alte sectoare cunoștințele și competențele necesare pentru a oferi soluții inovatoare și pentru a le transforma în noi oportunități culturale, societale și de afaceri; și

să permită continuarea îmbogățirii reciproce cu alte sectoare economice și industriale, acționând ca un accelerator pentru inovare.

III.   Sinergii și complementarități cu inițiative existente

O CCI în domeniul SICC ar fi complementară cu o serie de alte inițiative ale Uniunii, precum și de la nivelul statelor membre. Principalele sinergii preconizate la nivelul Uniunii sunt prezentate în prezenta secțiune.

Se preconizează că o CCI în domeniul SICC va stabili sinergii puternice cu inițiativele strategice relevante din cadrul programului Orizont Europa, în special în cadrul pilonului II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, cu clusterul „Cultură, creativitate și o societate favorabilă incluziunii” și cu domeniile sale de intervenție pe tema patrimoniului cultural și democrației. O CCI în domeniul SICC ar putea, de asemenea, să aibă contribuții orizontale valoroase în cadrul diverselor activități care urmează să fie desfășurate în clusterul „Sectorul digital, industrie și spațiu”, în special în ceea ce privește tehnologiile de producție în care necesitatea de a dezvolta produse noi depinde în mare măsură de SICC. În plus, ar putea completa în mod eficient alte părți ale programului Orizont Europa, intervenția EIT Digital existent și acțiunile planificate în cadrul altor programe ale Uniunii cum ar fi programul InvestEU, Erasmus+, programul „Europa creativă”, programul „Europa digitală” sau fondurile politicii de coeziune.

Programul „Europa creativă” va fi relevant mai ales pentru activitățile unei CCI în domeniul SICC. Programul „Europa creativă” alege componente și cereri de propuneri speciale care reflectă unele dintre provocările cu care se confruntă sectorul cultural și creativ (precum competențe și ocuparea forței de muncă și, modelele de afaceri) și urmărește să dezvolte sinergii și complementarități puternice. În cadrul Programului InvestEU și în contextul accesului limitat la finanțare pentru sectoarele culturale și creative, se preconizează sinergii cu mecanismul financiar care contribuie la dezvoltarea proiectelor culturale și creative oferind asigurări intermediarilor financiari.

Platforma strategiei de specializare inteligentă (strategia S3) privind modernizarea industrială a identificat o serie de strategii în domeniul cercetării și inovării care se concentrează pe SICC și explorează legături noi între activele locale, piețele potențiale și provocările societale, prin implicarea unei game variate de actori-antreprenori. În special, promovarea de noi parteneriate între organizațiile de cercetare, întreprinderi și autoritățile publice reprezintă o preocupare majoră a strategiei S3, prin care se solicită crearea de noi platforme colaborative.

IV.   Concluzie

O CCI în domeniul SICC este cea mai potrivită pentru a aborda provocările economice și societale majore menționate în prezentul apendice. Creativitatea este un factor-cheie al inovării, iar o CCI în domeniul SICC are capacitatea de a elibera potențialul creativității artistice, bazate pe cultură și de a contribui la consolidarea competitivității, durabilității, prosperității și a creșterii inteligente.

Apendicele 2

Fișă informativă privind CCI în domeniul sectoarelor și ecosistemelor acvatice, marine, și maritime (AMM)

Prezentul apendice prezintă o imagine de ansamblu a domeniului AMM în momentul pregătirii ASI 2021-2027. Înainte de lansarea unei CCI în domeniul AMM, Comisia efectuează o analiză pentru a reflecta evoluțiile tendințelor științifice, tehnologice și socioeconomice și asigură:

1.

alinierea deplină la planificarea strategică a programului Orizont Europa;

2.

alinierea deplină la criteriile pentru parteneriatele europene prevăzute în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/695; și

3.

coerența cu inițiativele existente la nivelul Uniunii, la nivel național și regional, inclusiv parteneriatele europene și misiunile.

I.   Provocarea

Mările, oceanele și apele interioare joacă un rol central în viața, sănătatea și bunăstarea oamenilor, în furnizarea de alimente, servicii ecosistemice critice, energie din surse regenerabile și alte resurse, precum și în dinamica legată de climă și în conservarea biodiversității. În ultimii 100 de ani utilizarea excesivă și gestionarea defectuoasă a resurselor naturale au exercitat o mare presiune asupra ecosistemelor de apă dulce și asupra ecosistemelor marine. Prin urmare, crearea unei economii albastre circulare și durabile care se dezvoltă în limite ecologice și care se bazează pe asigurarea disponibilității unei cantități și calități acceptabile a apei, precum și pe ecosisteme de apă dulce și marine sănătoase și funcționale reprezintă o provocare. Respectiva provocare include în principal: (1) deficitul de apă, seceta și inundațiile; (2) degradarea ecosistemelor marine și de apă dulce; și (3) economia albastră circulară și durabilă.

1.   Deficitul de apă, seceta și inundațiile

Persistența schimbărilor climatice și exploatarea excesivă a apei dulci sporesc gravitatea și frecvența deficitului de apă și a secetelor. Fără metode și tehnologii inovatoare pentru colectarea, anticiparea, pregătirea și diseminarea de informații și soluții privind siguranța formației acvatice, amenințările potențiale și atenuarea riscurilor, Uniunea este expusă unor prejudicii economice și sociale grave. Deficitul de apă însoțește presiunea asupra uscatului determinată de necesitatea de a crește producția de biomasă, sechestrarea carbonului și spațiile naturale pentru a atinge obiectivele în materie de decarbonizare și biodiversitate. Evaluarea impactului realizată de Comisie (28) indică faptul că trecerea producției de proteine la acvacultura fără furajare și la acvacultura multitrofică integrată și acvaponie ar putea reduce presiunea asupra uscatului și apei dulci.

2.   Degradarea ecosistemelor marine și de apă dulce

Ecosistemele costiere, marine și de apă dulce sunt supuse presiunii exercitate de activitatea umană directă și de accelerarea schimbărilor climatice. Daunele includ pierderea biodiversității, epuizarea stocurilor de pește, deteriorarea fundului mării, inclusiv prin utilizarea unor dispozitive dăunătoare, cum ar fi uneltele de pescuit, obstrucționarea râurilor, poluarea prin eutrofizare și acumularea de deșeuri marine, inclusiv un nivel ridicat de echipamente de pescuit și microparticule de plastic care sunt aruncate în oceane. Sănătatea ecologică precară nu numai că compromite obiectivele în materie de biodiversitate, ci afectează și comunitățile și întreprinderile care depind de apă curată și de ecosisteme sănătoase. Piața mondială a bunurilor și serviciilor pentru măsurarea și atenuarea respectivei degradări este în creștere și este extrem de competitivă. Inovarea care poate îmbunătăți, reface și recupera capitalul marin, costier și de apă dulce și inovarea în materie de unelte și metode de pescuit durabile sunt esențiale pentru competitivitatea întreprinderilor din Uniune și pentru sprijinirea creării de locuri de muncă și a creșterii economice în întreaga Uniune.

3.   Economia albastră circulară și durabilă

Opțiunea pentru o economie circulară nu numai că protejează sănătatea umană și utilizarea eficientă a resurselor, ci este și un motor al creșterii durabile. Creșterea planificată fără precedent a energiei eoliene off-shore și a altor tehnologii inovatoare în domeniul energiei oceanice, care nu trebuie să submineze protecția mediului, oferă posibilități atât pentru îmbunătățirea biodiversității (cum ar fi recifele artificiale și bancurile de stridii), cât și pentru noi activități care utilizează spațiul și energia electrică din surse regenerabile, cum ar fi acvacultura și electroliza hidrogenului. Acvacultura fără furajare poate recicla excesul de substanțe nutritive care, în absența acesteia, ar cauza eutrofizare. Noile obiective privind reducerea emisiilor și combustibilii din surse regenerabile în transportul maritim necesită inovare în domeniile propulsiei și logisticii. Reutilizarea apelor reziduale previne penuria care poate fi exacerbată de schimbările climatice.

II.   Relevanță și impact

O CCI în domeniul AMM – având o abordare de ansamblu și integrată – va contribui la soluționarea problemelor menționate în secțiunea I. Acest domeniu are o bază de cunoștințe relativ solidă și un potențial de piață ridicat. În ultimii 15 ani, țările europene au elaborat mai multe lucrări de cercetare privind știința și tehnologia apei decât Statele Unite ale Americii și restul lumii. În plus, Uniunea, împreună cu China și Statele Unite ale Americii, este una dintre principalele economii maritime. Conform celor mai recente cifre din 2018, sectoarele consacrate ale economiei albastre au angajat peste cinci milioane de persoane în Uniune și au generat o cifră de afaceri de 750 de miliarde EUR și o valoare adăugată brută de 218 miliarde EUR. Cu toate acestea, există o fragmentare clară a eforturilor și o deconectare între activitățile din domeniul educației, cercetării și inovării. De exemplu, mai puțin de 20 % dintre organizațiile de cercetare și dezvoltare din domeniul științelor apei au o cooperare eficace cu industriile sau întreprinderile.

Noile sectoare de inovare emergente (cum ar fi biotehnologiile și producția de energie off-shore) deschid noi posibilități de piață pentru noi tehnologii, noi întreprinderi și locuri de muncă de înaltă calificare. Aceste sectoare și tranziția tehnologică a sectoarelor maritime mai tradiționale ar necesita abordări transdisciplinare și noi tipuri de educație care depășesc granițele disciplinelor. În particular, programele academice tind să fie relativ generale, însă sectoarele necesită cunoștințe și competențe specializate. Pe lângă aceasta, programele de învățământ în domenii precum ingineria, proiectarea urbană și arhitectura nu acoperă suficient aspectele legate de ecologie, ingineria marină și gestionarea apei.

Înființarea unei CCI în domeniul AMM este menită să aducă o contribuție reală la consolidarea ecosistemelor de inovare și la stimularea cooperării în cadrul triunghiului cunoașterii, pentru a accelera adoptarea de noi tehnologii și abordări și pentru a impulsiona dezvoltarea de produse și metode mai durabile, în special în ceea ce privește echipamentele de pescuit. Crearea unei comunități paneuropene multidisciplinare de parteneri din cadrul triunghiului cunoașterii ar contribui la promovarea viziunii economiei albastre și ar impulsiona competitivitatea la nivel mondial a științei și tehnologiei marine și maritime europene. O astfel de comunitate ar contribui la introducerea pe piață a unor proiecte inovatoare în domeniul științei și tehnologiei albastre, care ar oferi soluții la problemele practice urgente legate de durabilitate și ar contribui la o „economie albastră bazată pe ecosisteme” nu numai la nivel european, ci și la nivel mondial. O CCI în domeniul AMM ar conduce la o mai bună gestionare a interacțiunilor umane cu ecosistemele acvatice și marine, contribuind în mod direct la dezvoltarea în limite ecologice a unei economii albastre durabile, în special prin asigurarea gestionării durabile a ecosistemelor marine.

III.   Sinergii și complementarități cu inițiative existente

CCI în domeniul AMM creează cele mai puternice sinergii posibile cu inițiativele de politică relevante ale Uniunii, precum și în cadrul programului Orizont Europa, și interacționează la nivel internațional cu inițiativele relevante ale ONU și cu ODD, în special ODD 6 „Apă curată și salubrizare”, ODD 11 „Orașe și comunități durabile”, ODD 13 „Acțiuni climatice” și ODD 14 „Viața subacvatică”.

CCI în domeniul AMM este aliniată la prioritățile stabilite în Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului (29), Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (30), Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului (31), Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (32), comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2007 privind o politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană și angajamentele internaționale. CCI în domeniul AMM contribuie la prioritățile stabilite în Pactul verde european, în special în strategia „De la fermă la consumator”, în planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării apei, aerului și solului, în inițiativele pentru sporirea și gestionarea mai bună a capacității căilor navigabile interioare și în strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030.

Unele strategii S3 regionale au identificat o serie de strategii în domeniul cercetării și inovării care se concentrează pe industriile marine și acvatice și explorează legături noi între activele locale, piețele potențiale și provocările societale, prin implicarea unei game variate de actori-antreprenori.

Trebuie asigurate complementarități puternice cu componentele programului Orizont Europa și trebuie evitate suprapunerile, mai ales cu:

1.

posibila misiune pe tema „oceane, mări și ape de coastă și interioare”;

2.

parteneriatele europene relevante, în special cele privind o economie albastră neutră din punct de vedere climatic, durabilă și productivă, salvarea biodiversității pentru a proteja viața pe Pământ, Water4All, tranziția către o energie curată, stimularea tranziției urbane, sistemele alimentare și cercetarea și inovare în zona mediteraneeană (Orizont 2020);

3.

toate clusterele din pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”;

4.

infrastructurile de cercetare; și

5.

CEI.

De asemenea, trebuie asigurate complementarități puternice cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și BlueInvest pentru adoptarea inovațiilor promițătoare, iar suprapunerile trebuie evitate.

IV.   Concluzie

CCI în domeniul AMM este cel mai potrivit mijloc pentru a soluționa problemele economice și societale majore menționate în prezentul apendice. Această CCI este necesară mai ales pentru a consolida ecosistemele de inovare din întreaga Europă, pentru a soluționa problemele legate de apă, pentru a forma următoarea generație de inovatori și antreprenori și pentru a găsi și a sprijini soluții inovatoare la respectivele probleme.

CCI în domeniul AMM:

1.

reduce fragmentarea peisajului inovării din sectoarele apei, maritim și marin prin promovarea creării de ecosisteme de inovare care vor conecta actori și rețele între sectoare și discipline la nivelul Uniunii, precum și la nivel național, regional și local;

2.

promovează o abordare integrată și multidisciplinară prin colaborarea dintre IIS-uri, organizațiile de cercetare, întreprinderile inovatoare, organizațiile publice și din sectorul terțiar din sectoarele economiei albastre pentru a îndeplini obiectivele Uniunii privind tranziția verde și cea digitală;

3.

conectează actorii și rețelele între sectoare și discipline la nivelul Uniunii și la nivel național, regional și local, în special prin identificarea strategiei S3 relevante și a altor strategii regionale care includ sectoarele economiei albastre;

4.

formează și dezvoltă următoarea generație de inovatori și antreprenori în sectoarele economiei albastre, prin dotarea acestora cu competențele antreprenoriale și tehnologice necesare pentru o dezvoltare durabilă și competitivă;

5.

contribuie la dezvoltarea condițiilor-cadru adecvate pentru transformarea ideilor în noi evoluții tehnologice și inovații sociale, precum și la introducerea lor pe piață în vederea îmbunătățirii calității vieții și în beneficiul cetățenilor Uniunii;

6.

creează sinergii cu alte parteneriate europene, misiuni, cu CEI, BEI și BlueInvest, pentru a extinde inovațiile, a permite altor sectoare să prospere durabil și a spori introducerea pe piață și acceptarea de către societate a soluțiilor inovatoare; și

7.

consolidează poziția Uniunii ca actor mondial în domeniul științelor oceanelor, al gestionării apelor interioare și al protejării și refacerii ecosistemelor.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 de înființare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (JO L 97, 9.4.2008, p. 1).

(2)  JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(3)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(4)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(5)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 16 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(6)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(7)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 6 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(8)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2021/819 și la secțiunea 3.2 din prezenta anexă.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – „Orizont 2020” și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).

(10)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(11)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2021/695.

(12)  Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(13)  Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului din 10 mai 2021 de instituire a programului specific de implementare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de abrogare a Deciziei 2013/743/UE (JO L 167I, 12.5.2021, p. 1).

(14)  Astfel cum este definită la articolul 2 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(15)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 14 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(16)  HEInnovate este un cadru politic dezvoltat de Comisie și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). HEInnovate oferă IIS-urilor o metodologie pentru a putea identifica zonele capacității de inovare care trebuie dezvoltate suplimentar și pentru a defini strategiile și acțiunile relevante pentru a obține impactul dorit. HEInnovate se bazează pe dovezi metodologice solide în opt domenii de dezvoltare a capacității: Conducere și guvernanță; Transformare digitală; Capacitate organizațională; Predarea și învățarea antreprenorială; Pregătirea și susținerea antreprenorilor; Schimb de cunoștințe; Internaționalizare; și Măsurarea impactului. OCDE a publicat o serie de rapoarte de țară bazate pe HEInnovate, a se vedea seria OCDE privind studiile de competențe la adresa https://www.oecd-ilibrary.org/education/

(17)  Cadrul regional de evaluare a impactului inovării (RIIA) a fost elaborat de Comisie ca un prim pas în orientarea evaluărilor referitoare la impactul inovării din universități, prin elaborarea unor studii de caz bazate pe indicatori. Evaluarea impactului inovării, de exemplu prin intermediul cadrului RIIA, ar putea fi legată eventual de instrumentele de finanțare bazate pe performanța inovării de la nivelul Uniunii ori de la nivel național sau regional.

(18)  Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(19)  Astfel cum este definit la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(20)  Comunitatea de absolvenți a EIT reunește antreprenori și agenți ai schimbării care au participat la un program educațional sau de antreprenoriat furnizat de o CCI. Comunitatea reprezintă o rețea de peste 5 000 de membri.

(21)  Astfel cum este definit la articolul 2 punctul 13 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(22)  Astfel cum este definit la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (UE) 2021/819.

(23)  Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1).

(24)  Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 (a se vedea pagina 34 din prezentul Jurnal Oficial).

(25)  Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a unui Program privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014 (JO L 153, 3.5.2021, p. 1).

(26)  SICC cuprind toate sectoarele și industriile ale căror activități se bazează pe valori culturale, diversitate culturală și forme de exprimare artistice individuale și/sau colective sau alte forme de exprimare creative, indiferent dacă activitățile respective sunt orientate spre piață sau nu, indiferent de tipul de structură care le realizează și indiferent de modul în care este finanțată structura respectivă. Activitățile respective includ dezvoltarea de competențe și de talente cu potențialul de a genera inovare, crearea de bunăstare și de locuri de muncă prin producerea de valoare socială și economică, inclusiv din gestionarea proprietății intelectuale. Activitățile respective înseamnă și dezvoltarea, producerea, crearea, diseminarea și conservarea bunurilor și serviciilor care conțin expresii culturale, artistice sau alte expresii creative, precum și funcții conexe, cum ar fi educația și gestionarea. Sectoarele culturale și creative includ, printre altele, arhitectura, arhivele, artele, bibliotecile și muzeele, artizanatul artistic, audiovizualul (inclusiv filmele, televiziunea, programele informatice, jocurile video, multimedia și muzica înregistrată), patrimoniul cultural material și imaterial, designul, industria produselor de lux și moda bazate pe creativitate, festivalurile, muzica, literatura, artele spectacolului (inclusiv teatrul și dansul), cărțile și publicațiile (ziare și reviste), radioul și artele vizuale și publicitatea.

(27)  Studiile culturale și creative din universitățile europene se concentrează în principal pe „partea creativă”, iar absolvenții lor nu sunt întotdeauna pregătiți să intre pe piața modernă a muncii, deoarece nu au competențe transsectoriale (antreprenoriale, digitale și de gestiune financiară). În ceea ce privește IIS-urile, Uniunea se află în urmă față de Statele Unite ale Americii în ceea ce privește studiile de comunicare și media (deși universitățile din Uniune au rezultate mai bune în disciplinele mai tradiționale, cum ar fi artă și design sau arta spectacolului).

(28)  Evaluarea impactului care însoțește comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030. Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor”.

(29)  Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).

(30)  Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(31)  Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (JO L 257, 28.8.2014, p. 135).

(32)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).


Top