|
14.11.2008
|
RO
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
|
L 304/1
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 1099/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI
din 22 octombrie 2008
privind statisticile în domeniul energiei
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 285 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei,
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (1),
întrucât:
|
(1)
|
Comunitatea are nevoie de date exacte și actualizate privind cantitățile, tipurile, sursele, producția, aprovizionarea, transformarea și consumul de energie pentru a putea monitoriza impactul și consecințele politicii sale în domeniul energiei.
|
|
(2)
|
Statisticile în domeniul energiei s-au concentrat în mod tradițional asupra aprovizionării cu energie și asupra energiilor fosile. Este nevoie ca, în următorii ani, să se concentreze într-o mai mare măsură asupra unei mai bune cunoașteri și monitorizări a consumului final de energie, a energiei regenerabile și a energiei nuclearo-electrice.
|
|
(3)
|
Pentru a putea evalua efectele consumului de energie asupra mediului, în special în ceea ce privește emisia de gaze cu efect de seră, este esențial să fie disponibile informații exacte și actuale din domeniul energiei. Aceste informații sunt necesare în conformitate cu Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto (2).
|
|
(4)
|
Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricității produse din surse de energie regenerabile pe piața internă a electricității (3) și Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei (4) impun statelor membre să transmită date cantitative în domeniul energiei. Pentru a monitoriza progresele înregistrate în vederea realizării obiectivelor stabilite prin directive, sunt necesare date detaliate și actualizate în domeniul energiei.
|
|
(5)
|
Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor (5), Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice (6) și Directiva 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2005 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie (7) impun statelor membre să transmită date cantitative privind consumul de energie. Pentru a monitoriza progresele înregistrate în vederea realizării obiectivelor stabilite prin aceste directive, sunt necesare date detaliate și actualizate privind energia, precum și o mai bună interfață între aceste date și anchetele statistice aferente, cum ar fi recensământul populației și al locuințelor și datele privind transportul.
|
|
(6)
|
Cărțile verzi ale Comisiei din 22 iunie 2005 privind eficiența energetică și din 8 martie 2006 privind o strategie europeană pentru o energie durabilă, competitivă și sigură dezbat politicile UE în domeniul energiei pentru care sunt necesare statistici comunitare în domeniul energiei, inclusiv în vederea instituirii unui Observator European pentru Piața Energiei.
|
|
(7)
|
Crearea unui model de previziune energetică în domeniul public, astfel cum a solicitat Parlamentul European în Rezoluția sa din 14 decembrie 2006 privind o strategie europeană pentru o energie durabilă, competitivă și sigură (8), necesită date detaliate și actualizate privind energia.
|
|
(8)
|
În anii următori, ar trebui acordată o atenție sporită siguranței aprovizionării cu cei mai importanți carburanți și sunt necesare date mai exacte la nivel european, furnizate mai din timp, pentru a anticipa și coordona soluțiile la nivelul UE, în cazul unor posibile crize în materie de aprovizionare.
|
|
(9)
|
Liberalizarea pieței energiei și gradul ei crescând de complexitate fac din ce în ce mai dificilă obținerea unor date fiabile și actualizate, în lipsa, în special, a unei baze juridice care să reglementeze furnizarea de astfel de date.
|
|
(10)
|
Pentru ca sistemul de statistici în domeniul energiei să susțină procesul de luare a deciziilor politice de către Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia și să promoveze dezbateri publice care includ cetățenii, acesta trebuie să prezinte garanții în materie de comparabilitate, transparență, flexibilitate și capacitate de a evolua. În consecință, în viitorul apropiat, ar trebui incluse statistici privind energia nucleară și ar trebui dezvoltată mai mult colectarea de date pertinente privind energia regenerabilă. În mod similar, existența unor statistici detaliate privind habitatul și transportul, în ceea ce privește eficiența energetică, ar fi extrem de folositoare.
|
|
(11)
|
Producerea statisticilor comunitare este reglementată de normele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 322/97 al Consiliului din 17 februarie 1997 privind statisticile comunitare (9).
|
|
(12)
|
Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume crearea unui cadru comun pentru producerea, transmiterea, evaluarea și difuzarea de statistici comparabile din domeniul energiei în cadrul Comunității, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, de aceea, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat în respectivul articolul, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivului obiectiv.
|
|
(13)
|
Pentru producerea și difuzarea de statistici comunitare în temeiul prezentului regulament, autoritățile statistice naționale și comunitare ar trebui să ia în considerare principiile enunțate în Codul comunitar al bunelor practici statistice, care a fost adoptat la 24 februarie 2005 de Comitetul pentru programele statistice, instituit prin Decizia 89/382/CEE, Euratom a Consiliului (10) și atașat recomandării Comisiei privind independența, integritatea și răspunderea autorităților statistice naționale și comunitare.
|
|
(14)
|
Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (11).
|
|
(15)
|
În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice lista cu surse de date, statisticile naționale și clarificările sau definițiile aplicabile, precum și modalitățile de transmitere a datelor și să stabilească și să modifice statisticile anuale în domeniul nuclear, după includerea acestora, să modifice statisticile privind energia regenerabilă, după includerea acestora, și să stabilească și să modifice statisticile privind consumul final de energie. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, printre altele prin completarea acestuia cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.
|
|
(16)
|
Este necesar să se prevadă posibilitatea pentru Comisie de a putea acorda statelor membre scutiri sau derogări de la acele elemente ale colectării de date din domeniul energiei care ar crea o sarcină excesivă pentru respondenți. Scutirile sau derogările ar trebui să poată fi acordate numai pe baza unei justificări care să indice, în mod transparent, situația existentă și sarcinile excesive. Perioada pentru care acestea rămân în vigoare ar trebui să fie limitată la cel mai scurt timp necesar.
|
|
(17)
|
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru programele statistice,
|
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiectul și domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru producerea, transmiterea, evaluarea și difuzarea unor statistici comparabile din domeniul energiei în cadrul Comunității.
(2) Prezentul regulament se aplică în cazul datelor statistice privind produsele energetice și agregatele acestora în cadrul Comunității.
Articolul 2
Definiții
În înțelesul prezentului regulament:
|
(a)
|
„statistici comunitare” înseamnă statistici comunitare în înțelesul articolului 2 prima liniuță din Regulamentul (CE) nr. 322/97;
|
|
(b)
|
„producerea de statistici” înseamnă producerea de statistici în înțelesul articolului 2 a doua liniuță din Regulamentul (CE) nr. 322/97;
|
|
(c)
|
„Comisia (Eurostat)” înseamnă autoritatea comunitară în înțelesul articolului 2 a patra liniuță din Regulamentul (CE) nr. 322/97;
|
|
(d)
|
„produse energetice” înseamnă combustibili, energie termică, energie regenerabilă, energie electrică sau orice altă formă de energie;
|
|
(e)
|
„agregate” înseamnă date colectate la nivel național privind tratarea sau utilizarea produselor energetice, referitoare la producție, comerț, stocuri, transformare, consum și caracteristicile structurale ale sistemului energetic, precum puterea instalată de generare a energiei electrice și capacitatea de producție în cazul produselor petroliere;
|
|
(f)
|
„calitatea datelor” se referă la următoarele aspecte ale calității statistice: relevanță, precizie, actualitate și punctualitate, accesibilitate și claritate, comparabilitate, coerență și exhaustivitate.
|
Articolul 3
Surse de date
(1) Respectând principiile menținerii unei sarcini reduse care revine respondenților și simplificării administrative, statele membre colectează date privind produsele energetice și agregatele acestora în cadrul Comunității, din următoarele surse:
|
(a)
|
anchete statistice specifice adresate producătorilor și comercianților de energie primară și transformată, distribuitorilor și transportatorilor, importatorilor și exportatorilor de produse energetice;
|
|
(b)
|
alte anchete statistice adresate consumatorilor finali de energie din sectoarele industriei prelucrătoare, transporturilor și din alte sectoare, inclusiv gospodăriile populației;
|
|
(c)
|
alte proceduri de estimare statistică sau alte surse, inclusiv sursele administrative, cum ar fi organismele de reglementare a piețelor de electricitate și gaz.
|
(2) Statele membre stabilesc norme detaliate cu privire la raportarea de către întreprinderi și alte surse a datelor necesare statisticilor naționale, astfel cum se prevede la articolul 4.
(3) Lista cu sursele de date poate fi modificată în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).
Articolul 4
Agregate, produse energetice și periodicitatea transmiterii de date statistice naționale aplicabilă
(1) Statisticile naționale care fac obiectul raportării sunt stabilite în anexe. Acestea se transmit cu următoarea periodicitate:
|
(a)
|
anual, în cazul statisticilor în domeniul energiei prevăzute în anexa B;
|
|
(b)
|
lunar, în cazul statisticilor în domeniul energiei prevăzute în anexa C;
|
|
(c)
|
lunar pe termen scurt, în cazul statisticilor în domeniul energiei prevăzute în anexa D.
|
(2) În anexele separate, precum și în anexa A („Clarificări terminologice”) sunt prevăzute clarificări sau definiții aplicabile termenilor tehnici utilizați.
(3) Datele care se transmit și clarificările sau definițiile aplicabile pot fi modificate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).
Articolul 5
Transmiterea și difuzarea datelor
(1) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) statisticile naționale menționate la articolul 4.
(2) Modalitățile de transmitere, inclusiv termenele aplicabile, derogările și scutirile de la acestea sunt cele prevăzute în anexe.
(3) Modalitățile de transmitere a statisticilor naționale pot fi modificate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).
(4) La cererea motivată temeinic a unui stat membru, Comisia poate acorda scutiri sau derogări suplimentare în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 11 alineatul (3), în cazul acelor secțiuni ale statisticilor naționale pentru care colectarea de date ar reprezenta o sarcină excesivă pentru respondenți.
(5) Comisia (Eurostat) difuzează statisticile anuale în domeniul energiei până la data de 31 ianuarie a celui de-al doilea an care urmează perioadei de raportare.
Articolul 6
Evaluarea calității și rapoarte
(1) Statele membre trebuie să garanteze calitatea datelor transmise.
(2) Trebuie luate toate măsurile pentru a asigura coerența între datele din domeniul energiei declarate în conformitate cu anexa B și datele declarate în conformitate cu Decizia 2005/166/CE a Comisiei din 10 februarie 2005 de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto (12).
(3) În sensul prezentului regulament, următoarele criterii de evaluare a calității se aplică datelor care trebuie transmise:
|
(a)
|
„relevanța”, care se referă la măsura în care statisticile răspund nevoilor actuale și potențiale ale consumatorilor;
|
|
(b)
|
„precizia”, care se referă la proximitatea dintre estimări și valorile reale necunoscute;
|
|
(c)
|
„actualitatea”, care se referă la decalajul dintre disponibilitatea informației și evenimentul sau fenomenul pe care aceasta îl descrie;
|
|
(d)
|
„punctualitatea”, care se referă la intervalul de timp dintre data publicării datelor și data țintă la care acestea ar fi trebuit să fie difuzate;
|
|
(e)
|
„accesibilitatea” și „claritatea”, care se referă la condițiile și la modalitățile prin care utilizatorii pot obține, utiliza și interpreta datele;
|
|
(f)
|
„comparabilitatea”, care se referă la măsurarea impactului diferențelor dintre conceptele statistice aplicate și instrumentele și procedurile de măsurare, atunci când se face o comparație între statistici pe diferite zone geografice, domenii sectoriale sau în timp;
|
|
(g)
|
„coerența”, care se referă la măsura în care datele sunt adecvate pentru combinarea lor fiabilă în moduri și pentru utilizări diferite.
|
(4) La fiecare cinci ani, statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) un raport privind calitatea datelor transmise, precum și privind eventualele modificări metodologice apărute.
(5) În termen de șase luni de la primirea unei solicitări din partea Comisiei (Eurostat) și pentru a permite acesteia să evalueze calitatea datelor transmise, statele membre transmit Comisiei (Eurostat) un raport cu informații relevante privind punerea în aplicare a prezentului regulament.
Articolul 7
Calendarul și periodicitatea
Statele membre trebuie să colecteze toate datele precizate în prezentul regulament de la începutul anului calendaristic care urmează adoptării acestuia și să le transmită în continuare cu periodicitatea stabilită la articolul 4 alineatul (1).
Articolul 8
Statistici anuale în domeniul nuclear
Comisia (Eurostat), în cooperare cu sectorul energiei nucleare din UE, definește un set de statistici anuale în domeniul nuclear care sunt raportate și difuzate începând cu 2009, acest an reprezentând prima perioadă de raportare, fără a aduce atingere confidențialității, atunci când este cazul, și evitând dublarea eforturilor în colectarea datelor, precum și menținând costuri scăzute de producere și sarcina reprezentată de obligația de raportare la un nivel rezonabil.
Setul de statistici anuale în domeniul nuclear se stabilește și poate fi modificat în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).
Articolul 9
Statistici privind energia regenerabilă și consumul final de energie
(1) În vederea îmbunătățirii calității statisticilor în domeniul energiei regenerabile și a statisticilor privind consumul final de energie, Comisia (Eurostat), în colaborare cu statele membre, garantează că aceste statistici sunt comparabile, transparente, detaliate și flexibile prin:
|
(a)
|
revizuirea metodologiei utilizate pentru generarea statisticilor în domeniul energiei regenerabile pentru a furniza, anual și într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, statistici suplimentare, pertinente și detaliate cu privire la fiecare sursă de energie regenerabilă. Comisia (Eurostat) prezintă și difuzează statisticile generate începând cu 2010 (anul de referință);
|
|
(b)
|
revizuirea și determinarea metodologiei utilizate la nivel național și comunitar pentru generarea statisticilor privind consumul final de energie (surse, variabile, calitate, costuri) bazate pe situația actuală, studiile existente și studiile-pilot de fezabilitate, precum și pe analizele costuri/beneficii care urmează a fi realizate, și evaluarea rezultatelor studiilor-pilot și ale analizelor costuri/beneficii în vederea stabilirii cheilor de repartiție pentru energiile finale, în funcție de sector și de principalele utilizări ale energiei și în vederea integrării treptate a rezultatelor în statistică, începând cu 2012 (anul de referință).
|
(2) Setul de statistici privind energia regenerabilă poate fi modificat în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).
(3) Setul de statistici privind consumul final de energie se stabilește și poate fi modificat în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).
Articolul 10
Măsuri de punere în aplicare
(1) Următoarele măsuri necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, printre altele prin completarea acestuia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2):
|
(a)
|
modificări aduse listei cu surse de date [articolul 3 alineatul (3)];
|
|
(b)
|
modificări aduse statisticilor naționale și clarificărilor sau definițiilor aplicabile [articolul 4 alineatul (3)];
|
|
(c)
|
modificări privind modalitățile de transmitere a datelor [articolul 5 alineatul (3)];
|
|
(d)
|
stabilirea și modificări aduse statisticilor anuale în domeniul nuclear [articolul 8 paragraful al doilea];
|
|
(e)
|
modificări aduse statisticilor privind energia regenerabilă [articolul 9 alineatul (2)];
|
|
(f)
|
stabilirea și modificări aduse statisticilor privind consumul final de energie [articolul 9 alineatul (3)].
|
(2) Scutiri sau derogări suplimentare [articolul 5 alineatul (4)] se acordă în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 11 alineatul (3).
(3) Trebuie să se ia în considerare principiul potrivit căruia costurile suplimentare și sarcina de raportare rămân în limite rezonabile.
Articolul 11
Comitetul
(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru programele statistice.
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere articolul 8 din respectiva decizie.
(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere articolul 8 din respectiva decizie.
Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.
Articolul 12
Intrarea în vigoare
Prezentul regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 22 octombrie 2008.
Pentru Parlamentul European
Președintele
H.-G. PÖTTERING
Pentru Consiliu
Președintele
J.-P. JOUYET
(1) Avizul Parlamentului European din 12 martie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 15 septembrie 2008.
(2) JO L 49, 19.2.2004, p. 1.
(3) JO L 283, 27.10.2001, p. 33.
(4) JO L 52, 21.2.2004, p. 50.
(5) JO L 1, 4.1.2003, p. 65.
(6) JO L 114, 27.4.2006, p. 64.
(7) JO L 191, 22.7.2005, p. 29.
(8) JO C 317 E, 23.12.2006, p. 876.
(9) JO L 52, 22.2.1997, p. 1.
(10) JO L 181, 28.6.1989, p. 47.
(11) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(12) JO L 55, 1.3.2005, p. 57.
ANEXA A
CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE
Prezenta anexă oferă explicații sau definiții pentru termenii utilizați în celelalte anexe.
1. OBSERVAȚII GEOGRAFICE
În scopul raportării statistice, se aplică următoarele definiții geografice:
|
—
|
Australia nu include teritoriile de peste mări.
|
|
—
|
Danemarca nu include Insulele Feroe și Groenlanda.
|
|
—
|
Franța include Monaco, dar nu și teritoriile franceze de peste mări: Guadelupa, Martinica, Guyana, Réunion, Saint Pierre și Miquelon, Noua Caledonie, Polinezia Franceză, Wallis și Futuna, Mayotte.
|
|
—
|
Italia include San Marino și Vaticanul.
|
|
—
|
Japonia include Okinawa.
|
|
—
|
Țările de Jos nu includ Suriname și Antilele Olandeze.
|
|
—
|
Portugalia include Insulele Azore și Madeira.
|
|
—
|
Spania include Insulele Canare, Insulele Baleare, precum și Ceuta și Melilla.
|
|
—
|
Elveția nu include Liechtenstein.
|
|
—
|
Statele Unite includ cele 50 de state, Districtul Columbia, Insulele Virgine Americane, Puerto Rico și Guam.
|
2. AGREGATE
Producătorii se clasifică în funcție de scopul producției:
|
—
|
Producători a căror activitate principală este producerea de energie electrică și/sau termică: întreprinderi, atât private, cât și publice, a căror activitate principală este producerea de energie electrică și/sau termică în vederea vânzării către terți.
|
|
—
|
Autoproducători: întreprinderi, atât private, cât și publice, care produc energie electrică și/sau termică în totalitate sau parțial pentru consumul propriu, ca activitate care susține activitatea lor principală.
|
Notă: Comisia poate aduce clarificări terminologice suplimentare adăugând trimiteri relevante la NACE, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2), după intrarea în vigoare a revizuirii nomenclatorului NACE.
2.1. Aprovizionarea și sectorul de transformare
|
Producție/producția națională
Cantități de combustibili extrase sau produse, calculate după operațiunea de eliminare a materiei inerte. Producția include cantitățile consumate de producător în procesul de producție (de exemplu pentru încălzire sau pentru exploatarea echipamentelor și a instalațiilor auxiliare) și cantitățile furnizate altor producători de energie pentru transformare sau în alte scopuri.
„Națională” se referă la producția obținută din resursele statului în cauză.
|
|
Importuri/exporturi
Pentru definiții geografice, a se vedea secțiunea „Observații geografice”.
În lipsa unor dispoziții contrare, „importuri” se referă la țara de origine inițială (țara în care produsul energetic a fost produs) pentru a fi utilizat în țara respectivă, iar „exporturi” se referă la țara de consum final al produsului energetic.
Sunt considerate ca importate sau exportate cantitățile, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări.
În cazul în care nu poate fi precizată originea sau destinația, se poate utiliza rubrica „Altele”.
Pot apărea diferențe statistice în cazul în care sunt disponibile numai datele legate de importurile și exporturile totale, în conformitate cu cele de mai sus, iar defalcarea geografică se bazează pe o anchetă, o sursă sau un concept diferite. În acest caz, diferențele se trec la rubrica „Altele”.
|
|
Buncăraj
Cantități de combustibili furnizate navelor, indiferent de pavilion, care sunt angajate în navigația internațională. Navigația internațională se poate desfășura pe mare, pe lacuri și căi navigabile interioare și în apele de coastă. Nu se iau în considerare:
|
—
|
consumul navelor angajate în navigația internă. Distincția între navigația internă și cea internațională trebuie stabilită în funcție de portul de plecare și portul de sosire, și nu în funcție de pavilionul sau de naționalitatea navei
|
|
—
|
consumul navelor de pescuit
|
|
—
|
consumul forțelor militare.
|
|
|
Variația stocurilor
Diferența între nivelul inițial al stocurilor și nivelul final al stocurilor deținute pe teritoriul național.
|
|
Consumul brut (calculat)
Valoarea acestuia se calculează după cum urmează:
producția națională + din alte surse + importuri – exporturi – buncăraj + variația stocurilor
|
|
Consumul brut (observat)
Reprezintă cantitatea înregistrată efectiv în urma anchetelor realizate în sectoarele de utilizare finală.
|
|
Diferențe statistice
Valoarea acestora se calculează după cum urmează:
Consumul brut calculat – consumul brut observat.
Include variația stocurilor la consumatorii finali, în cazul în care aceasta nu poate fi trecută la rubrica „Variația stocurilor”.
În cazul unor diferențe majore, trebuie indicate cauzele acestora.
|
|
Centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică
Cantități de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică.
Combustibilii utilizați de centralele dotate cu cel puțin o unitate de cogenerare trebuie înregistrați la rubrica „Centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea de energie termică și electrică”.
|
|
Centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea de energie termică și electrică
Cantități de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică.
|
|
Centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică
Cantități de combustibili utilizate pentru producerea de energie termică.
|
|
Centrale electrice ale autoproducătorilor
Cantități de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică.
Combustibilii utilizați de centralele dotate cu cel puțin o unitate de cogenerare trebuie înregistrați la rubrica „Centrale de cogenerare ale autoproducătorilor”.
|
|
Centrale de cogenerare ale autoproducătorilor
Cantități de combustibili care corespund cantității de energie electrică produse și de energie termică vândute.
|
|
Centrale termice ale autoproducătorilor
Cantități de combustibili care corespund cantității de energie termică vândute.
|
|
Fabrici de combustibil brichetat
Cantități utilizate pentru producerea de combustibili brichetați.
Cantitățile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic.
|
|
Cocserii
Cantități utilizate în cocserii.
Cantitățile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic.
|
|
Fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
Cantități de lignit sau cărbune brun utilizate pentru producerea brichetelor de lignit (BKB) și cantitățile de turbă utilizate pentru producerea brichetelor de turbă (PB).
Cantitățile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic.
|
|
Uzine de gaz
Cantități utilizate pentru producerea de gaz în uzinele de gaz și uzinele de gazificare a cărbunelui.
Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic.
|
|
Furnale
Cantități de cărbune cocsificabil și/sau de cărbune bituminos (cu denumirea generică de injecție de cărbune pulverizat) și cocs transformate în furnale.
Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea furnalelor (de exemplu gaze de furnal) nu trebuie incluse în această categorie, ci înregistrate la consumul sectorului energetic.
|
|
Lichefierea cărbunelui
Cantități de combustibili utilizate pentru producerea de petrol sintetic.
|
|
Rafinării de petrol
Cantități utilizate pentru producerea de produse petroliere.
Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic.
|
|
Nespecificat în altă parte – Transformare
Cantități utilizate pentru activități de transformare neincluse în altă parte. În cazul în care această rubrică este folosită, se va explica în raport conținutul acesteia.
|
2.2. Sectorul energetic și consumul final
|
Total sectorul energiei
Cantități consumate de industria energetică pentru activitatea de extracție (extracția minieră, producerea de țiței și gaz natural) sau pentru activitățile de transformare.
Nu se iau în considerare cantitățile de combustibili transformate într-o altă formă de energie (care trebuie înregistrate la sectorul de transformare) sau utilizate pentru a sprijini exploatarea rețelei de conducte cu petrol, gaz și cărbune (care trebuie înregistrate la transporturi).
Acest sector include, de asemenea, producerea de substanțe chimice utilizate la fisiunea și fuziunea nucleară și produsele acestor procese.
|
|
Centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice
Cantități consumate ca energie în centralele electrice, centralele de cogenerare a energiei termice și electrice și centralele termice.
|
|
Mine de cărbuni
Cantități consumate ca energie pentru extracția și prepararea cărbunelui în industria minieră.
Cărbunele ars în centralele electrice ale minelor trebuie înregistrat în sectorul de transformare.
|
|
Fabrici de combustibil brichetat
Cantități consumate ca energie în fabricile de combustibil brichetat.
|
|
Cocserii
Cantități consumate ca energie la uzinele de cocsificare.
|
|
Fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
Cantități consumate ca energie în fabricile de brichete de lignit/de turbă.
|
|
Uzine de gaz/uzine de gazificare
Cantități consumate ca energie în uzinele de gaz și de gazificare a cărbunelui.
|
|
Furnale
Cantități consumate ca energie în furnale.
|
|
Lichefierea cărbunelui
Cantități consumate ca energie în uzinele de lichefiere a cărbunelui.
|
|
Rafinării de petrol
Cantități consumate ca energie în rafinăriile de petrol.
|
|
Extracția țițeiului și a gazului natural
Cantități consumate drept combustibil în procesele de extracție a țițeiului și a gazului natural și în uzinele de prelucrare a gazului natural.
Nu se iau în considerare pierderile de pe conducte (care trebuie înregistrate la pierderile de distribuție) și cantitățile de energie utilizate la exploatarea conductelor (care trebuie înregistrate la transporturi).
|
|
Consum final total
Valoarea acestuia se calculează după cum urmează:
= consum neenergetic + consum final de energie (industrie + transporturi + alte sectoare)
Acest consum nu include cantitățile furnizate pentru transformare, consumul industriilor producătoare de energie și pierderile de distribuție.
|
|
Consum neenergetic
Produse energetice utilizate ca materii prime în diferite sectoare, adică neutilizate drept combustibil sau transformate în alt tip de combustibil.
|
2.3. Specificarea consumului final de energie
|
Consum final de energie
Consumul total de energie din industrie, transporturi și alte sectoare.
|
|
Sectorul industrial
Reprezintă cantitățile de combustibil consumate de întreprinderile industriale pentru activitățile lor de bază.
În cazul centralelor termice sau al centralelor de cogenerare, se iau în considerare numai cantitățile de combustibili consumate pentru producerea energiei termice utilizate de acestea. Cantitățile de combustibili consumate pentru producerea de energie termică vândută și pentru producerea de energie electrică trebuie înregistrate în rubrica relevantă de la sectorul de transformare.
|
|
Siderurgie
|
|
Industria chimică (inclusiv petrochimică)
Industria chimică și petrochimică.
|
|
Metale neferoase
Industria metalelor neferoase.
|
|
Minerale nemetalice
Industria sticlei, a ceramicii, a cimentului și a altor materiale de construcții.
|
|
Echipamente de transport
Industrii legate de echipamentele utilizate în transporturi.
|
|
Mașini și utilaje
Fabricarea de produse metalice, utilaje și echipamente altele decât echipamentele de transport.
|
|
Industria extractivă
Nu include industriile producătoare de energie.
|
|
Produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
Celuloză, hârtie și activități de tipărire
Include reproducerea înregistrărilor pe suporți.
|
|
Lemn și produse din lemn (altele decât celuloza și hârtia)
|
|
Construcții
|
|
Industria textilă și a articolelor din piele
|
|
Nespecificat în altă parte – Industrie
Reprezintă consumul din sectoare nemenționate mai sus.
|
|
Transporturi
Energia utilizată în toate activitățile de transport, indiferent de sectorul economic din care face parte respectiva activitate.
|
|
Transporturi – Transportul feroviar
Reprezintă toate cantitățile consumate în transportul feroviar, inclusiv pe căile ferate industriale.
|
|
Transporturi – Navigația internă
Cantitățile destinate navelor, indiferent de pavilion, care nu sunt angajate în navigația internațională (a se vedea rubrica „Buncăraj”). Distincția între navigația internă și cea internațională trebuie stabilită în funcție de portul de plecare și portul de sosire, și nu în funcție de pavilion sau de naționalitatea navei.
|
|
Transporturi – Transportul rutier
Cantități utilizate de vehiculele rutiere.
Include combustibilul utilizat de vehiculele agricole pe autostrăzi și lubrifianții utilizați de vehiculele rutiere.
Nu sunt incluse energia utilizată de motoarele fixe (a se vedea rubrica „Alte sectoare”), de tractoarele care nu circulă pe autostrăzi (a se vedea rubrica „Agricultură”), de vehiculele rutiere militare (a se vedea rubrica „Alte sectoare – Nespecificat în altă parte”), bitumul utilizat la îmbrăcămintea rutieră și energia consumată de motoarele utilizate pe șantierele de construcții (a se vedea subsectorul „Construcții” de la rubrica „Industrie”).
|
|
Transporturi – Transportul prin conducte
Cantități utilizate ca energie la exploatarea conductelor care transportă gaze, lichide, reziduuri și alte produse.
Această rubrică include energia utilizată de stațiile de pompare și pentru întreținerea conductelor.
Nu include energia utilizată pentru distribuția prin conducte a gazelor naturale sau artificiale, a apei calde sau a aburului de la distribuitor la consumatorii finali (care trebuie înregistrată la sectorul energetic), energia utilizată pentru distribuția finală de apă către consumatorii casnici, industriali, comerciali și alți consumatori (care trebuie înregistrată la sectorul comercial și servicii publice) și nici pierderile survenite în timpul transportului de la distribuitor la consumatorii finali (care trebuie trecute ca pierderi de distribuție).
|
|
Transporturi – Transportul aerian internațional
Cantități de combustibili de aviație furnizate aeronavelor pentru transportul aerian internațional. Distincția între transportul aerian intern și cel internațional trebuie stabilită în funcție de locul de plecare și de sosire, și nu în funcție de naționalitatea companiei aeriene.
Nu include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere (care trebuie înregistrați la sectorul „Transporturi – Nespecificat în altă parte”) și combustibilii de aviație pentru uz militar (care trebuie trecuți la „Alte sectoare – Nespecificat în altă parte”).
|
|
Transporturi – Transportul aerian intern
Cantități de combustibili de aviație furnizate aeronavelor pentru transportul aerian intern – comercial, privat, agricol etc.
Include combustibilul utilizat în alte scopuri decât pentru aviație, de exemplu pentru testarea motoarelor în ateliere. Distincția între transportul aerian intern și cel internațional trebuie stabilită în funcție de locul de plecare și de sosire, și nu în funcție de naționalitatea companiei aeriene.
Nu include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere (care trebuie înregistrați la sectorul „Transporturi – Nespecificat în altă parte”) și combustibilii de aviație pentru uz militar (care trebuie trecuți la „Alte sectoare – Nespecificat în altă parte”).
|
|
Transporturi – Nespecificat în altă parte
Cantități utilizate pentru activități de transport neincluse în altă parte.
Include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere și combustibilii utilizați în porturi pentru utilajele de descărcat nave și diferite tipuri de macarale.
Este necesar să se precizeze ce conține această rubrică.
|
|
Alte sectoare
Aici intră sectoarele care nu sunt menționate în mod specific sau care nu fac parte din sectorul energetic, industrial sau al transporturilor.
|
|
Alte sectoare – Comerț și servicii publice
Combustibili consumați de întreprinderile și administrațiile din sectorul public și sectorul privat.
|
|
Alte sectoare – Sectorul rezidențial
Trebuie înregistrate cantitățile de combustibili consumate de toate tipurile de gospodării, inclusiv „gospodăriile cu angajați”.
|
|
Alte sectoare – Agricultură/silvicultură
Combustibili consumați de utilizatori considerați ca făcând parte din sectorul „Agricultură, vânătoare și silvicultură”.
|
|
Alte sectoare – Pescuit
Combustibili consumați pentru pescuitul în apele interioare, de coastă și în larg. În această categorie intră combustibilii furnizați navelor, indiferent de pavilion, care se realimentează cu combustibil pe teritoriul țării (inclusiv pentru pescuitul internațional) și energia consumată în sectorul pescuitului.
|
|
Alte sectoare – Nespecificat în altă parte
Reprezintă activități neincluse în altă parte. Această categorie include consumul de combustibili pentru activități militare mobile sau fixe (de exemplu nave, aeronave, vehicule rutiere și energia consumată în spațiile de locuit), indiferent dacă acești combustibili sunt destinați forțelor armate din respectiva țară sau din altă țară. În cazul în care această rubrică este folosită, se va explica în raport conținutul acesteia.
|
3. ALȚI TERMENI
Abrevierile au următorul înțeles:
|
—
|
TMP: tetrametil de plumb
|
|
—
|
TEP: tetraetil de plumb
|
|
—
|
SBP: punct de fierbere special
|
|
—
|
GPL: gaz petrolier lichefiat
|
|
—
|
LGN: lichide din gaz natural
|
|
—
|
GNL: gaz natural lichefiat
|
|
—
|
GNC: gaz natural comprimat.
|
ANEXA B
STATISTICI ANUALE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, periodicitatea, termenul și modalitățile de transmitere a colectării anuale a statisticilor în domeniul energiei.
Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.
1. COMBUSTIBILI MINERALI SOLIZI ȘI GAZE ARTIFICIALE
1.1. Produse energetice în cauză
În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:
|
Produs energetic
|
Definiție
|
|
|
Cărbune de categorie superioară utilizat în activități industriale și casnice. Conține în general mai puțin de 10 % materii volatile și are o mare concentrație de carbon (aproximativ 90 % carbon fix). Puterea sa calorifică brută depășește 23 865 kJ/kg (5 700 kcal/kg), măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.
|
|
|
Cărbune bituminos de o calitate care permite producerea de cocs adecvat utilizării în furnale. Puterea sa calorifică brută depășește 23 865 kJ/kg (5 700 kcal/kg), măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.
|
|
3.
|
Alți cărbuni bituminoși
(cărbune industrial)
|
|
Cărbune utilizat pentru producerea de abur care cuprinde toți cărbunii bituminoși neincluși la cărbunii cocsificabili sau antracit. Este caracterizat printr-un conținut de materii volatile mai mare decât al antracitului (mai mult de 10 %) și un conținut mai scăzut de carbon (mai puțin de 90 % carbon fix). Puterea sa calorifică brută depășește 23 865 kJ/kg (5 700 kcal/kg), măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed. În cazul în care cărbunii bituminoși sunt utilizați în cocserii, trebuie înregistrați în categoria cărbunelui cocsificabil.
|
|
|
Sunt cărbuni neaglutinanți, cu o putere calorifică brută între 17 435 kJ/kg (4 165 kcal/kg) și 23 865 kJ/kg (5 700 kcal/kg), care conțin mai mult de 31 % materii volatile la o masă uscată de cărbune fără substanțe anorganice.
|
|
|
Sunt cărbuni neaglutinanți cu o putere calorifică brută mai mică de 17 435 kJ/kg (4 165 kcal/kg) și cu un conținut de materii volatile mai mare de 31 % la o masă uscată de cărbune fără substanțe anorganice.
Șisturile bituminoase și nisipurile asfaltice produse și arse direct trebuie înregistrate în această categorie. Șisturile bituminoase și nisipurile asfaltice utilizate ca resurse pentru alte procese de transformare trebuie, de asemenea, înregistrate în această categorie.
Tot aici intră șisturile bituminoase și nisipurile asfaltice consumate în procesul de transformare. Șisturile bituminoase și alte produse derivate din lichefiere trebuie înregistrate în chestionarul anual al petrolului.
|
|
|
Este un depozit sedimentar fosil, combustibil, moale, poros sau comprimat, de origine vegetală, cu un conținut mare de apă (până la 90 % în stare brută), ușor de tăiat, de culoare brun deschis sau închis. Turba utilizată în alte scopuri decât pentru producerea de energie nu intră în această categorie.
Această definiție nu aduce atingere definiției surselor de energie regenerabilă prevăzută în Directiva 2001/77/CE și orientărilor IPCC pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră pentru anul 2006.
|
|
|
Este un combustibil produs din material mărunt de cărbune superior la care se adaugă un liant. Cantitatea de combustibil brichetat produs poate, prin urmare, să fie puțin mai mare decât cantitatea reală de cărbune consumat în procesul de transformare.
|
|
|
Este un produs solid obținut prin carbonizarea la temperatură înaltă a cărbunelui, în general a unui cărbune cocsificabil; are un conținut scăzut de umiditate și materii volatile. Cocsul de cocserie este utilizat în principal în siderurgie ca sursă de energie și agent chimic. În această categorie intră praful de cocs și cocsul de turnătorie.
Semicocsul (un produs solid obținut prin carbonizarea cărbunelui la temperatură joasă) trebuie inclus în această categorie. Semicocsul este utilizat drept combustibil casnic sau direct de uzinele de transformare. Această rubrică include, de asemenea, cocsul, praful de cocs și semicocsul produse din lignit/cărbune brun.
|
|
|
Este un produs secundar al cărbunelui superior utilizat pentru producerea de gaz de iluminat în uzinele de gaz. Cocsul de gaz este utilizat pentru încălzire.
|
|
|
Este rezultatul distilării distructive a cărbunelui bituminos. Gudronul de cărbune este un produs secundar lichid al distilării cărbunelui cu scopul de a produce cocs în cocserii sau este produs din cărbune brun („gudron de temperatură joasă”). Gudronul de cărbune poate fi distilat suplimentar pentru a obține diferite produse organice (de exemplu benzenul, toluenul, naftalina), care sunt în mod normal înregistrate ca materii prime pentru industria petrochimică.
|
|
11.
|
BKB
(brichete de cărbune brun)
|
|
Aceste brichete reprezintă un combustibil produs din lignit/cărbune brun, prin brichetare la mare presiune, fără adăugarea unui liant. În această categorie intră brichetele de turbă, materialul mărunt de lignit uscat și praful de lignit.
|
|
|
În această categorie intră toate tipurile de gaze produse în uzine publice sau private a căror activitate principală este producerea, transportul și distribuția gazului. Această categorie include gazul produs prin carbonizare (inclusiv gazul produs în cocserii și transferat la categoria gazului de uzină), prin gazificare totală cu sau fără îmbogățire cu produse petroliere (GPL, păcură reziduală etc.) și prin reformare și amestec simplu cu alte gaze și/sau aer, care apare la rubrica „Din alte surse”. În sectorul de transformare trebuie să figureze cantitățile de gaz de uzină transferat la categoria gazelor naturale amestecate, care vor fi distribuite și consumate prin intermediul rețelei de gaz natural.
Producția de alte gaze de cărbune (adică gazul de cocserie, gazul de furnal și gazul provenit de la convertizorul cu oxigen) trebuie înregistrată în coloanele destinate acestor tipuri de gaze, și nu la producția de gaz de uzină. Gazele de cărbune transferate la uzinele de gaz trebuie înregistrate (în coloana lor proprie) în cadrul sectorului de transformare, pe rândul corespunzător uzinelor de gaz. Cantitatea totală de gaz de uzină provenind din transferurile altor gaze de cărbune trebuie înregistrată la rândul corespunzător producției de gaz de uzină.
|
|
|
Este un produs secundar rezultat în urma fabricării cocsului de cocserie pentru producerea de fier și oțel.
|
|
|
Este produs în timpul arderii cocsului în furnale în industria metalurgică. Gazul de furnal este recuperat și utilizat drept combustibil, parțial în uzină și parțial în alte procese ale industriei metalurgice sau în centrale electrice dotate pentru arderea sa. Cantitatea de combustibil trebuie exprimată pe baza puterii calorifice brute.
|
|
15.
|
Gaz de convertizor cu oxigen
|
|
Este un produs secundar rezultat în urma producerii oțelului în furnalele cu oxigen, recuperat la ieșirea din convertizor. Acest tip de gaz mai este cunoscut și ca gaz de convertizor, gaz LD sau gaz BOS.
|
|
|
Termenul de „cărbune superior” se referă la cărbunii cu o putere calorifică brută mai mare de 23 865 kJ/kg (5 700 kcal/kg), calculată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed, și cu un coeficient mediu de reflexie a vitritului de cel puțin 0,6. Cărbunele superior include toate produsele energetice enumerate de la rubrica 1 până la 3 (antracit, cărbune cocsificabil și alți cărbuni bituminoși).
|
1.2. Lista de agregate
În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.
Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.
1.2.1. Aprovizionarea și sectorul de transformare
|
|
|
1.1.
|
Din care: exploatare subterană
Nu se aplică decât în cazul antracitului, al cărbunelui cocsificabil, al altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și al lignitului/cărbunelui brun.
|
|
|
1.2.
|
Din care: exploatare la suprafață
Nu se aplică decât în cazul antracitului, al cărbunelui cocsificabil, al altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și al lignitului/cărbunelui brun.
|
|
|
2.
|
Din alte surse
Această categorie include două componente:
|
—
|
șlamul recuperat, minereurile mixte și alte produse carbonifere de calitate inferioară, care nu pot fi clasificate în funcție de tipul de cărbune. Aici intră cărbunele recuperat din grămezi de deșeuri și din alte recipiente de deșeuri;
|
|
—
|
cantitățile de combustibil furnizate, a căror producție figurează în bilanțurile energetice ale altor combustibili, dar al căror consum intră în bilanțul energetic al cărbunelui.
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: din produse petroliere
Nu se aplică în cazul antracitului, al cărbunelui de cocs, al altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și al lignitului/cărbunelui brun și al turbei.
De exemplu: adaos de cocs de petrol la cărbunele cocsificabil pentru cocserii.
|
|
|
2.2.
|
Din care: din gaz natural
Nu se aplică în cazul antracitului, al cărbunelui de cocs, al altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și al lignitului/cărbunelui brun și al turbei.
De exemplu: adaos de gaz natural la gazul de uzină pentru consum final direct.
|
|
|
2.3.
|
Din care: energii regenerabile
Nu se aplică în cazul antracitului, al cărbunelui de cocs, al altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și al lignitului/cărbunelui brun și al turbei.
De exemplu: deșeuri industriale utilizate ca liant în producerea de combustibil brichetat.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
|
|
|
|
|
|
|
9.
|
Total sector de transformare
Cantități de combustibili utilizate la transformarea primară sau secundară a energiei (de exemplu cărbune în energie electrică, gaz de cocserie în energie electrică) sau utilizate la transformarea în produse energetice derivate (de exemplu: cărbune cocsificabil în cocs).
|
|
|
9.1.
|
Din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică
|
|
|
9.2.
|
Din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică
|
|
|
9.3.
|
Din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică
|
|
|
9.4.
|
Din care: centrale electrice ale autoproducătorilor
|
|
|
9.5.
|
Din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor
|
|
|
9.6.
|
Din care: centrale termice ale autoproducătorilor
|
|
|
9.7.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
|
|
|
|
|
9.9.
|
Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
|
|
|
9.10.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
9.11.
|
Din care: furnale
Cantități de cărbune cocsificabil și/sau de cărbune bituminos (cu denumirea generică de injecție de cărbune pulverizat) și cocs transformate în furnale. Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea furnalelor (de exemplu gaze de furnal) nu trebuie incluse în sectorul de transformare, ci înregistrate la consumul sectorului energetic.
|
|
|
9.12.
|
Din care: lichefierea cărbunelui
Șisturile bituminoase și alte produse derivate din lichefiere trebuie înregistrate în conformitate cu capitolul 4 al prezentei anexe.
|
|
|
9.13.
|
Din care: pentru amestecul cu gaz natural
Cantități de gaze de cărbune amestecate cu gaz natural.
|
|
|
9.14.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transformare
|
|
1.2.2. Sectorul energiei
|
1.
|
Total sectorul energiei
|
|
|
1.1.
|
Din care: centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice
|
|
|
1.2.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.3.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
|
|
|
|
|
1.5.
|
Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
|
|
|
1.6.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
|
|
1.8.
|
Din care: rafinării de petrol
|
|
|
1.9.
|
Din care: lichefierea cărbunelui
|
|
|
1.10.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
2.
|
Pierderi de distribuție
Pierderi survenite din cauza transportului și a distribuției și a arderii gazelor artificiale.
|
|
|
|
|
4.
|
Consum neenergetic total
|
|
|
4.1.
|
Din care: sectorul industrial, de transformare și energetic
Consum neenergetic în toate subsectoarele industriale, de transformare și energetice, de exemplu cărbunele utilizat pentru producerea de metanol sau amoniac.
|
|
|
4.1.1.
|
De la punctul 4.1, din care: în petrochimie
Consum neenergetic, de exemplu cărbunii folosiți ca materii prime pentru a produce îngrășăminte și alte produse petrochimice.
|
|
|
4.2.
|
Din care: transporturi
Consum neenergetic în toate subsectoarele transporturilor
|
|
|
4.3.
|
Din care: alte sectoare
Consum neenergetic în sectoarele: „Comerț și servicii publice”, „Sectorul rezidențial”, „Agricultură” și „Nespecificat în altă parte – altele”.
|
|
1.2.3. Specificarea consumului final de energie
|
1.
|
Consum final de energie
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: transport feroviar
|
|
|
3.2.
|
Din care: navigație internă
|
|
|
3.3.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Altele
|
|
1.2.4. Importuri și exporturi
Importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație.
Nu se aplică în cazul turbei, al gazului de uzină, al gazului de cocserie, al gazului de furnal și al gazului de convertizor cu oxigen.
1.2.5. Consumul autoproducătorilor de energie electrică și termică
Consumurile autoproducătorilor de energie electrică și termică trebuie înregistrate separat pentru centralele producătoare de energie electrică, pentru centralele de cogenerare și pentru centralele producătoare de energie termică.
Aceste consumuri trebuie defalcate în funcție de activitățile principale enumerate în tabelul următor:
|
1.
|
Total sectorul energiei
|
|
|
1.1.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.2.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
|
|
|
|
|
1.4.
|
Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
|
|
|
1.5.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
|
|
1.7.
|
Din care: rafinării de petrol
|
|
|
1.8.
|
Din care: lichefierea cărbunelui
|
|
|
1.9.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: transport feroviar
|
|
|
3.2.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte
|
|
1.3. Puterea calorifică
Trebuie înregistrată puterea calorifică atât brută, cât și netă a produselor energetice menționate în secțiunea 1.1 la următoarele agregate principale.
Nu se aplică în cazul gazului de uzină, al gazului de cocserie, al gazului de furnal și al gazului de convertizor cu oxigen:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
Utilizat în centralele care au ca activitate principală producția de energie electrică, de energie termică sau cogenerarea de energie termică și electrică
|
|
|
|
|
|
1.4. Producţia şi stocurile în minele de cărbuni
Nu se aplică decât în cazul cărbunelui superior și al lignitului/cărbunelui brun.
Trebuie declarate următoarele tipuri de cantități:
|
|
|
2.
|
Producția de suprafață
|
|
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: stocuri în mine
|
|
1.5. Unităţi de măsură
|
|
103 tone
Excepții: gazele (gaz de uzină, gaz de cocserie, gaz de furnal, gaz de convertizor cu oxigen) sunt măsurate direct în conținutul energetic, iar unitatea de măsură care trebuie utilizată este, prin urmare, TJ (pe baza puterii calorifice brute).
|
|
|
MJ/tonă
|
1.6. Derogări şi scutiri
Nu este cazul.
2. GAZ NATURAL
2.1. Produse energetice în cauză
Această colectare de date se aplică în cazul gazului natural, care include gazele din zăcăminte, lichefiate sau în stare gazoasă și care constau în principal din metan.
Aici sunt incluse gazele „neasociate”, provenind din zăcămintele de unde se extrag numai hidrocarburi în stare gazoasă, gazele „asociate”, obținute în același timp cu țițeiul, și, de asemenea, metanul recuperat din minele de cărbuni (gaz de mină) sau din straturi de cărbune (gaz de cărbune).
Nu sunt incluse gazele produse prin digestia anaerobă a biomasei (de exemplu gazele urbane sau de canalizare) și gazul de uzină.
2.2. Lista de agregate
În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.
2.2.1. Aprovizionarea și sectorul de transformare
Trebuie înregistrate cantitățile exprimate atât în unități de volum, cât și în unități energetice, incluzând puterile calorifice brute și nete, pentru următoarele agregate:
|
1.
|
Producția națională
Totalul producției de gaz uscat comercializabil, obținut în interiorul granițelor naționale, inclusiv producția offshore. Producția se calculează după eliminarea impurităților și extracția LGN-urilor și a sulfului.
Pierderile de extracție și cantitățile reinjectate, degajate în aer sau arse nu sunt incluse în această rubrică.
Aici intră cantitățile utilizate în industria gazelor naturale, în procesul de extracție a gazului natural, în rețelele de conducte și în instalațiile de prelucrare.
|
|
|
1.1.
|
Din care: gaz asociat
Gazul natural obținut în același timp cu țițeiul.
|
|
|
1.2.
|
Din care: gaz neasociat
Gaz natural provenind din zăcămintele de unde se extrag numai hidrocarburi în stare gazoasă.
|
|
|
1.3.
|
Din care: gaz de mină
Metan produs în minele de cărbuni sau extras din straturile carbonifere, adus la suprafață și consumat de mina respectivă sau transportat prin conducte la consumatori.
|
|
|
2.
|
Din alte surse
Combustibil amestecat cu gaz natural și consumat ca amestec.
|
|
|
2.1.
|
Din care: din produse petroliere
GPL utilizat pentru ameliorarea calității combustibilului, de exemplu conținutul caloric.
|
|
|
2.2.
|
Din care: din cărbuni
Gaz artificial destinat amestecului cu gaz natural.
|
|
|
2.3.
|
Din care: energii regenerabile
Biogaz destinat amestecului gaz natural.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
|
|
|
|
|
8.
|
Diferențe statistice
Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.
|
|
|
9.
|
Gaz recuperabil: stocuri inițiale și finale
Cantități de gaz disponibile pentru a fi distribuite în cursul fiecărui ciclu de stocare. Această categorie se referă la gazul natural recuperabil stocat în locații speciale de depozitare (zăcăminte epuizate de gaz și/sau petrol, straturi acvifere, cavități saline, excavații și altele) și la gazul natural lichefiat. Gazul din pernele de gaz nu trebuie inclus în această categorie.
Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.
|
|
|
10.
|
Gaz eșapat
Volumul de gaz eliberat în atmosferă la locul de producție sau la instalațiile de prelucrare a gazului.
Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.
|
|
|
11.
|
Gaz ars
Volumul de gaz ars la locul de producție sau la instalațiile de prelucrare a gazului.
Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.
|
|
|
12.
|
Total sector de transformare
Cantități de combustibili utilizate pentru transformarea primară sau secundară a energiei (de exemplu gaz natural în energie electrică) sau utilizate pentru transformarea în produse energetice derivate (de exemplu gaz natural în metanol).
|
|
|
12.1.
|
Din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică
|
|
|
12.2.
|
Din care: centrale electrice ale autoproducătorilor
|
|
|
12.3.
|
Din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică
|
|
|
12.4.
|
Din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor
|
|
|
12.5.
|
Din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică
|
|
|
12.6.
|
Din care: centrale termice ale autoproducătorilor
|
|
|
12.7.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
|
|
|
|
12.10.
|
Din care: gaz transformat în lichide
Cantități de gaz natural utilizate ca materie primă pentru transformarea în lichide, de exemplu cantitățile de combustibil care intră în procesul de producție a metanolului pentru a fi transformate în metanol.
|
|
|
12.11.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transformare
|
|
2.2.2. Sectorul energiei
|
1.
|
Total sectorul energiei
|
|
|
1.1.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.2.
|
Din care: extracția țițeiului și a gazului natural
|
|
|
1.3.
|
Din care: aprovizionarea rafinăriilor de petrol
|
|
|
|
|
|
|
1.6.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
1.7.
|
Din care: centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice
|
|
|
1.8.
|
Din care: lichefiere (GNL) sau gazificare
|
|
|
1.9.
|
Din care: gaz transformat în lichide
|
|
|
1.10.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
2.
|
Pierderi la distribuție și transport
|
|
2.2.3. Specificarea consumului final de energie
Consumul de gaz natural trebuie înregistrat separat pentru consumul energetic și (dacă este cazul) pentru consumul neenergetic, pentru următoarele agregate:
|
1.
|
Consum final total
Consumul final de energie și consumul neenergetic trebuie înregistrate separat în această rubrică.
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: transport rutier
Include GNC și biogaz.
|
|
|
2.1.1.
|
Din care: biogazul utilizat în transportul rutier
|
|
|
2.2.
|
Din care: transportul prin conducte
|
|
|
2.3.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
3.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
3.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
3.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
3.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
3.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
3.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
3.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
3.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
3.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
3.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
3.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
3.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Altele
|
|
2.2.4. Importuri și exporturi
Trebuie declarate atât cantitățile totale de gaz natural, cât și procentul de GNL din acestea, în funcție de țara de origine, în cazul importurilor, și în funcție de țara de destinație, în cazul exporturilor.
2.2.5. Consumul autoproducătorilor de energie electrică și termică
Consumul autoproducătorilor de energie electrică și termică trebuie înregistrat separat pentru centralele electrice, centralele de cogenerare și centralele termice ale autoproducătorilor.
Consumul se referă la centralele sau activitățile următoare:
|
1.
|
Total sectorul energiei
|
|
|
1.1.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.2.
|
Din care: extracția țițeiului și a gazului natural
|
|
|
1.3.
|
Din care: aprovizionarea rafinăriilor de petrol
|
|
|
|
|
1.5.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
|
|
1.7.
|
Din care: uzine de lichefiere (GNL) și de regazificare
|
|
|
1.8.
|
Din care: gaz transformat în lichide
|
|
|
1.9.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: transportul prin conducte
|
|
|
3.2.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte
|
|
2.2.6. Capacitatea de stocare a gazului
|
1.
|
Denumirea
Denumirea amplasamentului unității de stocare
|
|
|
2.
|
Tipul
Tipul de stocare, de exemplu zăcământ epuizat de gaz, cavitate salină etc.
|
|
|
3.
|
Capacitatea utilă
Reprezintă capacitatea totală de stocare a gazului, minus gazul din pernele de gaz. Gazul din pernele de gaz reprezintă volumul total de gaz necesar în permanență pentru a menține presiunile adecvate în rezervoarele subterane de stocare și debitele de extracție pe tot parcursul ciclului de extracție.
|
|
|
4.
|
Debitul maxim
Reprezintă debitul maxim cu care poate fi extras gazul din unitatea de stocare respectivă.
|
|
2.3. Unităţi de măsură
|
|
În lipsa unor indicații contrare, cantitățile de gaz natural se exprimă în conținutul energetic, adică în TJ, pe baza puterii calorifice brute.
În cazul în care sunt necesare cantități fizice, unitatea este milionul de metri cubi (106 m3), în condițiile de referință (15 oC, 101 325 kPa).
|
|
|
KJ/m3, în condițiile de referință (15 oC, 101 325 kPa).
|
|
3.
|
Capacitatea utilă de stocare
|
|
106 m3, în condițiile de referință (15 oC, 101 325 kPa).
|
|
|
106 m3/zi, în condițiile de referință (15 oC, 101 325 kPa).
|
2.4. Derogări şi scutiri
Nu este cazul.
3. ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ
3.1. Produse energetice în cauză
Acest capitol se referă la energia electrică și termică.
3.2. Lista de agregate
În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.
Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care acest capitol nu oferă explicații specifice. Definițiile și unitățile de măsură menționate în capitolele 1, 2, 4 și 5 se aplică produselor energetice care fac parte din grupul combustibililor solizi și gazelor artificiale, gazului natural, petrolului și produselor petroliere, precum și energiilor regenerabile și energiei obținute din deșeuri.
3.2.1. Aprovizionarea și sectorul de transformare
Următoarele definiții specifice se aplică agregatelor privind energia electrică și termică din acest capitol:
|
—
|
Producția brută de energie electrică: reprezintă totalul energiei electrice produse (inclusiv cea acumulată prin pompare) de ansamblul grupurilor generatoare, măsurată la terminalele generatoarelor principale.
|
|
—
|
Producția brută de energie termică: reprezintă cantitatea totală de energie termică produsă de instalație; include energia termică consumată de echipamentele auxiliare ale instalației care utilizează un fluid cald (încălzirea interioarelor, încălzirea cu combustibil lichid etc.) și pierderile de la nivelul schimburilor de căldură ale instalației/rețelei, precum și energia termică rezultată din procesele chimice, utilizată ca formă de energie primară.
|
|
—
|
Producția netă de energie electrică: constă în producția brută de energie electrică minus energia electrică absorbită de echipamentele auxiliare și pierderile de la transformatoarele principale.
|
|
—
|
Producția netă de energie termică: reprezintă energia termică furnizată prin intermediul rețelei de distribuție, determinată prin măsurarea fluxurilor de intrare și de ieșire.
|
Agregatele menționate în tabelul următor trebuie înregistrate separat pentru centralele care au ca activitate principală producția de energie electrică sau termică și pentru centralele autoproducătorilor. În cazul acestor două tipuri de centrale, producția brută și netă de energie electrică și termică trebuie înregistrată separat pentru centralele producătoare de energie electrică, pentru centralele de cogenerare și pentru centralele producătoare de energie termică, dacă este cazul, pentru următoarele agregate:
|
|
|
1.1.
|
Din care: energie nuclearo-electrică
|
|
|
1.2.
|
Din care: energie hidroelectrică
|
|
|
1.2.1.
|
Din care: partea energiei hidroelectrice produse prin intermediul sistemelor de acumulare prin pompare
|
|
|
1.3.
|
Din care: energie geotermală
|
|
|
1.4.
|
Din care: energie solară
|
|
|
1.5.
|
Din care: energia mareelor, a valurilor și a mării
|
|
|
1.6.
|
Din care: energie eoliană
|
|
|
1.7.
|
Din care: termoelectrică
Combustibili capabili să se aprindă sau să ardă, adică să intre în reacție cu oxigenul pentru a produce o creștere semnificativă a temperaturii și care sunt arși direct pentru a produce energie electrică și/sau termică.
|
|
|
1.8.
|
Din care: pompe termice
Energia termică produsă de pompele termice nu trebuie înregistrată decât dacă este vândută terților (adică în cazurile în care producția se realizează în sectorul de transformare).
|
|
|
1.9.
|
Din care: boilere electrice
Cantități de energie termică provenind de la boilerele electrice a căror producție este vândută terților.
|
|
|
1.10.
|
Din care: energie termică rezultată din procese chimice
Energie termică provenind din procese fără aport de energie, de exemplu o reacție chimică.
Nu include căldura reziduală, produsă prin procese care necesită un aport de energie, care trebuie înregistrată ca energie termică produsă de combustibilul corespunzător.
|
|
|
1.11.
|
Din care: alte surse – energie electrică (a se preciza)
|
|
Agregatele menționate în tabelul următor trebuie înregistrate ca totaluri, separat pentru energia electrică și energia termică, acolo unde este cazul. Pentru primele trei agregate din tabelul următor, cantitățile ar trebui calculate pornind de la valorile înregistrate în conformitate cu tabelul anterior și ar trebui să fie compatibile cu acestea.
|
1.
|
Producția brută totală
|
|
|
2.
|
Consum propriu al centralelor
|
|
|
|
|
4.
|
Importuri
A se vedea, de asemenea, explicația de la rubrica 5 „Exporturi”.
|
|
|
5.
|
Exporturi
Sunt considerate ca importate sau exportate cantitățile de energie electrică, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări. În cazul în care o cantitate de energie electrică este tranzitată pe teritoriul unei țări, aceasta trebuie înregistrată atât ca import, cât și ca export.
|
|
|
6.
|
Consumul pompelor termice
|
|
|
7.
|
Consumul boilerelor electrice cu abur
|
|
|
8.
|
Energie absorbită prin pompare
|
|
|
9.
|
Consumul pentru producerea de energie electrică
|
|
|
10.
|
Energia furnizată
Energia electrică: totalul producției nete de energie electrică furnizată de către toate centralele dintr-o țară, minus cantitatea utilizată simultan de pompe termice, boilere electrice cu abur, pompare, minus sau plus exporturi sau importuri.
Energia termică: totalul producției nete de energie termică de vânzare, produsă de toate centralele dintr-o țară, minus energia termică utilizată pentru producerea de energie electrică, minus sau plus exporturi sau importuri.
|
|
|
11.
|
Pierderile de transport și de distribuție
Reprezintă toate pierderile survenite din cauza transportului și distribuției de energie electrică și termică.
În cazul energiei electrice, sunt incluse pierderile de la transformatoarele care nu sunt considerate parte integrantă a centralelor electrice.
|
|
|
12.
|
Consumul total (calculat)
|
|
|
|
|
14.
|
Consumul total (observat)
|
|
Energia electrică produsă, energia termică vândută și cantitățile de combustibili consumate, inclusiv energia totală corespunzătoare (pe baza puterii calorifice nete, cu excepția gazului natural, pentru care se ține cont de puterea calorifică brută) provenind de la combustibilii prezentați în tabelul următor trebuie înregistrate separat pentru centralele a căror activitate principală este producerea de energie și pentru centralele autoproducătorilor. În cazul acestor două tipuri de centrale, producția de energie electrică și termică trebuie înregistrată separat pentru centralele producătoare de energie electrică, pentru centralele de cogenerare și pentru centralele producătoare de energie termică, dacă este cazul:
|
1.
|
Combustibili solizi și gaze artificiale:
|
|
|
|
|
1.2.
|
Cărbune cocsificabil
|
|
|
1.3.
|
Alți cărbuni bituminoși
|
|
|
1.4.
|
Cărbune subbituminos
|
|
|
|
|
|
|
1.7.
|
Combustibil brichetat
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.11.
|
BKB (brichete de cărbune brun)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.15.
|
Gaz de convertizor cu oxigen
|
|
|
2.
|
Petrol și produse petroliere:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.6.
|
Kerosen tip Jet Fuel
|
|
|
2.7.
|
Alte tipuri de kerosen
|
|
|
2.8.
|
Motorină (păcură distilată)
|
|
|
|
|
2.10.
|
Bitum (inclusiv Orimulsion)
|
|
|
|
|
2.12.
|
Alte produse petroliere
|
|
|
|
|
4.
|
Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri:
|
|
|
4.1.
|
Deșeuri industriale (neregenerabile)
|
|
|
4.2.
|
Deșeuri urbane (regenerabile)
|
|
|
4.3.
|
Deșeuri urbane (neregenerabile)
|
|
|
4.4.
|
Lemn, deșeuri din lemn și alte deșeuri solide
|
|
|
|
|
|
|
4.7.
|
Alte tipuri de biogaz
|
|
|
4.8.
|
Biocombustibili lichizi
|
|
3.2.2. Consumul de energie electrică și termică în sectorul energetic
|
1.
|
Total sectorul energiei
Nu include consumul propriu al uzinelor, energia absorbită prin pompare, consumul pompelor termice și consumul boilerelor electrice.
|
|
|
1.1.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.2.
|
Din care: extracția țițeiului și a gazului natural
|
|
|
1.3.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
|
|
|
|
|
1.5.
|
Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
|
|
|
1.6.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
|
|
1.8.
|
Din care: rafinării de petrol
|
|
|
1.9.
|
Din care: industrie nucleară
|
|
|
1.10.
|
Din care: uzine de lichefiere a cărbunelui
|
|
|
1.11.
|
Din care: uzine de lichefiere (GNL)/de regazificare
|
|
|
1.12.
|
Din care: uzine de gazificare (biogaz)
|
|
|
1.13.
|
Din care: gaze transformate în lichide
|
|
|
1.14.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
3.2.3. Specificarea consumului final de energie
|
|
|
1.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
1.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
1.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
1.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
1.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
1.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
1.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
1.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
1.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
1.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
1.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
1.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
1.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: transport feroviar
|
|
|
2.2.
|
Din care: transportul prin conducte
|
|
|
2.3.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.
|
Comerț și servicii publice
|
|
|
5.
|
Agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
7.
|
Nespecificat în altă parte – Altele
|
|
3.2.4. Importuri și exporturi
Importuri și exporturi de energie electrică și termică în funcție de țară.
3.2.5. Producția netă de energie electrică și producția netă de energie termică ale autoproducătorilor
Producția netă de energie electrică și producția netă de energie termică ale autoproducătorilor de energie electrică și termică trebuie înregistrate separat pentru centralele de cogenerare, pentru centralele producătoare de energie electrică și pentru centralele producătoare de energie termică, în cazul următoarelor instalații și tipuri de activitate:
|
1.
|
Total sectorul energiei
|
|
|
1.1.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.2.
|
Din care: extracția țițeiului și a gazului natural
|
|
|
1.3.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
|
|
|
|
|
1.5.
|
Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
|
|
|
1.6.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
|
|
1.8.
|
Din care: rafinării de petrol
|
|
|
1.9.
|
Din care: uzine de lichefiere a cărbunelui
|
|
|
1.10.
|
Din care: uzine de lichefiere (GNL)/de regazificare
|
|
|
1.11.
|
Din care: uzine de gazificare (biogaz)
|
|
|
1.12.
|
Din care: gaze transformate în lichide
|
|
|
1.13.
|
Din care: unități de producere a mangalului
|
|
|
1.14.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
2.
|
Toate celelalte sectoare: agregatele sunt identice cu cele de pe lista prezentată la secțiunea „3.2.3 Specificația consumului final de energie”.
|
|
3.2.6. Consumul autoproducătorilor de energie electrică și termică
Consumul autoproducătorilor de energie electrică și termică trebuie înregistrat separat pentru centralele electrice, centralele de cogenerare și centralele termice ale autoproducătorilor.
|
1.
|
În cazul combustibililor solizi și al gazelor artificiale utilizate de autoproducători, trebuie înregistrate cantitățile pentru următoarele produse energetice: antracit, cărbune cocsificabil, alți cărbuni bituminoși, cărbuni subbituminoși, lignit/cărbune brun, turbă, combustibil brichetat, cocs de cocserie, cocs de gaz, gudron de cărbune, brichete de lignit și de turbă, gaz de uzină, gaz de cocserie, gaz de furnal și gaz de convertizor cu oxigen. Cantitățile consumate trebuie înregistrate în cazul centralelor din următoarele sectoare de activitate:
|
1.
|
Total sectorul energiei
|
|
|
1.1.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.2.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
|
|
|
|
|
1.4.
|
Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
|
|
|
1.5.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
|
|
1.7.
|
Din care: rafinării de petrol
|
|
|
1.8.
|
Din care: lichefierea cărbunelui
|
|
|
1.9.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: transport feroviar
|
|
|
3.2.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte
|
|
|
|
2.
|
În cazul produselor petroliere utilizate de autoproducători, trebuie indicate cantitățile pentru următoarele produse energetice: țiței, LGN, gaz de rafinărie, GPL, nafta, kerosen tip Jet Fuel, alte tipuri de kerosen, motorină (păcură distilată), păcură grea, bitum (inclusiv Orimulsion), cocs de petrol și alte produse petroliere. Cantitățile consumate trebuie înregistrate în cazul centralelor din următoarele sectoare de activitate:
|
1.
|
Total sectorul energiei
|
|
|
1.1.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.2.
|
Din care: extracția țițeiului și a gazului natural
|
|
|
|
|
|
|
1.5.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
1.6.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: transportul prin conducte
|
|
|
3.2.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte
|
|
|
|
3.
|
În ceea ce privește gazul natural consumat de autoproducători, trebuie înregistrate cantitățile consumate în cazul centralelor din următoarele sectoare de activitate:
|
1.
|
Total sectorul energiei
|
|
|
1.1.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.2.
|
Din care: extracția țițeiului și a gazului natural
|
|
|
1.3.
|
Din care: aprovizionarea rafinăriilor de petrol
|
|
|
|
|
1.5.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
|
|
1.7.
|
Din care: uzine de lichefiere (GNL) și de regazificare
|
|
|
1.8.
|
Din care: gaz transformat în lichide
|
|
|
1.9.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: transportul prin conducte
|
|
|
3.2.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte
|
|
|
|
4.
|
În cazul energiei regenerabile și al energiei obținute din deșeuri utilizate de autoproducători, trebuie înregistrate cantitățile pentru următoarele produse energetice: energia geotermală, energia termică solară, energia provenind din deșeuri industriale (neregenerabile), din deșeuri urbane (regenerabile), din deșeuri urbane (neregenerabile), din lemn/deșeuri din lemn/alte deșeuri solide, gaz de haldă, gaz de canalizare, alte tipuri de biogaz și biocombustibili lichizi. Cantitățile consumate trebuie înregistrate în cazul centralelor din următoarele sectoare de activitate:
|
1.
|
Total sectorul energiei
|
|
|
1.1.
|
Din care: uzine de gazificare
|
|
|
1.2.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.3.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
|
|
|
|
|
1.5.
|
Din care: rafinării de petrol
|
|
|
1.6.
|
Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
|
|
|
1.7.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
|
|
1.9.
|
Din care: unități de producere a mangalului
|
|
|
1.10.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: transport feroviar
|
|
|
3.2.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte
|
|
|
3.3. Date structurale privind producţia de energie electrică şi termică
3.3.1. Puterea electrică maximă netă și sarcina maximă
Puterea trebuie raportată la 31 decembrie a anului de referință respectiv.
Această rubrică include atât puterea electrică a centralelor producătoare de energie electrică, cât și pe cea a centralelor de cogenerare.
Puterea electrică maximă netă reprezintă totalul puterilor maxime nete ale tuturor centralelor luate individual pe parcursul unei perioade date de exploatare. În scopul acestei colectări de date, se presupune că perioada de exploatare este continuă: în practică, cel puțin 15 ore pe zi. Puterea maximă netă reprezintă energia electrică maximă, considerată numai energie activă, care poate fi furnizată în mod continuu, cu toate instalațiile în funcțiune, la punctul de racordare la rețea. Sarcina maximă reprezintă valoarea cea mai mare a energiei electrice absorbite sau furnizate de o rețea sau de mai multe rețele combinate dintr-o țară.
Următoarele cantități trebuie declarate doar în cazul rețelei:
|
|
|
2.
|
Energie nuclearo-electrică
|
|
|
3.
|
Energie hidroelectrică
|
|
|
3.1.
|
Din care: acumulare prin pompare
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
Energia mareelor, a valurilor și a mării
|
|
|
|
|
8.
|
Energie termoelectrică
|
|
|
|
|
8.2.
|
Din care: ardere internă
|
|
|
8.3.
|
Din care: turbină cu gaze
|
|
|
8.4.
|
Din care: ciclu combinat
|
|
|
8.5.
|
Din care: altele
A se preciza, dacă este cazul.
|
|
|
|
|
10.
|
Puterea maximă disponibilă
|
|
|
11.
|
Data și ora la care a survenit sarcina maximă
|
|
3.3.2. Puterea electrică maximă netă a combustibililor
Puterea electrică maximă netă a combustibililor trebuie înregistrată în cazul producătorilor cu activitate principală de producție și al autoproducătorilor și separat pentru fiecare tip de centrală monocombustibilă sau multicombustibilă menționată în tabelul următor. Trebuie inserate indicații privind tipul de combustibil utilizat drept combustibil primar sau alternativ pentru toate tipurile de centralele multicombustibile.
|
1.
|
Centrale monocombustibile:
|
|
|
1.1.
|
Pe bază de cărbuni sau produse din cărbuni
Această categorie include gazul de cocserie, gazul de furnal și gazul de convertizor cu oxigen.
|
|
|
1.2.
|
Pe bază de combustibili lichizi
Această categorie include gazul de rafinărie.
|
|
|
1.3.
|
Pe bază de gaz natural
Această categorie include gazul de uzină.
|
|
|
|
|
1.5.
|
Pe bază de combustibili regenerabili și deșeuri
|
|
|
2.
|
Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi și lichizi
|
|
|
3.
|
Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi și gaz natural
|
|
|
4.
|
Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili lichizi și gaz natural
|
|
|
5.
|
Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi, lichizi și gaz natural
|
|
Sistemele multicombustibile includ numai unitățile care pot arde mai mult de un singur tip de combustibil în regim continuu. Centralele cu unități separate care utilizează combustibili diferiți trebuie împărțite în categoriile adecvate de centrale monocombustibile.
3.4. Unităţi de măsură
|
|
Energie electrică: GWh
Energie termică: TJ
Combustibili solizi și gaze artificiale: se aplică unitățile de măsură de la capitolul 1 al prezentei anexe.
Gaz natural: se aplică unitățile de măsură de la capitolul 2 al prezentei anexe.
Petrol și produse petroliere: se aplică unitățile de măsură de la capitolul 4 al prezentei anexe.
Energii regenerabile și deșeuri: se aplică unitățile de măsură de la capitolul 5 al prezentei anexe.
|
|
|
Capacitatea de generare a energiei electrice: MWe
Capacitatea de generare a energiei termice: MWt
|
3.5. Derogări şi scutiri
Franța beneficiază de o derogare în ceea ce privește raportarea agregatelor privind energia termică. Această derogare expiră imediat ce Franța este în măsură să transmită acest raport și, în orice caz, în cel mult 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
4. PETROL ȘI PRODUSE PETROLIERE
4.1. Produse energetice în cauză
În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:
|
Produs energetic
|
Definiție
|
|
|
Țițeiul este un tip de petrol mineral de origine naturală, care conține un mestec de hidrocarburi și impurități asociate, precum sulful. Se găsește în stare lichidă în condiții normale de temperatură și presiune de suprafață, iar caracteristicile fizice (densitate, vâscozitate etc.) sunt foarte variabile. Această categorie include condensatele extrase din gazele asociate sau neasociate din zăcăminte sau perimetre de exploatare, unde este amestecat cu țițeiul comercial.
|
|
|
LGN-urile sunt hidrocarburi lichide sau lichefiate obținute din gaz natural în instalații de separare sau de prelucrare a gazului. Printre lichidele care provin din gaz natural se numără etanul, propanul, butanul (normal și isobutanul), pentanul, isopentanul și pentanul plus (denumit uneori benzină naturală sau condensat de uzină).
|
|
3.
|
Materii prime pentru rafinării
|
|
Materiile prime pentru rafinării constau în petrol prelucrat care urmează să fie prelucrat suplimentar (de exemplu păcură distilată direct sau motorină în vid) fără amestecare. După o prelucrare suplimentară, urmează să fie transformate într-una sau mai multe componente și/sau produse finite. Această definiție se aplică, de asemenea, retururilor din petrochimie pentru rafinării (benzină de piroliză, fracții C4, fracții de motorină și păcură).
|
|
4.
|
Aditivi/compuși oxigenați
|
|
Aditivii sunt compuși diferiți de hidrocarburi care sunt adăugați la sau amestecați cu un produs pentru a modifica proprietățile combustibilului (de exemplu, cifra octanică, cifra cetanică, proprietățile la rece etc.):
|
—
|
compuși oxigenați, precum alcoolii (metanol, etanol), eterii [de exemplu MTBE (metil terț butil eter), ETBE (etil terț butil eter), TAME (terț amil metil eter)];
|
|
—
|
esterii (de exemplu rapița sau ester dimetilic etc.);
|
|
—
|
compuși chimici (de exemplu TMP, TEP și detergenții).
|
Notă: Cantitățile de aditivi/compuși oxigenați (alcooli, eteri, esteri și alți compuși chimici) înregistrați în această categorie trebuie să corespundă cantităților care urmează să fie amestecate cu combustibili sau utilizate drept combustibil.
|
|
4.1.
|
Din care: Biocombustibili
|
|
Biobenzina și biomotorinele. Se aplică definițiile de la capitolul 5, „Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri”.
Cantitățile de biocombustibili lichizi înregistrați în această categorie corespund cantităților de biocombustibil propriu-zis și nu volumului total de lichide cu care se amestecă biocombustibilii.
Sunt excluse toate schimburile de biocombustibili care nu au fost amestecați cu combustibili pentru transporturi (adică sunt utilizați în forma lor pură); aceștia trebuie înregistrați în conformitate cu capitolul 5. Biocombustibilii care fac obiectul schimburilor ca elemente componente ale combustibililor pentru transport trebuie să apară la rubrica produsului corespunzător, indicându-se proporția de biocombustibil care intră în compoziția sa.
|
|
|
Această categorie include țițeiul sintetic obținut din nisipuri asfaltice, uleiurile minerale extrase din șisturile bituminoase etc., lichidele obținute din lichefierea cărbunelui (a se vedea capitolul 1), în urma transformării gazului natural în benzină (a se vedea capitolul 2), hidrogenul și uleiurile emulsionate (de exemplu Orimulsion).
Această rubrică nu include producția de șisturi bituminoase care intră în capitolul 1.
Producția de uleiuri din șisturi bituminoase (produs secundar) trebuie înregistrată la rubrica „Din alte surse” în categoria „Alte hidrocarburi”.
|
|
6.
|
Gaz de rafinărie (nelichefiat)
|
|
Gazul de rafinărie este un amestec de gaze necondensabile, care constau în principal în hidrogen, metan, etan și olefine obținute în urma distilării țițeiului sau tratării produselor petroliere (de exemplu prin cracare) în rafinării. Aici sunt incluse și gazele returnate din petrochimie.
|
|
|
Etanul (C2H6) este o hidrocarbură cu catenă dreaptă, gazoasă în stare naturală, extrasă din gaz natural și din gaze de rafinărie.
|
|
|
GPL-urile sunt hidrocarburi parafinice ușoare obținute în urma proceselor de rafinare și în instalațiile de stabilizare a țițeiului și de prelucrare gazului natural. Acestea constau în principal din propan (C3H8) și butan (C4H10) sau dintr-o combinație între cele două. Propilena, butilena, isopropilena și isobutilena ar putea de asemenea să fie incluse aici. GPL-urile sunt de obicei lichefiate la presiune pentru transport și depozitare.
|
|
|
Nafta este o materie primă atât pentru industria petrochimică (de exemplu producerea de etilenă sau de compuși aromatici), cât și pentru producerea de benzină prin reformare sau izomerizare în rafinării.
Nafta include materialele care au o temperatură de distilare între 30 oC și 210 oC sau un interval între aceste valori.
|
|
|
Constă într-un amestec de hidrocarburi ușoare care au temperatura de distilare între 35 oC și 215 oC. Este utilizată drept combustibil pentru motoarele cu aprindere ale vehiculelor de transport terestru. Benzina auto poate conține aditivi, compuși oxigenați și amelioratori ai cifrei octanice, inclusiv compuși ai plumbului, precum TEP sau TMP.
Această categorie include componentele de amestec ale benzinei auto (cu excepția aditivilor/compușilor oxigenați), de exemplu alchilații, izomerații, reformații, benzina de cracare, destinați utilizării ca benzină auto finisată.
|
|
10.1.
|
Din care: Biobenzina
|
|
Se aplică definițiile de la capitolul 5, „Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri”.
|
|
|
Este o benzină special preparată pentru motoarele cu piston ale avioanelor, cu o cifră octanică adecvată acestui tip de motoare, cu o temperatură de îngheț de – 60 oC și un interval de distilare de obicei între 30 oC și 180 oC.
|
|
12.
|
Benzină tip Jet Fuel (nafta tip Jet Fuel sau JP4)
|
|
Această categorie include toate hidrocarburile ușoare utilizate de turbomotoarele avioanelor, care se distilează între 100 oC și 250 oC și se obțin prin amestecarea kerosenului și a benzinei sau a naftei în așa fel încât concentrația de compuși aromatici să nu depășească 25 % din volum și presiunea de vapori să fie între 13,7 kPa și 20,6 kPa.
|
|
|
Distilat utilizat de turbomotoarele avioanelor. Are aceleași caracteristici de distilare între 150 oC și 300 oC (în general până la 250 oC) și același punct de aprindere ca și kerosenul. În plus, are caracteristici specifice (precum temperatura de îngheț), care sunt stabilite de Asociația Internațională a Transporturilor Aeriene (IATA).
Această categorie include componentele pentru amestec cu kerosen.
|
|
14.
|
Alte tipuri de kerosen
|
|
Distilat de petrol rafinat utilizat în alte sectoare decât transportul aerian. Se distilează la o temperatură între 150 oC și 300 oC.
|
|
15.
|
Motorină (păcură distilată)
|
|
Motorina este în principal un distilat intermediar care se distilează la o temperatură între 180 oC și 380 oC. Această categorie include componentele pentru amestec. Există mai multe tipuri de calitate în funcție de utilizare:
|
|
15.1.
|
Din care: Motorina pentru transporturi
|
|
Motorină pentru motoare diesel cu aprindere prin compresie (autovehicule, camioane etc.), care are de obicei un conținut redus de sulf;
|
|
15.1.1.
|
De la punctul 15.1, din care: biomotorinele
|
|
Se aplică definițiile de la capitolul 5, „Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri”.
|
|
15.2.
|
Din care: motorina pentru încălzire și alte utilizări
|
|
Combustibil ușor pentru încălzirea spațiilor industriale și comerciale, motorină pentru transporturile navale și motorină pentru transporturile feroviare, alte tipuri de motorină, inclusiv motorinele grele, care se distilează la o temperatură între 380 oC și 540 oC și care sunt utilizate ca materii prime în petrochimie.
|
|
|
Include toate tipurile de păcură reziduală (grea) (inclusiv cele obținute prin amestec), a căror vâscozitate cinematică depășește 10 cSt la 80 oC. Punctul de aprindere este întotdeauna de peste 50 oC, iar densitatea este întotdeauna de peste 0,90 kg/l.
|
|
16.1.
|
Din care: cu conținut redus de sulf
|
|
Păcură grea cu conținut de sulf sub 1 %.
|
|
16.2.
|
Din care: cu conținut ridicat de sulf
|
|
Păcură grea cu conținut de sulf de minimum 1 %.
|
|
|
Sunt distilate intermediare rafinate, cu un interval de distilare ca al naftei/kerosenului. Acestea se subîmpart după cum urmează:
|
—
|
Benzine speciale (SBP): uleiuri ușoare care se distilează între 30 oC și 200 oC. Există 7 sau 8 tipuri de calitate de benzine speciale, în funcție de intervalul de distilare. Aceste tipuri de calitate se stabilesc în funcție de diferența de temperatură între punctele de distilare pentru 5 % și 90 % din volum (temperatură ce nu depășește 60 oC).
|
|
—
|
White Spirit: benzină industrială cu un punct de aprindere de peste 30 oC. Intervalul de distilare pentru white spirit este între 135 oC și 200 oC.
|
|
|
|
Hidrocarburi obținute din produse secundare de distilare; sunt în principal utilizați pentru a reduce frecarea între suprafețele de sprijin.
Aici intră toate categoriile finisate de uleiuri lubrifiante, de la uleiul de ax la uleiul pentru cilindri, inclusiv cele utilizate la grăsimile lubrifiante, uleiurile de motor și toate categoriile de uleiuri de bază pentru lubrifianți.
|
|
|
Este o hidrocarbură solidă, semisolidă sau vâscoasă cu o structură coloidală, de culoare brună sau neagră, obținută ca reziduu în urma distilării țițeiului, prin distilarea în vid a reziduurilor de petrol din distilarea atmosferică. Bitumul mai este denumit și asfalt și este utilizat în principal la construcții de drumuri și ca material pentru acoperișuri.
Această categorie cuprinde bitumul fluidizat și bitumul diluat.
|
|
|
Acestea sunt hidrocarburi alifatice saturate. Unsorile consistente sunt reziduuri extrase în urma deparafinării uleiurilor lubrifiante. Au o structură cristalină, mai mult sau mai puțin fină, în funcție de calitate. Caracteristicile principale sunt după cum urmează: sunt incolore, inodore și translucide, cu un punct de topire de peste 45 oC.
|
|
|
Este un produs secundar solid, negru, obținut în principal prin cracarea și carbonizarea materiilor prime derivate din petrol, a reziduurilor de distilare în vid, a gudronului și a smoalei prin procese precum cocsificarea întârziată sau cocsificarea fluidă. Constă în principal în carbon (90-95 %) și are un conținut redus de cenușă. Este utilizat ca materie primă pentru cocserii în industria siderurgică, pentru încălzire, pentru producerea electrozilor și pentru producerea de substanțe chimice. Cele mai importante două categorii ale cocsului de petrol sunt „cocsul verde” și „cocsul calcinat”.
Cocsul de petrol mai include și „cocsul de cataliză”, care se depune pe catalizator în cursul proceselor de rafinare; acest tip de cocs nu este recuperabil și este de obicei utilizat drept combustibil de rafinărie.
|
|
|
Această categorie include toate produsele nemenționate mai sus, de exemplu: gudronul și sulful.
Include compușii aromatici (de exemplu BTX sau benzenul, toluenul și xilena) și olefinele (de exemplu propilena) produse în rafinării.
|
4.2. Lista de agregate
În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.
4.2.1. Aprovizionarea și sectorul de transformare
Tabelul următor se aplică în cazul țițeiului, al LGN-urilor, al materiilor prime pentru rafinării, al aditivilor, al biocombustibililor și al altor hidrocarburi:
|
1.
|
Producția națională
Nu se aplică materiilor prime pentru rafinării și biocombustibililor.
|
|
|
2.
|
Din alte surse
Aditivi, biocombustibili și alte hidrocarburi, a căror producție a fost deja înregistrată în alte bilanțuri privind combustibilii.
Nu se aplică în cazul țițeiului, al LGN-urilor și al materiilor prime pentru rafinării.
|
|
|
2.1.
|
Din care: din cărbune
Această categorie include lichidele produse în uzinele de lichefiere a cărbunelui și producția de lichide a cocseriilor.
|
|
|
2.2.
|
Din care: din gaz natural
Producerea de benzină sintetică poate utiliza gaz natural ca materie primă. Cantitatea de gaz necesară pentru producerea de metanol se înregistrează în conformitate cu capitolul 2, în timp ce cantitățile de metanol primite se înregistrează în această rubrică.
|
|
|
2.3.
|
Din care: din energii regenerabile
Această categorie include biocombustibilii utilizați pentru amestecul cu combustibili pentru transporturi.
Producția se înregistrează în conformitate cu capitolul 5, iar cantitățile pentru amestecare sunt înregistrate în această rubrică.
|
|
|
3.
|
Retururi din petrochimie
Reprezintă produse finite sau semifinite, care sunt returnate de consumatorii finali la rafinării pentru prelucrare, amestec sau vânzare. Este vorba de obicei despre produse secundare ale industriei petrochimice.
Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.
|
|
|
4.
|
Produse transferate
Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.
Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.
|
|
|
5.
|
Importuri și exporturi
Această categorie include cantitățile de țiței și produse importate sau exportate în conformitate cu acordurile de prelucrare (adică rafinare pentru terți). Țițeiul și LGN-urile trebuie înregistrate ca provenind din țara de origine inițială; în cazul materiilor prime pentru rafinării și al produselor finite trebuie să se țină cont de ultima țară de proveniență.
Aici intră toate lichidele din gaz (de exemplu GPL) extrase în urma regazificării gazului natural lichefiat importat și produsele petroliere importate sau exportate direct de industria petrochimică.
Notă: orice schimb de biocombustibil care nu a fost amestecat cu combustibilii de transport (de exemplu în forma lor pură) ar trebui raportat în chestionarul privind energiile regenerabile.
Reexporturile de petrol importat pentru prelucrare în zone libere trebuie înregistrate ca exporturi de produse efectuate de țara de prelucrare către țara de destinație finală.
|
|
|
6.
|
Utilizare directă
Țițeiul, LGN -urile, aditivii și compușii oxigenații (inclusiv partea reprezentată de biocombustibili) și alte hidrocarburi utilizate direct fără a fi prelucrate în rafinării.
Această categorie include țițeiul utilizat pentru producerea de energie electrică.
|
|
|
7.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
|
|
|
8.
|
Cantități intrate în rafinării (calculate)
Reprezintă cantitatea totală de produse care, conform calculelor, a intrat în procesul de rafinare. Aceasta se calculează după cum urmează:
Producția națională + din alte surse + retururi din industrie + produse transferate + importuri – exporturi – utilizare directă + variația stocurilor
|
|
|
9.
|
Diferențe statistice
Reprezintă cantitățile calculate intrate în rafinării minus cantitățile observate intrate în rafinării.
|
|
|
10.
|
Cantități intrate în rafinării (observate)
Cantități măsurate ca intrări în rafinării
|
|
|
11.
|
Pierderi de rafinare
Reprezintă diferența dintre cantitățile intrate în rafinării (observate) și producția brută a rafinăriilor. Pierderile pot apărea în timpul procesului de distilare din cauza evaporării. Pierderile înregistrate au valoare pozitivă. Pot exista creșteri de volum, dar nu și creșteri de masă.
|
|
|
12.
|
Totalul stocurilor inițiale și finale pe teritoriul național
Reprezintă toate stocurile de pe teritoriul național, inclusiv stocurile deținute de stat, de consumatorii importanți sau de organizațiile care se ocupă cu deținerea de stocuri, stocurile de pe navele oceanice care sosesc, stocurile deținute în zonele libere și stocurile deținute pentru terți, în conformitate cu acordurile bilaterale guvernamentale sau nu. Termenii „inițiale” și „finale” se referă la prima și respectiv ultima zi a perioadei de referință.
|
|
|
13.
|
Puterea calorifică netă
Producția, importurile și exporturile și media generală.
|
|
Tabelul următor se aplică numai la produsele finite (gaz de rafinărie, etan, GPL, nafta, benzină auto, benzină de aviație, benzină tip Jet Fuel, kerosen tip Jet Fuel, alte tipuri de kerosen, motorină, păcură cu conținut ridicat și scăzut de sulf, white spirit și SBP, lubrifianți, bitum, parafină, ceruri, cocs de petrol și alte produse). Țițeiul și LGN-urile utilizate direct trebuie înregistrate ca livrări de produse finite și ca transferuri între produse:
|
1.
|
Produsele primare primite
Reprezintă cantitățile de țiței de proveniență internă sau importate (inclusiv condensatele) și LGN-urile de proveniență internă care sunt utilizate direct, fără a fi prelucrate în rafinăriile de petrol și retururile din petrochimie care sunt utilizate direct, deși nu sunt combustibili primari.
|
|
|
2.
|
Producția brută a rafinăriilor
Reprezintă producția de produse finite a rafinăriilor sau a uzinelor de amestecare.
Această rubrică nu include pierderile de rafinare, dar include consumul propriu al rafinăriilor.
|
|
|
3.
|
Produse reciclate
Este vorba de produsele finite care trec a doua oară prin circuitul comercial, după ce au fost livrate o dată consumatorilor finali (de exemplu lubrifianții uzați care sunt reprelucrați). Trebuie făcută o distincție între aceste cantități și retururile din petrochimie.
|
|
|
4.
|
Consumul propriu al rafinăriilor
Reprezintă produse petroliere consumate pentru exploatarea rafinăriilor.
În această categorie nu intră produsele utilizate de companiile petroliere în alte scopuri decât cel de rafinare, de exemplu buncăraj sau consumul navelor petroliere.
Sunt incluși combustibilii utilizați de rafinării la producerea de energie electrică și termică vândută.
|
|
|
4.1.
|
Din care: consumul pentru producerea de energie electrică
Reprezintă cantitățile utilizate pentru producerea de energie electrică în centralele rafinăriilor.
|
|
|
4.2.
|
Din care: consumul pentru cogenerarea de energie electrică și termică
Reprezintă cantitățile utilizate pentru cogenerarea de energie electrică și termică în centralele rafinăriilor.
|
|
|
5.
|
Importuri și exporturi
|
|
|
|
|
7.
|
Transferuri între produse
Reprezintă cantitățile de produse a căror clasificare s-a schimbat, fie pentru că specificațiile acestora au fost modificate, fie pentru că aceste produse au fost amestecate pentru a forma un alt produs.
O valoare negativă pentru un produs trebuie compensată de una (sau mai multe) valori pozitive pentru unul sau mai multe produse și invers; totalul net trebuie să fie zero.
|
|
|
8.
|
Produse transferate
Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.
|
|
|
9.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
|
|
|
10.
|
Livrări interne brute calculate
Acestea se calculează după cum urmează:
Produsele primare primite + producția brută a rafinăriilor + produsele reciclate - consumul propriu al rafinăriilor + importuri - exporturi - buncăraj + transferurile între produse - produsele transferate + variația stocurilor
|
|
|
11.
|
Diferența statistică
Reprezintă livrările interne brute calculate minus livrările interne brute observate.
|
|
|
12.
|
Livrări interne brute observate
Reprezintă livrările observate de produse petroliere finite, provenind din surse primare (de exemplu rafinării, uzine de amestecare etc.) către piața internă.
Această cifră poate fi diferită de cifra calculată din cauza, de exemplu, a diferențelor de câmp de aplicare și/sau a diferențelor de definire în sisteme de înregistrare diferite.
|
|
|
12.1.
|
Din care: livrări brute pentru sectorul petrochimic
Reprezintă cantități de combustibili livrate pentru sectorul petrochimic.
|
|
|
12.2.
|
Din care: Consum energetic în petrochimie
Reprezintă cantitățile de petrol utilizate drept combustibil pentru procesele petrochimice precum cracarea cu aburi.
|
|
|
12.3.
|
Din care: Consum neenergetic în petrochimie
Reprezintă cantitățile de petrol utilizat în petrochimie pentru producerea de etilenă, propilenă, butilenă, gaz de sinteză, produse aromatice, butadienă și de alte materii prime bazate pe hidrocarburi în procese precum cracarea cu abur, aromatizarea și reformarea cu abur. Cantitățile de petrol utilizat drept combustibil nu sunt incluse aici.
|
|
|
13.
|
Retururi din petrochimie pentru rafinării
|
|
|
14.
|
Nivelurile stocurilor inițiale și finale
Reprezintă toate stocurile de pe teritoriul național, inclusiv stocurile deținute de stat, de consumatorii importanți sau de organizațiile care se ocupă cu deținerea de stocuri, stocurile de pe navele oceanice care sosesc, stocurile deținute în zonele libere și stocurile deținute pentru terți, în conformitate cu acordurile bilaterale guvernamentale sau nu. Termenii „inițiale” și „finale” se referă la prima și, respectiv, ultima zi a perioadei de referință.
|
|
|
15.
|
Variația stocurilor la serviciile de utilitate publică
Reprezintă variația stocurilor care sunt deținute de serviciile de utilitate publică și nu sunt contabilizate în nivelurile stocurilor sau în variația stocurilor înregistrate în altă parte. O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
Această rubrică include țițeiul și LGN-urile utilizate direct, dacă este cazul.
|
|
|
16.
|
Puterea calorifică netă a livrărilor interne brute
|
|
În ceea ce privește sectorul de transformare, următoarele agregate se aplică pentru toate tipurile de combustibili, cu excepția materiilor prime pentru rafinărie, a aditivilor/compușilor oxigenați, a biocombustibililor și a altor hidrocarburi, dar inclusiv biocombustibilii utilizați în scopuri neenergetice (cocs de petrol și altele, care trebuie înregistrați separat):
|
1.
|
Total sector de transformare
Totalul cantităților de combustibili utilizați pentru transformarea primară și secundară a energiei.
|
|
|
1.1.
|
Din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică
|
|
|
1.2.
|
Din care: centrale electrice ale autoproducătorilor
|
|
|
1.3.
|
Din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică
|
|
|
1.4.
|
Din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor
|
|
|
1.5.
|
Din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică
|
|
|
1.6.
|
Din care: centrale termice ale autoproducătorilor
|
|
|
1.7.
|
Din care: Uzină de gaz/gazificare
|
|
|
1.8.
|
Din care: pentru amestec cu gaz natural
|
|
|
|
|
|
|
1.11.
|
Din care: industria petrochimică
|
|
|
1.12.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
|
|
|
1.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transformare
|
|
4.2.2. Sectorul energetic
În ceea ce privește sectorul energetic, următoarele agregate se aplică la toate tipurile de combustibili, cu excepția materiilor prime pentru rafinărie, a aditivilor/compușilor oxigenați, a biocombustibililor și a altor hidrocarburi, dar inclusiv biocombustibilii utilizați în scopuri neenergetice (cocs de petrol și altele, care trebuie înregistrați separat):
|
1.
|
Total sectorul energiei
Cantitatea totală utilizată ca energie în sectorul energetic
|
|
|
1.1.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.2.
|
Din care: extracția țițeiului și a gazului natural
|
|
|
|
|
|
|
1.5.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
1.6.
|
Din care: centrale electrice
Centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice.
|
|
|
1.7.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
2.
|
Pierderi de distribuție
Pierderi survenite în afara rafinăriei din cauza transportului și a distribuției.
Includ pierderile pe conducte.
|
|
4.2.3. Specificarea consumului final de energie
În ceea ce privește specificarea consumului final de energie, următoarele agregate se aplică pentru toate tipurile de combustibili, cu excepția materiilor prime pentru rafinărie, a aditivilor/compușilor oxigenați, a biocombustibililor și a altor hidrocarburi, dar inclusiv biocombustibilii utilizați în scopuri neenergetice (cocs de petrol și altele, care trebuie înregistrați separat):
|
1.
|
Consum final de energie
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: aviație internațională
|
|
|
3.2.
|
Din care: aviație internă
|
|
|
3.3.
|
Din care: transport rutier
|
|
|
3.4.
|
Din care: transport feroviar
|
|
|
3.5.
|
Din care: navigație internă
|
|
|
3.6.
|
Din care: transportul prin conducte
|
|
|
3.7.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Altele
|
|
|
5.
|
Consum neenergetic total
Cantități utilizate ca materii prime în diferite sectoare și neutilizate drept combustibil sau transformate în alt tip de combustibil. Aceste cantități sunt incluse în lista de agregate de mai sus.
|
|
|
5.1.
|
Din care: sectorul de transformare
|
|
|
5.2.
|
Din care: sectorul energetic
|
|
|
5.3.
|
Din care: Transporturi
|
|
|
5.4.
|
Din care: Sectorul industrial
|
|
|
5.4.1.
|
Sectorul industrial, din care: chimic (inclusiv petrochimic)
|
|
|
5.5.
|
Din care: Alte sectoare
|
|
4.2.4. Importuri și exporturi
Importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație. A se vedea, de asemenea, notele pentru agregatul nr. 5 de la secțiunea 4.2.1.
4.2.5. Consumul autoproducătorilor de energie electrică și termică
Consumurile autoproducătorilor de energie electrică și termică trebuie înregistrate separat pentru centralele producătoare de energie electrică, pentru centralele de cogenerare și pentru centralele producătoare de energie termică.
Produsele energetice următoare nu sunt incluse aici: materii prime pentru rafinărie, aditivi/compuși oxigenați, biocombustibili, alte hidrocarburi, etan, benzină auto, biogazolină, benzină de aviație, benzină tip Jet Fuel (nafta tip Jet Fuel sau JP4), white spirit și SBP și lubrifianți.
Consumul se referă la centralele sau activitățile următoare:
|
1.
|
Total sectorul energiei
Cantitatea totală utilizată ca energie în sectorul energetic
|
|
|
1.1.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.2.
|
Din care: extracția țițeiului și a gazului natural
|
|
|
|
|
|
|
1.5.
|
Din care: uzine de gaz
|
|
|
1.6.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Sectorul energiei
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: transportul prin conducte
|
|
|
3.2.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Altele
|
|
4.3. Unităţi de măsură
4.4. Derogări şi scutiri
Ciprul este scutit de obligația de a declara agregatele definite în secțiunea 4.2.3 punctul 4 (Alte sectoare) și punctul 5 (Consum neenergetic total); trebuie declarate numai valorile totale.
Ciprul beneficiază de o derogare de 3 ani începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament, în ceea ce privește declararea agregatelor definite în secțiunea 4.2.3 punctele 2 (Industria) și 3 (Transporturile); trebuie declarate numai valorile totale pe perioada acestei derogări.
5. ENERGII REGENERABILE ȘI ENERGIE OBȚINUTĂ DIN DEȘEURI
5.1. Produse energetice în cauză
În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:
|
Produs energetic
|
Definiție
|
|
1.
|
Energie hidroelectrică
|
|
Energie potențială și cinetică a apei transformate în energie electrică în hidrocentrale. Aici este inclusă și energia produsă de stațiile de pompare. Trebuie înregistrată producția în cazul centralelor cu o putere < 1 MW, al centralelor cu o putere ≥ 1 MW și < 10 MW, al centralelor cu o putere ≥ 10 MW și al stațiilor de pompare.
|
|
|
Energie termică emisă de scoarța terestră, de obicei sub formă de apă fierbinte sau abur. Această producție de energie reprezintă diferența dintre entalpia fluidului extras din sondă și cea a fluidului eliminat. Este exploatată în locații adecvate:
|
—
|
pentru producerea de energie electrică prin utilizarea aburului uscat sau a saramurii naturale cu entalpie ridicată după vaporizarea bruscă;
|
|
—
|
direct ca energie termică pentru încălzirea urbană, în agricultură etc.
|
|
|
|
Reprezintă radiațiile solare exploatate pentru producerea de apă caldă și de energie electrică. Această producție de energie constă în energia termică transmisă mediului de transfer termic, adică radiațiile solare incidente fără pierderile optice și cele datorate colectoarelor solare. Energia solară pasivă utilizată direct pentru încălzirea, climatizarea și iluminarea locuințelor sau altor clădiri nu este inclusă aici.
|
|
3.1.
|
Din care: energie solară fotovoltaică
|
|
Reprezintă lumina solară transformată în energie electrică prin intermediul celulelor solare constituite în general din materiale semiconductoare care, expuse la lumină, produc energie electrică.
|
|
3.2.
|
Din care: energie termică solară
|
|
Reprezintă energia termică produsă de radiațiile solare; este produsă în:
|
(a)
|
centrale termice solare; sau
|
|
(b)
|
instalații pentru producerea de apă caldă sanitară sau pentru încălzirea sezonieră a piscinelor (de exemplu colectoare plane, în general de tipul termosifonului)
|
|
|
4.
|
Energia mareelor, a valurilor și a mării
|
|
Reprezintă energia produsă de mișcarea mareelor, a valurilor sau a mării, exploatată pentru a produce energie electrică.
|
|
|
Reprezintă energia cinetică a vântului exploatată pentru a produce energie electrică cu ajutorul turbinelor eoliene.
|
|
6.
|
Deșeuri industriale (neregenerabile)
|
|
Acestea sunt deșeuri industriale neregenerabile (solide sau lichide) arse direct pentru a produce energie electrică și/sau termică. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete. Deșeurile industriale regenerabile trebuie înregistrate la categoriile „Biomasă solidă”, „Biogaz” și/sau „Biocombustibili lichizi”.
|
|
|
Reprezintă deșeurile produse de locuințe, spitale și de sectorul terțiar, care sunt incinerate în instalații speciale. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete.
|
|
7.1.
|
Din care: regenerabile
|
|
Deșeuri urbane de origine biologică.
|
|
7.2.
|
Din care: neregenerabile
|
|
Deșeuri urbane care nu sunt de origine biologică.
|
|
|
Reprezintă materialele organice, nefosile, de origine biologică, care pot fi utilizate drept combustibil pentru producerea de energie termică sau electrică. În această categorie intră:
|
|
|
Este un reziduu solid rezultat în urma distilării distructive și a pirolizei lemnului și a altor materiale vegetale.
|
|
8.2.
|
Din care: lemn, deșeuri din lemn, alte deșeuri solide
|
|
În această categorie intră culturile energetice speciale (plopul, salcia etc.), o multitudine de materiale lemnoase generate de procesele industriale (în special industria lemnului/hârtiei) sau care provin direct din activitățile forestiere sau agricole (lemn de foc, talaș, peleți din lemn, scoarță de copac, rumeguș, așchii, leșie neagră etc.) și deșeuri precum paiele, cojile de orez, cojile de nuci, gunoi de păsări, drojdia de struguri etc. Tehnologia utilizată de preferență pentru a exploata aceste deșeuri solide este combustia. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete.
|
|
|
Este un gaz compus în principal din metan și dioxid de carbon produs prin digestia anaerobă a biomasei.
|
|
9.1.
|
Din care: gaz de haldă
|
|
Biogaz produs prin digestia deșeurilor depozitate în halde.
|
|
9.2.
|
Din care: gaz de canalizare
|
|
Biogaz produs în urma fermentării anaerobe a nămolului de canalizare.
|
|
9.3.
|
Din care: alte tipuri de biogaz
|
|
Biogaze produse în urma fermentării anaerobe a deșeurilor animaliere și a deșeurilor de la abatoare, fabrici de bere și alte industrii agroalimentare.
|
|
10.
|
Biocombustibili lichizi
|
|
Cantitățile de biocombustibili lichizi înregistrate în această categorie trebuie să corespundă cantităților de biocombustibil propriu-zis, și nu volumului total de lichide cu care se amestecă biocombustibilii. În ceea ce privește importurile și exporturile de biocombustibili lichizi, sunt vizate numai schimburile de biocombustibili care nu au fost amestecați cu combustibili pentru transporturi (cei care sunt utilizați în stare pură). Schimburile de biocombustibili lichizi amestecați cu combustibili pentru transporturi trebuie înregistrate împreună cu datele privind petrolul de la capitolul 4.
Se au în vedere următoarele tipuri de biocombustibili lichizi:
|
|
10.1.
|
Din care: biobenzina
|
|
Această categorie cuprinde bioetanolul (etanol produs din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor), biometanolul (metanol produs din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor), bio-ETBE (etil-terț-butil-eter produs pe bază de bioetanol; procentul în volum de biocombustibil din bio-ETBE este de 47 %) și bio-MTBE (metil-terț-butil-eter produs pe bază de biometanol: procentul în volum de biocombustibil din bio-ETBE care este de 36 %).
|
|
10.2.
|
Din care: biomotorinele
|
|
Această categorie include biomotorina (un ester metilic, de calitate diesel, produs din ulei vegetal sau animal), biodimetileterul (dimetileter produs din biomasă), biocombustibilul Fischer-Tropsch (produs din biomasă), biouleiurile presate la rece (uleiuri produse din semințe oleaginoase printr-un proces exclusiv mecanic) și toate celelalte tipuri de biocombustibili lichizi care sunt adăugați, amestecați sau utilizați direct ca motorină pentru transport.
|
|
10.3.
|
Din care: alți biocombustibili lichizi
|
|
Biocombustibili lichizi utilizați direct drept combustibil, care nu intră în categoria „biobenzinei” sau a „biomotorinelor”.
|
5.2. Lista de agregate
În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.
5.2.1. Producția brută de energie electrică și termică
Energia electrică și termică produsă pe baza produselor energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția mangalului, dar inclusiv totalul biocombustibililor lichizi) trebuie înregistrată separat, unde este cazul, pentru:
|
—
|
producătorii cu activitate principală și autoproducători;
|
|
—
|
centralele care produc numai energie electrică, centralele care produc numai energie termică și centralele de cogenerare.
|
5.2.2. Sectorul de aprovizionare și sectorul de transformare
Cantitățile de produse energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția energiei hidroelectrice, a energiei solare fotovoltaice, a energiei mareelor, valurilor și mării și energiei eoliene) și utilizate în sectoarele de aprovizionare și de transformare trebuie înregistrate pentru agregatele următoare:
|
|
|
|
|
|
|
4.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
|
|
|
|
|
|
|
7.
|
Total sector de transformare
Cantități de energii regenerabile și deșeuri utilizate la transformarea formelor primare de energie în forme secundare (de exemplu gaze de haldă în energie electrică) sau utilizate la transformarea în produse energetice derivate (de exemplu biogazul utilizat pentru amestecul cu gazul natural).
|
|
|
7.1.
|
Din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică
|
|
|
7.2.
|
Din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică
|
|
|
7.3.
|
Din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică
|
|
|
7.4.
|
Din care: centrale electrice ale autoproducătorilor
|
|
|
7.5.
|
Din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor
|
|
|
7.6.
|
Din care: centrale termice ale autoproducătorilor
|
|
|
7.7.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
Cantități de energii regenerabile și deșeuri utilizate pentru a produce combustibil brichetat. Energiile regenerabile și deșeurile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea utilajelor trebuie înregistrate la consumul rubrica sectorului energetic.
|
|
|
7.8.
|
Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
Cantități de energii regenerabile și deșeuri utilizate pentru producerea brichetelor de lignit. Energiile regenerabile și deșeurile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea utilajelor trebuie înregistrate la consumul rubrica sectorului energetic.
|
|
|
7.9.
|
Din care: gaz de uzină
Cantități de energii regenerabile și deșeuri utilizate pentru a produce gaz de uzină. Energiile regenerabile și deșeurile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea utilajelor trebuie înregistrate sub formă de consum la rubrica sectorului energetic.
|
|
|
7.10.
|
Din care: pentru amestec gaz natural
Cantități de biogaze amestecate cu gaz natural.
|
|
|
7.11.
|
Din care: pentru amestecul cu benzină auto/motorină
Cantități de biocombustibili lichizi care nu sunt furnizate consumatorilor finali, ci utilizate împreună cu alte produse petroliere înregistrate în conformitate cu capitolul 4 din prezenta anexă.
|
|
|
7.12.
|
Din care: unități de producție a mangalului
Cantități de lemn utilizate pentru producerea mangalului.
|
|
|
7.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transformare
|
|
5.2.3. Sectorul energetic
Cantitățile de produse energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția energiei hidroelectrice, a energiei solare fotovoltaice, a energiei mareelor, valurilor și mării și a energiei eoliene) și utilizate în sectorul energetic sau pentru consum final trebuie înregistrate pentru agregatele următoare:
|
1.
|
Total sectorul energiei
Reprezintă energiile regenerabile și deșeurile utilizate de industria energetică pentru a sprijini activitățile de transformare. De exemplu, energiile regenerabile și deșeurile utilizate pentru încălzire, pentru iluminat sau pentru acționarea pompelor sau a compresoarelor.
Cantitățile de energii regenerabile și deșeuri transformate într-o altă formă de energie trebuie înregistrate la sectorul de transformare.
|
|
|
1.1.
|
Din care: uzine de gazificare
|
|
|
1.2.
|
Din care: centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice publice
|
|
|
1.3.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.4.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
|
|
|
|
|
1.6.
|
Din care: rafinării de petrol
|
|
|
1.7.
|
Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
|
|
|
1.8.
|
Din care: gaz de uzină
|
|
|
|
|
1.10.
|
Din care: unități de producție a mangalului
|
|
|
1.11.
|
Din care: Nespecificat în altă parte
|
|
|
2.
|
Pierderi de distribuție
Toate pierderile survenite din cauza transportului și a distribuției.
|
|
5.2.4. Consumul final de energie
Cantitățile de produse energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția energiei hidroelectrice, a energiei solare fotovoltaice, a energiei mareelor, valurilor și mării și a energiei eoliene) trebuie înregistrate pentru agregatele următoare:
|
1.
|
Consum final de energie
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: transport feroviar
|
|
|
3.2.
|
Din care: transport rutier
|
|
|
3.3.
|
Din care: navigație internă
|
|
|
3.4.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Altele
|
|
5.2.5. Caracteristicile tehnice ale instalațiilor
Trebuie înregistrate capacitățile de producere a energiei electrice așa cum se prezintă la sfârșitul anului de referință pentru categoriile următoare:
|
1.
|
Energie hidroelectrică
Trebuie înregistrată capacitatea în cazul centralelor cu o putere < 1 MW, al centralelor cu o putere ≥ 1 și < 10 MW, al centralelor cu o putere ≥ 10 MW, al stațiilor de pompare, precum și capacitatea ansamblului centralelor de toate dimensiunile. Detaliile privind capacitățile centralelor trebuie indicate fără acumularea prin pompare.
|
|
|
|
|
3.
|
Energie solară fotovoltaică
|
|
|
4.
|
Energie termică solară
|
|
|
5.
|
Energia mareelor, a valurilor și a mării
|
|
|
|
|
7.
|
Deșeuri industriale (neregenerabile)
|
|
|
|
|
9.
|
Lemn, deșeuri din lemn, alte deșeuri solide
|
|
|
|
|
|
|
12.
|
Alte tipuri de biogaz
|
|
|
13.
|
Biocombustibili lichizi
|
|
Trebuie indicată suprafața totală instalată cu colectoare solare.
Trebuie înregistrate capacitățile de producție pentru biocombustibilii următori:
|
1.
|
Biocombustibili lichizi:
|
|
|
1.1.
|
Din care: biobenzina
|
|
|
1.2.
|
Din care: biomotorinele
|
|
|
1.3.
|
Din care: alți biocombustibili lichizi
|
|
5.2.6. Consumul autoproducătorilor de energie electrică și termică
Consumurile autoproducătorilor de energie electrică și termică trebuie înregistrate separat pentru centralele producătoare de energie electrică, pentru centralele de cogenerare și pentru centralele producătoare de energie termică.
Cantitățile de produse energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția energiei hidroelectrice, a energiei solare fotovoltaice, a energiei mareelor, valurilor și mării și a energiei eoliene) trebuie înregistrate pentru agregatele următoare:
|
1.
|
Total sectorul energiei
|
|
|
1.1.
|
Din care: uzine de gazificare
|
|
|
1.2.
|
Din care: mine de cărbuni
|
|
|
1.3.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
|
|
|
|
|
1.5.
|
Din care: rafinării de petrol
|
|
|
1.6.
|
Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
|
|
|
1.7.
|
Din care: gaz de uzină
|
|
|
|
|
1.9.
|
Din care: unități de producție a mangalului
|
|
|
1.10.
|
Din care: Nespecificat în altă parte
|
|
|
|
|
2.1.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
2.2.
|
Din care: chimie și petrochimie
|
|
|
2.3.
|
Din care: metale neferoase
|
|
|
2.4.
|
Din care: minerale nemetalice
|
|
|
2.5.
|
Din care: echipamente de transport
|
|
|
2.6.
|
Din care: mașini și utilaje
|
|
|
2.7.
|
Din care: industria extractivă
|
|
|
2.8.
|
Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
|
|
|
2.9.
|
Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
|
|
|
2.10.
|
Din care: lemn și produse din lemn
|
|
|
2.11.
|
Din care: construcții
|
|
|
2.12.
|
Din care: industria textilă și a articolelor din piele
|
|
|
2.13.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Industrie
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: transport feroviar
|
|
|
3.2.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Transporturi
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: comerț și servicii publice
|
|
|
4.2.
|
Din care: sectorul rezidențial
|
|
|
4.3.
|
Din care: agricultură/silvicultură
|
|
|
|
|
4.5.
|
Din care: Nespecificat în altă parte – Altele
|
|
5.3. Puterea calorifică
Valorile puterii calorifice nete trebuie înregistrate pentru următoarele produse:
|
|
|
|
|
3.
|
Alți biocombustibili lichizi
|
|
|
|
5.4. Unităţi de măsură
|
|
MWh
|
|
|
TJ
|
|
3.
|
Produse energetice regenerabile
|
|
Biobenzina, biomotorinele și alți biocombustibili lichizi: tone
Mangal: 1 000 tone
Toate celelalte: TJ (pe baza puterii calorifice nete).
|
|
4.
|
Suprafața instalată cu colectoare solare
|
|
1 000 m2
|
|
5.
|
Puterea instalată a centralelor
|
|
Biocombustibili: tone/an
Toate celelalte: MWe
|
|
|
KJ/kg (putere calorifică netă).
|
5.5. Derogări şi scutiri
Nu este cazul.
6. DISPOZIȚII APLICABILE
Dispozițiile următoare se aplică privind colectarea de date descrisă în toate capitolele precedente:
|
1.
|
Perioada de referință
Un an calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie).
|
|
2.
|
Periodicitatea
Anuală.
|
|
3.
|
Termenul pentru transmiterea datelor
30 noiembrie a anului care urmează perioadei de referință.
|
|
4.
|
Formatul și metoda transmiterii de date
Formatul transmiterii de date trebuie să respecte o normă de schimb de date adecvată stabilită de Eurostat.
Datele se transmit sau sunt încărcate prin mijloace electronice la punctul unic de intrare al datelor trimise la Eurostat.
|
ANEXA C
STATISTICI LUNARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, periodicitatea, termenul și modalitățile de colectare lunară a statisticilor energetice.
Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.
1. COMBUSTIBILI SOLIZI
1.1. Produse energetice în cauză
În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:
|
Produs energetic
|
Definiție
|
|
|
Sediment fosil, combustibil, solid, de culoare neagră, de origine organică, cu o putere calorifică brută care depășește 24 MJ/kg, calculată la o masă de cărbune fără cenușă și cu un conținut de umiditate obținut la o temperatură de 30 oC și o umiditate relativa a aerului de 96 %.
|
|
|
Sediment fosil, combustibil, de culoare brună sau neagră, de origine organică, cu o putere calorifică brută care depășește 24 MJ/kg calculată la o masă de cărbune fără cenușă și cu un conținut de umiditate obținut la o temperatură de 30 oC și o umiditate relativa a aerului de 96 %.
|
|
2.1.
|
Din care: lignit negru
|
|
Lignit cu un conținut de umiditate între 20 și 25 % și cu un conținut de cenușă de între 9 și 13 %. Lignitul negru s-a format în era secundară. În Uniunea Europeană, lignitul negru este produs numai de Franța în minele subterane din Provence.
|
|
2.2.
|
Din care: cărbune brun
|
|
Lignit cu un conținut de umiditate între 40 și 70 % și un conținut de cenușă în general între 2 și 6 %; totuși, conținutul de cenușă poate ajunge la 12 %, în funcție de zăcământ. Cărbunele brun s-a format în principal în era terțiară. Acest tip de combustibil este produs în general în mine de suprafață.
|
|
|
Sediment natural, moale, combustibil, fosil, poros sau compact, de origine vegetală, cu un conținut ridicat de umiditate (până la 90 %), de culoare brun deschis sau închis.
Această definiție nu aduce atingere definiției surselor de energie regenerabilă prevăzută în Directiva 2001/77/CE și orientărilor IPCC pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră pentru anul 2006.
|
|
|
Combustibilii brichetați obținuți din cărbune superior sunt produse sintetice cu formă precisă, produse prin frezare la presiune și căldură, cu adăugarea unui liant (smoală).
|
|
|
Sunt produse sintetice cu formă regulată. Brichetele de lignit se obțin prin concasarea, uscarea și modelarea lignitului la mare presiune, fără adăugarea unui liant. Această categorie include lignitul uscat și praful de lignit.
|
|
6.
|
Cocs obținut din cărbune superior
|
|
Este un combustibil solid, artificial, obținut din cărbune superior prin distilarea uscată a cărbunelui în lipsa totală sau parțială a aerului.
Include:
|
—
|
cocsul: produs prin carbonizare la temperaturi înalte;
|
|
—
|
semicocsul: produs prin carbonizare la temperaturi joase;
|
|
—
|
cocsul de uzină de gaz: produs în uzinele de gaz.
|
|
|
|
Reziduu solid obținut prin distilarea uscată a lignitului în lipsa aerului.
|
1.2. Lista de agregate
În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.
Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.
1.2.1. Sectorul de aprovizionare
Agregatele următoare se aplică în cazul cărbunelui superior, al lignitului total și negru, al cărbunelui brun și al turbei:
|
|
|
2.
|
Produse de recuperare
Șlamuri și șisturi recuperate din sterilul exploatărilor miniere.
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: importuri din interiorul UE
|
|
|
|
|
4.1.
|
Din care: exporturi din interiorul UE
|
|
|
5.
|
Variația stocurilor
Cantități deținute de exploatările miniere și de importatori.
Stocurile consumatorilor (de exemplu stocurile centralelor electrice și ale cocseriilor) nu sunt incluse în această rubrică, cu excepția stocurilor deținute de consumatorii care importă direct.
O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
|
|
|
6.
|
Livrări interne calculate
Cantitatea totală calculată de produse furnizate consumului intern. Aceasta se calculează după cum urmează:
producția + produsele recuperate + importurile – exporturile + variația stocurilor
|
|
|
7.
|
Livrări interne observate
Cantități furnizate pieței interne. Acestea reprezintă suma livrărilor pentru diferitele tipuri de consumatori. Poate apărea o diferență între livrările calculate și cele observate.
|
|
|
7.1.
|
Din care: consumul propriu al producătorilor
Reprezintă consumul intern al producătorilor.
Nu include consumul centralelor electrice miniere, fabricilor miniere de combustibili brichetați, cocseriile miniere și livrările pentru personal.
|
|
|
7.2.
|
Din care: centrale electrice care au ca activitate principală producția de energie electrică
|
|
|
7.3.
|
Din care: centrale electrice ale autoproducătorilor în minele de cărbuni
|
|
|
|
|
7.5.
|
Din care: fabrici de combustibil brichetat
Cantități utilizate pentru transformare în fabricile de combustibil brichetat (miniere și independente).
|
|
|
7.6.
|
Din care: total industrie (fără siderurgie)
|
|
|
7.7.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
7.8.
|
Din care: altele (servicii, gospodării etc.)
Cantități de combustibil furnizate gospodăriilor (inclusiv cantitățile de cărbuni furnizate personalului minelor și al instalațiilor anexe), serviciilor (administrație, magazine etc.), precum și sectoarelor nespecificate în altă parte (încălzirea urbană, transporturile etc.).
|
|
|
|
|
|
|
8.2.
|
Din care: importatori
|
|
|
8.3.
|
Din care: cocserii
Se aplică numai în cazul cărbunelui superior.
|
|
Agregatele următoare se aplică în cazul cocsului obținut din cărbune superior, cocsului din lignit, combustibililor brichetați și brichetelor de lignit:
|
|
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: exporturi din interiorul UE
|
|
|
4.
|
Variația stocurilor
Cantități deținute de cocserii (cocs) și de fabricile de combustibil brichetat (combustibili brichetați), precum și de importatori.
Nu include stocurile consumatorilor, cu excepția stocurilor deținute de consumatorii care importă direct.
O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
|
|
|
5.
|
Livrări interne calculate
Cantitatea totală calculată de produse furnizate consumului intern. Aceasta se calculează după cum urmează:
producția + importurile – exporturile + variația stocurilor
|
|
|
6.
|
Livrări interne observate
Cantități furnizate pieței interne. Acestea reprezintă suma livrărilor pentru diferitele tipuri de consumatori. Poate apărea o diferență între livrările calculate și cele observate.
|
|
|
6.1.
|
Din care: total industrie (fără siderurgie)
|
|
|
6.2.
|
Din care: siderurgie
|
|
|
6.3.
|
Din care: altele (servicii, gospodării etc.)
Cantități de combustibil furnizate gospodăriilor (inclusiv cantitățile de cocs și combustibili brichetați furnizate personalului minelor și al instalațiilor anexe) și serviciilor (administrație, magazine etc.).
|
|
|
7.
|
Stocuri finale
Reprezintă cantitățile deținute de:
|
—
|
cocserii (se aplică numai în cazul cocsului din cărbune și lignit);
|
|
—
|
fabrici de combustibili brichetați (se aplică numai în cazul combustibililor brichetați din cărbune și lignit);
|
|
|
1.2.2. Importuri
În ceea ce privește lignitul, cocsul de lignit, combustibilii brichetați și brichetele de lignit, trebuie înregistrate cantitățile totale importate din interiorul și din exteriorul UE.
În cazul cărbunelui superior, trebuie declarate importurile din următoarele țări de origine:
|
1.
|
Cantități importate din interiorul UE
|
|
|
|
|
1.2.
|
Din care: Regatul Unit
|
|
|
|
|
1.4.
|
Din care: alte țări/state UE
Trebuie precizate țările în cauză.
|
|
|
2.
|
Cantități importate din exteriorul UE
|
|
|
|
|
|
|
2.4.
|
Din care: Africa de Sud
|
|
|
|
|
2.4.1.
|
De la punctul 2.4, din care: Rusia
|
|
|
2.4.2.
|
De la punctul 2.4, din care: Ucraina
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.8.
|
Din care: alte țări din afara UE
Trebuie precizate țările în cauză.
|
|
1.3. Unităţi de măsură
Toate cantitățile de produse sunt exprimate în 103 tone.
1.4. Derogări şi scutiri
Nu este cazul.
2. ENERGIE ELECTRICĂ
2.1. Produse energetice în cauză
Acest capitol se referă la energia electrică.
2.2. Lista de agregate
Trebuie înregistrate agregatele de pe lista următoare.
2.2.1. Sectorul de producție
În cazul următoarelor tipuri de agregate, trebuie înregistrate atât cantitățile brute, cât și nete:
|
1.
|
Producția totală de energie electrică
|
|
|
1.1.
|
Din care: energie nucleară
|
|
|
1.2.
|
Din care: energie hidroelectrică
|
|
|
1.2.1.
|
De la punctul 1.2, din care: partea energiei hidroelectrice produse prin intermediul sistemelor de acumulare prin pompare
|
|
|
1.3.
|
Din care: energie geotermală
|
|
|
1.4.
|
Din care: energie electrică în termocentrale
|
|
|
1.5.
|
Din care: energie eoliană
|
|
De asemenea, trebuie înregistrate următoarele cantități de energie electrică:
|
|
|
2.1.
|
Din care: importuri din interiorul UE
|
|
|
|
|
3.1.
|
Din care: exporturi în exteriorul UE
|
|
|
4.
|
Energie absorbită prin pompaj
|
|
|
5.
|
Cantități utilizate pe piața internă
Aceasta se calculează după cum urmează:
producția netă totală + importuri – exporturi – cantități absorbite prin pompare
|
|
În ceea ce privește consumul de combustibili în centralele a căror activitate principală este producerea de energie, se aplică agregatele următoare (a se vedea anexa B pentru definițiile cărbunelui superior și lignitului):
|
6.
|
Consumul total de combustibil în centralele a căror activitate principală este producerea de energie
Cantitatea totală de combustibil consumată pentru producerea de energie electrică, precum și pentru producerea de energie termică destinată exclusiv vânzării către terți.
|
|
|
6.1.
|
Din care: cărbune superior
|
|
|
|
|
6.3.
|
Din care: produse petroliere
|
|
|
6.4.
|
Din care: gaz natural
|
|
|
6.5.
|
Din care: gaze derivate (gaze artificiale)
|
|
|
6.6.
|
Din care: alți combustibili
|
|
2.2.2. Stocuri de combustibili la producători a căror activitate principală este producerea de energie
Producătorii a căror activitate principală este producerea de energie sunt întreprinderi de utilități publice care produc energie electrică utilizând combustibili. Trebuie declarate următoarele tipuri de stocuri finale (stocuri la sfârșitul perioadei de referință:)
2.3. Unităţi de măsură
|
|
Energie electrică: GWh
Cărbune superior, lignit și produse petroliere: în 103 tone și în TJ pe baza puterii calorifice nete.
Gaz natural și gaze derivate: TJ pe baza puterii calorifice brute.
Alți combustibili: TJ pe baza puterii calorifice nete.
Energie termică nucleară: TJ.
|
|
|
103 tone
|
2.4. Derogări şi scutiri
Nu este cazul.
3. PETROL ȘI PRODUSE PETROLIERE
3.1. Produse energetice în cauză
În lipsa unor dispoziții contrare, colectarea de date vizează următoarele produse energetice, pentru care se aplică definițiile de la capitolul 4 din anexa B: ţiței, LGN, materii prime de rafinărie, alte hidrocarburi, gaz de rafinărie (nelichefiat), etan, GPL, nafta, benzină auto, benzină de aviație, benzină tip Jet Fuel (nafta tip Jet Fuel sau JP4), kerosen tip Jet Fuel, alte tipuri de kerosen, motorină (păcură distilată), motorină pentru transporturi, motorină pentru încălzire și alte utilizări, păcură (cu conținut atât scăzut, cât și ridicat de sulf), white spirit și SBP, lubrifianți, bitum, unsori consistente și cocs de petrol.
Unde este cazul, benzina auto trebuie înregistrată în două categorii, și anume:
|
—
|
benzina auto fără plumb: benzină auto, în cazul în care compușii de plumb nu au fost adăugați pentru a mări cifra octanică. Poate conține cantități foarte mici de plumb organic;
|
|
—
|
benzina auto cu plumb: benzină auto cu TEP și/sau TMP adăugați pentru a mări cifra octanică.
|
Categoria „Alte produse” cuprinde atât cantitățile care corespund definiției din anexa B capitolul 4, cât și cantitățile de white spirit și SBP, de lubrifianți, de bitum și de unsori consistente; aceste produse trebuie înregistrate separat.
3.2. Lista de agregate
În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.
3.2.1. Sectorul de aprovizionare
Tabelul următor se aplică numai în cazul țițeiului, LGN-urilor, al materiilor prime de rafinării, al aditivilor/compușilor oxigenați, al biocombustibililor și al altor hidrocarburi:
|
1.
|
Producția națională
Nu se aplică în cazul materiilor prime pentru rafinării.
|
|
|
2.
|
Din alte surse
Aditivi, biocombustibili și alte hidrocarburi, a căror producție a fost deja înregistrată în alte bilanțuri privind combustibilii.
Nu se aplică în cazul țițeiului, LGN-urilor și materiilor prime pentru rafinării.
|
|
|
3.
|
Retururi din petrochimie
Reprezintă produse finite sau semifinite, care sunt returnate de consumatorii finali la rafinării pentru prelucrare, amestec sau vânzare. Este vorba de obicei despre produse secundare ale industriei petrochimice.
Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.
|
|
|
4.
|
Produse transferate
Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.
Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.
|
|
|
5.
|
Importuri și exporturi
Această categorie include cantitățile de țiței și produse importate sau exportate în conformitate cu acordurile de prelucrare (adică rafinare pentru terți). Țițeiul și LGN-urile trebuie înregistrate ca provenind din țara de origine inițială; în cazul materiilor prime pentru rafinării și al produselor finite trebuie să se țină cont de ultima țară de proveniență.
Aici intră toate lichidele din gaz (de exemplu GPL) extrase în urma regazificării gazului natural lichefiat importat și produsele petroliere importate sau exportate direct de industria petrochimică.
Notă: orice schimb de biocombustibil care nu a fost amestecat cu combustibilii de transport (de exemplu în forma lor pură) ar trebui raportat în chestionarul privind energiile regenerabile.
|
|
|
6.
|
Utilizare directă
Această rubrică se referă la țiței, LGN-uri și la alte hidrocarburi utilizate direct fără prelucrare în rafinării.
Această categorie include țițeiul utilizat pentru producerea de energie electrică.
|
|
|
7.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată printr-un un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.
|
|
|
8.
|
Cantități intrate în rafinării (calculate)
Reprezintă cantitatea totală de produse care, conform calculelor, a intrat în procesul de rafinare. Aceasta se calculează după cum urmează:
producția națională + din alte surse + retururi din industrie + produse transferate + importuri - exporturi - utilizare directă - variația stocurilor
|
|
|
9.
|
Diferențe statistice
Reprezintă cantitățile calculate intrate în rafinării minus cantitățile observate intrate în rafinării.
|
|
|
10.
|
Cantități intrate în rafinării (observate)
Cantități măsurate ca intrări în rafinării
|
|
|
11.
|
Pierderi de rafinare
Reprezintă diferența dintre cantitățile intrate în rafinării (observate) și producția brută a rafinăriilor. Pierderile pot apărea în timpul procesului de distilare din cauza evaporării. Pierderile înregistrate au valoare pozitivă. Pot exista creșteri de volum, dar nu și creșteri de masă.
|
|
|
12.
|
Producția de compuși oxigenați
Reprezintă acea parte a producției sau aporturile de alte surse care se compune din eteri, precum MTBE (metil-terț-butil-eter), TAME (terț-amil-metil-eter), din alcooli precum etanolul și esteri și care este utilizată în amestecuri pentru a obține benzină și motorină.
|
|
Tabelul următor nu se aplică materiilor prime pentru rafinării și nici aditivilor/compușilor oxigenați:
|
1.
|
Produsele primare primite
Reprezintă cantitățile de țiței de proveniență internă sau importate (inclusiv condensatele) și LGN-urile de proveniență internă care sunt utilizate direct, fără a fi prelucrate în rafinăriile de petrol, și retururile din petrochimie care sunt utilizate direct, deși nu sunt combustibili primari.
|
|
|
2.
|
Producția brută a rafinăriilor
Reprezintă producția de produse finite a rafinăriilor sau a uzinelor de amestecare.
Această rubrică nu include pierderile de rafinare, dar include consumul propriu al rafinăriilor.
|
|
|
3.
|
Produse reciclate
Este vorba de produsele finite care trec a doua oară prin circuitul comercial, după ce au fost livrate o dată consumatorilor finali (de exemplu lubrifianții uzați care sunt reprelucrați). Trebuie făcută o distincție între aceste cantități și retururile din petrochimie.
|
|
|
4.
|
Consumul propriu al rafinăriilor
Reprezintă produse petroliere consumate pentru exploatarea rafinăriilor.
În această categorie nu intră produsele utilizate de companiile petroliere în alte scopuri decât cel de rafinare, de exemplu buncăraj sau consumul navelor petroliere.
Sunt incluși combustibilii utilizați de rafinării la producerea de energie electrică și termică vândută.
|
|
|
5.
|
Importuri și exporturi
|
|
|
|
|
7.
|
Transferuri între produse
Reprezintă cantitățile de produse a căror clasificare s-a schimbat, fie pentru că specificațiile acestora au fost modificate, fie pentru că aceste produse au fost amestecate pentru a forma un alt produs.
O valoare negativă pentru un produs trebuie compensată de una (sau mai multe) valori pozitive pentru unul sau mai multe produse și invers; totalul net trebuie să fie zero.
|
|
|
8.
|
Produse transferate
Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.
|
|
|
9.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată printr-un un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.
|
|
|
10.
|
Livrări interne brute calculate
Acestea se calculează după cum urmează:
produse primare primite + producția brută a rafinăriilor + produse reciclate - consumul propriu al rafinăriilor + importurile - exporturile - buncărajul + transferurile între produse - produsele transferate - variația stocurilor
|
|
|
11.
|
Diferența statistică
Reprezintă livrările interne brute calculate minus livrările interne brute observate.
|
|
|
12.
|
Livrări interne brute observate
Reprezintă livrările observate de produse petroliere finite, provenind din surse primare (de exemplu rafinării, uzine de amestecare etc.) către piața internă.
Această cifră poate fi diferită de cifra calculată din cauza, de exemplu, a diferențelor de câmp de aplicare și/sau a diferențelor de definire în sisteme de înregistrare diferite.
|
|
|
12.1.
|
Din care: livrările pentru transportul aerian civil internațional
|
|
|
12.2.
|
Din care: livrările pentru centralele electrice publice
|
|
|
12.3.
|
Din care: livrările de GPL
|
|
|
12.4.
|
Din care: livrări (brute) pentru sectorul petrochimic
|
|
|
13.
|
Retururi din petrochimie pentru rafinării
|
|
|
14.
|
Livrările interne nete totale
|
|
3.2.2. Stocuri
Următoarele stocuri inițiale și finale trebuie înregistrate în cazul tuturor produselor energetice, cu excepția gazului de rafinărie:
|
1.
|
Stocurile de pe teritoriul național
În această categorie intră stocurile deținute în următoarele locații: rezervoarele rafinăriilor, terminalele, rezervoarele de alimentare ale rețelei de conducte, barjele și petrolierele de coastă (atunci când portul de plecare și portul de destinație sunt pe teritoriul aceleiași țări), petrolierele aflate în porturile statelor membre (dacă urmează să fie descărcate în aceste porturi), buncărajul navelor din navigația internă. Nu sunt incluse aici stocurile de petrol din conducte, din vagoanele-cisternă, din autocisterne, din bucărajul navelor maritime, din stațiile de serviciu, din magazinele de desfacere cu amănuntul și din buncărajul navelor de pe mare.
|
|
|
2.
|
Stocuri deținute în contul altor țări în conformitate cu acordurile bilaterale între guverne
Reprezintă stocuri de pe teritoriul național care aparțin altei țări și la care accesul este garantat de un acord între guvernele respective.
|
|
|
3.
|
Stocurile cu destinație străină cunoscută
Sunt stocuri nemenționate la punctul 2, care se găsesc pe teritoriul național, dar care aparțin altei țări, căreia îi sunt destinate. Aceste stocuri pot fi deținute în sau în afara zonelor libere.
|
|
|
4.
|
Alte stocuri deținute în zone libere
Reprezintă stocurile nemenționate la punctul 2 sau 3, indiferent dacă au fost vămuite sau nu.
|
|
|
5.
|
Stocuri deținute de consumatorii importanți
Sunt stocuri supuse controlului guvernamental. Această definiție nu include stocurile altor consumatori.
|
|
|
6.
|
Stocuri deținute la bordul navelor oceanice cu destinația pe teritoriul național, în port sau amarate
Stocuri vămuite sau nu. Această categorie nu include stocurile de la bordul navelor de mare adâncime.
Dar include petrolul petrolierelor de coastă, dacă portul de plecare și de destinație sunt pe teritoriul aceleiași țări. În cazul navelor care sosesc și care au mai multe porturi de destinație, trebuie declarate numai cantitățile descărcate pe teritoriul național.
|
|
|
7.
|
Stocurile deținute de autoritățile publice pe teritoriul național
Reprezintă stocurile nemilitare deținute de autoritățile publice pe teritoriul național, care sunt în proprietatea sau sub controlul statului, deținute exclusiv pentru cazuri de urgență.
Această categorie nu include stocurile deținute de companiile petroliere publice sau de întreprinderile de distribuție a energiei electrice sau stocurile deținute direct de companiile petroliere în numele autorităților publice.
|
|
|
8.
|
Stocuri deținute pe teritoriul național de întreprinderile de depozitare
Sunt stocuri deținute de organizațiile publice sau private, a căror activitate principală este gestiunea stocurilor deținute exclusiv pentru situații/cazuri de urgență.
Această categorie nu include nu include stocurile obligatorii deținute de societățile private.
|
|
|
9.
|
Toate celelalte stocuri deținute pe teritoriul național
Toate celelalte stocuri care îndeplinesc condițiile prezentate la punctul 1.
|
|
|
10.
|
Stocuri deținute în alte țări în conformitate cu acordurile bilaterale între guverne
Stocuri care aparțin unei țări, dar sunt deținute într-o altă țară, la care accesul este garantat de un acord între guvernele respective.
|
|
|
10.1.
|
Din care: stocuri guvernamentale
|
|
|
10.2.
|
Din care: stocurile întreprinderilor de depozitare
|
|
|
10.3.
|
Din care: alte stocuri
|
|
|
11.
|
Stocuri deținute în altă țară desemnate formal ca stocuri de import
Stocuri neincluse în categoria 10 care aparțin țării declarante, dar care sunt deținute într-o altă țară și care urmează să fie importate.
|
|
|
12.
|
Alte stocuri deținute în zone libere
Alte stocuri de pe teritoriul național neincluse în categoriile de mai sus.
|
|
|
13.
|
Conținutul conductelor
Petrol (țiței și produse petroliere) prezent în conducte, necesar întreținerii fluxului în interiorul acestora.
|
|
De asemenea, trebuie realizată o defalcare a cantităților în funcție de țara corespunzătoare pentru:
|
—
|
stocurile finale deținute în numele altor țări în conformitate cu acordurile bilaterale guvernamentale;
|
|
—
|
alte stocurile finale cu destinație străină cunoscută;
|
|
—
|
stocurile finale deținute în alte țări în conformitate cu acordurile bilaterale guvernamentale;
|
|
—
|
alte stocuri finale deținute în alte țări desemnate formal ca stocuri de import.
|
Prin stocuri inițiale se înțeleg stocurile din ultima zi a lunii care precede luna de referință. Prin stocuri finale se înțeleg stocurile din ultima zi a lunii de referință.
3.2.3. Importuri și exporturi
Importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație.
3.3. Unităţi de măsură
Cantități energetice: 103 tone
3.4. Observaţii geografice
În scopul raportării statistice, se aplică clarificările de la anexa A capitolul 1, cu următoarele excepții:
|
1.
|
Danemarca include Insulele Feroe și Groenlanda.
|
|
2.
|
Elveția include Liechtenstein.
|
3.5. Derogări şi scutiri
Nu este cazul.
4. GAZ NATURAL
4.1. Produse energetice în cauză
Gazul natural este definit în anexa B capitolul 2.
4.2. Lista de agregate
În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.
4.2.1. Sectorul de aprovizionare
|
1.
|
Producția națională
Totalul producției de gaz uscat comercializabil, obținut în interiorul granițelor naționale, inclusiv producția offshore. Producția se calculează după eliminarea impurităților și extracția LGN-urilor și a sulfului.
Pierderile de extracție și cantitățile reinjectate, degajate în aer sau arse, nu sunt incluse în această rubrică.
Aici intră cantitățile utilizate în industria gazelor naturale, în procesul de extracție a gazului natural, în rețelele de conducte și în instalațiile de prelucrare.
|
|
|
|
|
|
|
4.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată printr-un un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.
|
|
|
5.
|
Livrări interne brute calculate
Acestea se calculează după cum urmează:
producția națională + importurile – exporturile – variația stocurilor
|
|
|
6.
|
Diferența statistică
Reprezintă livrările interne brute calculate minus livrările interne brute observate.
|
|
|
7.
|
Livrări interne brute observate
Acestea includ gazul utilizat de industria gazului pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentului (consumul aferent extracției gazului natural, rețelei de conducte și instalațiilor de prelucrare), inclusiv pierderile de distribuție.
|
|
|
8.
|
Nivelurile stocurilor inițiale și finale deținute pe teritoriul național
Cantități stocate în instalații speciale de depozitare (zăcăminte de gaz și/sau petrol epuizate, straturi acvifere, cavități saline, excavații si altele) și cantitățile depozitate de gaz natural lichefiat. Prin stocuri inițiale se înțeleg stocurile din ultima zi a lunii care precede luna de referință. Prin stocuri finale se înțeleg stocurile din ultima zi a lunii de referință.
|
|
|
9.
|
Consumul propriu și pierderile din industria gazului natural
Consumul propriu pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentului (consumul aferent extracției gazului natural, rețelei de conducte și instalațiilor de prelucrare).
Sunt incluse pierderile de distribuție.
|
|
4.2.2. Importuri și exporturi
Importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație.
4.3. Unităţi de măsură
Cantitățile trebuie exprimate în două tipuri de unități:
|
—
|
unități de cantitate fizică în 106 m3 în condiții de referință (15 oC, 101 325 kPa);
|
|
—
|
unități de conținut energetic, adică în TJ, pe baza puterii calorifice brute.
|
4.4. Derogări şi scutiri
Nu este cazul.
5. DISPOZIȚII APLICABILE
Dispozițiile următoare se aplică privind colectarea de date descrisă în toate capitolele precedente:
|
1.
|
Perioada de referință
O lună calendaristică.
|
|
2.
|
Periodicitatea
Lunară.
|
|
3.
|
Termenul pentru transmiterea datelor
În termen de trei luni după luna de referință.
|
|
4.
|
Formatul și metoda transmiterii de date
Formatul transmiterii de date trebuie să respecte o normă de schimb de date adecvată stabilită de Eurostat.
Datele se transmit sau sunt încărcate prin mijloace electronice la punctul unic de intrare al datelor trimise la Eurostat.
|
ANEXA D
STATISTICI LUNARE PE TERMEN SCURT
Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, periodicitatea, termenul și modalitățile de colectare lunară pe termen scurt a datelor statistice.
Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.
1. GAZ NATURAL
1.1. Produse energetice în cauză
Acest capitol se referă numai la gazul natural. Gazul natural este definit în anexa B capitolul 2.
1.2. Lista de agregate
Trebuie înregistrate agregatele de pe lista următoare.
|
|
|
|
|
|
|
4.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
|
|
|
5.
|
Aprovizionarea
Aceasta se calculează după cum urmează:
producția + importurile – exporturile + variația stocurilor
|
|
1.3. Unităţi de măsură
Cantitățile de gaz natural trebuie exprimate în TJ, pe baza puterii calorifice brute.
1.4. Alte dispoziţii aplicabile
|
1.
|
Perioada de referință
O lună calendaristică.
|
|
2.
|
Periodicitatea
Lunară.
|
|
3.
|
Termenul pentru transmiterea datelor
În termen de o lună după luna de referință.
|
|
4.
|
Formatul și metoda transmiterii de date
Formatul transmiterii de date trebuie să respecte o normă de schimb de date adecvată stabilită de Eurostat.
Datele se transmit sau sunt încărcate prin mijloace electronice la punctul unic de intrare al datelor trimise la Eurostat.
|
1.5. Derogări şi scutiri
Germania este scutită de la această colectare de date.
2. ENERGIE ELECTRICĂ
2.1. Produse energetice în cauză
Acest capitol se referă numai la energia electrică.
2.2. Lista de agregate
Trebuie înregistrate agregatele de pe lista următoare.
|
1.
|
Producția totală de energie electrică
Cantitatea totală brută de energie electrică generată.
Include consumul propriu al centralelor electrice.
|
|
|
|
|
|
|
4.
|
Furnizarea brută de energie electrică
Aceasta se calculează după cum urmează:
producția totală de energie electrică + importuri – exporturi
|
|
2.3. Unităţi de măsură
Cantitățile de energie trebuie exprimate în GWh.
2.4. Alte dispoziţii aplicabile
|
1.
|
Perioada de referință
O lună calendaristică.
|
|
2.
|
Periodicitatea
Lunară.
|
|
3.
|
Termenul pentru transmiterea datelor
În termen de o lună după luna de referință.
|
|
4.
|
Formatul și metoda transmiterii de date
Formatul transmiterii de date trebuie să respecte o normă de schimb de date adecvată stabilită de Eurostat.
Datele se transmit sau sunt încărcate prin mijloace electronice la punctul unic de intrare al datelor trimise la Eurostat.
|
2.5. Derogări şi scutiri
Germania este scutită de la această colectare de date.
3. PETROL ȘI PRODUSE PETROLIERE
Acest tip de colectare de date este denumită în general „chestionarul JODI”.
3.1. Produse energetice în cauză
În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date vizează următoarele produse energetice, pentru care se aplică definițiile de la capitolul 4 din anexa B: țiței, GPL, benzină (care include benzina auto și benzina de aviație), kerosen (care include kerosen tip Jet Fuel și alte tipuri de kerosen), motorină și păcură (cu conținut scăzut sau ridicat de sulf).
De asemenea, această colectare de date se aplică „petrolului total”, care reprezintă suma tuturor acestor produse, cu excepția țițeiului, și trebuie să includă alte produse petroliere, precum gazul de rafinărie, etanul, nafta, cocsul de petrol, white spirit și SBP, unsori consistente, bitumul, lubrifianții și altele.
3.2. Lista de agregate
În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.
3.2.1. Sectorul de aprovizionare
Tabelul următor se aplică numai în cazul țițeiului:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată printr-un un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.
|
|
|
6.
|
Cantități intrate în rafinării
Debitul observat al rafinăriilor.
|
|
Tabelul următor se aplică în cazul țițeiului, al GPL-urilor, al benzinei, al kerosenului, al motorinei, al păcurii și al petrolului total:
|
1.
|
Producția rafinăriilor
Reprezintă producția brută, inclusiv consumul propriu al rafinăriilor.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5.
|
Variația stocurilor
O creștere a stocurilor este indicată printr-un un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.
|
|
|
6.
|
Cererea
Livrările sau vânzările către piața internă (consum intern) plus consumul propriu al rafinăriilor plus marina internațională plus buncărajul aviației. Cererea de petrol total include țițeiul.
|
|
3.3. Unităţi de măsură
Cantități energetice: 103 tone
3.4. Alte dispoziţii aplicabile
|
1.
|
Perioada de referință
O lună calendaristică.
|
|
2.
|
Periodicitatea
Lunară.
|
|
3.
|
Termenul pentru transmiterea datelor
În termen de 25 de zile după luna de referință.
|
|
4.
|
Formatul și metoda transmiterii de date
Formatul transmiterii de date trebuie să respecte o normă de schimb de date adecvată stabilită de Eurostat.
Datele se transmit sau sunt încărcate prin mijloace electronice la punctul unic de intrare al datelor trimise la Eurostat.
|
3.5. Derogări şi scutiri
Nu este cazul.
In force: This act has been changed. Current consolidated version: 07/02/2024