EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32003Q1231(01)

Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (2003/C 321/01)

JO C 321, 31.12.2003, p. 1–5 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (BG, RO, HR)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 12/04/2016; înlocuit prin 32016Q0512(01)

32003Q1231(01)



Jurnalul Oficial C 321 , 31/12/2003 p. 0001 - 0005


Acordul interinstituțional

privind o mai bună legiferare

(2003/C 321/01)

PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 5, și Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la acesta,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană,

reamintind Declarația nr. 18 privind costurile estimate care rezultă din propunerile Comisiei și Declarația nr. 19 privind punerea în aplicare a dreptului comunitar, anexate la Actul final de la Maastricht,

reamintind Acordurile interinstituționale din 25 octombrie 1993 privind procedurile de punere în aplicare a principiului subsidiarității [1], din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative [2], din 22 decembrie 1998 privind orientările comune pentru calitatea redactării legislației comunitare [3] și din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative [4],

luând act de concluziile președinției Consiliului European reunit la Sevilia la 21 și 22 iunie 2002 și la Bruxelles la 20 și 21 martie 2003,

subliniind că prezentul acord se încheie fără a aduce atingere rezultatului Conferinței interguvernamentale care va urma Convenției privind viitorul Europei,

ADOPTĂ PREZENTUL ACORD:

Angajamente și obiective comune

(1) Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene convin să amelioreze calitatea legiferării printr-o serie de inițiative și proceduri definite în prezentul acord interinstituțional.

(2) Exercitându-și puterile și respectând procedurile prevăzute de tratate și reamintind importanța pe care o acordă metodei comunitare, cele trei instituții convin să respecte principiile generale, precum legitimitatea democratică, subsidiaritatea și proporționalitatea, precum și certitudinea juridică. Acestea convin, de asemenea, să promoveze simplitatea, claritatea și consecvența la redactarea textelor legislative, precum și cel mai mare grad de transparență a procesului legislativ.

Acestea invită statele membre să asigure transpunerea corectă și promptă a dreptului comunitar în dreptul național în cadrul termenelor prevăzute, în conformitate cu concluziile președinției Consiliului European cu ocazia reuniunilor de la Stockholm, Barcelona și Sevilia.

O coordonare mai bună a procesului legislativ

(3) Cele trei instituții convin să asigure o mai bună coordonare generală a activității lor legislative, furnizând astfel o bază esențială pentru o legiferare mai bună în cadrul Uniunii Europene.

(4) Cele trei instituții convin să amelioreze coordonarea lucrărilor pregătitoare și legislative în contextul procedurii de codecizie și să asigure promovarea adecvată a acestora.

Consiliul va informa în timp util Parlamentul European cu privire la proiectul de program strategic multianual pe care îl recomandă spre adoptare Consiliului European. Cele trei instituții își comunică reciproc calendarul legislativ anual respectiv, cu scopul de a ajunge la un acord privind o programare anuală comună.

În special, Parlamentul European și Consiliul se vor strădui să stabilească, pentru fiecare propunere legislativă, un program indicativ pentru diferitele etape care conduc la adoptarea finală a respectivei propuneri.

În măsura în care programarea multianuală are un impact interinstituțional, cele trei instituții inițiază o cooperare prin intermediul canalelor adecvate.

Programul legislativ și de lucru anual al Comisiei va conține, în măsura în care este posibil, indicații privind alegerea instrumentelor legislative și temeiul juridic preconizat pentru fiecare propunere.

(5) În vederea eficienței, cele trei instituții asigură, în măsura posibilităților, o sincronizare mai bună a tratamentului dosarelor comune la nivelul organelor de pregătire [5] din fiecare ramură a autorității legislative [6].

(6) Cele trei instituții se vor informa reciproc în permanență cu privire la lucrările lor, pe toată durata procesului legislativ. Această informare utilizează proceduri adecvate, în special dialogul dintre comisiile și ședința plenară a Parlamentul European și președinția Consiliului și Comisie.

(7) Comisia prezintă un raport anual al situației propunerilor sale legislative.

(8) Comisia se va asigura că membrii săi asistă, ca regulă generală, la discuțiile comisiilor parlamentare și la dezbaterile în ședință plenară privind proiectele de legislație de care sunt responsabili.

Consiliul va continua practica menținerii unor contacte intense cu Parlamentul European prin intermediul participării cu regularitate la dezbaterile în ședință plenară, în măsura în care este posibil, prin intermediul miniștrilor de resort. Consiliul va încerca să participe, de asemenea, cu regularitate, la lucrările comisiilor parlamentare și la alte reuniuni, de preferință la nivel ministerial, sau la un alt nivel corespunzător.

(9) Comisia va ține seama de cererile de prezentare a propunerilor legislative făcute de Parlamentul European sau Consiliu, formulate în temeiul articolului 192 sau al articolului 208 din Tratatul CE. Aceasta furnizează un răspuns rapid și adecvat comisiilor parlamentare competente și organelor de pregătire ale Consiliului.

O mai mare transparență și accesibilitate

(10) Cele trei instituții confirmă importanța pe care o acordă intensificării transparenței și a informării cetățenilor pe tot parcursul derulării lucrărilor lor legislative, ținând seama de regulamentul lor de procedură respectiv. Acestea se asigură, în special, că dezbaterile publice la nivel politic se difuzează în cea mai mare măsură prin folosirea sistematică a noilor tehnologii de comunicație, precum, între altele, transmisia prin satelit și video-streaming prin internet. Cele trei instituții se asigură, de asemenea, că publicul are un acces mai mare la EUR-Lex.

(11) Cele trei instituții vor ține o conferință de presă comună cu scopul de a anunța rezultatul pozitiv al procesului legislativ privind procedura de codecizie, de îndată ce au ajuns la un acord, indiferent dacă este vorba despre prima lectură, a doua lectură sau după conciliere.

Alegerea instrumentului legislativ și a temeiului juridic

(12) Comisia va explica și justifica în fața Parlamentului European și a Consiliului alegerea unui instrument legislativ, dacă este posibil în cadrul programului său de lucru anual sau al procedurilor obișnuite de dialog și, în orice caz, în nota de fundamentare a inițiativelor sale. Aceasta examinează, de asemenea, orice cerere a autorității legislative în această privință și ține seama de rezultatul eventualelor consultări efectuate de aceasta înainte de a-și prezenta propunerile.

Aceasta se va asigura că acțiunea pe care o propune este atât de simplă, încât să permită realizarea corespunzătoare a obiectivului măsurii și necesitatea unei puneri în aplicare eficiente.

(13) Cele trei instituții reamintesc definiția termenului "directivă" (articolul 249 din Tratatul CE), precum și dispozițiile relevante ale Protocolului privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. În propunerile sale pentru directive, Comisia se asigură de respectarea unui echilibru adecvat între principiile generale și dispozițiile detaliate, cu scopul de a evita recurgerea excesivă la măsurile comunitare de punere în aplicare.

(14) Comisia va motiva, în mod clar și complet, temeiul juridic pentru fiecare propunere. În cazul modificării temeiului juridic după prezentarea oricărei propuneri a Comisiei, Parlamentul European va fi consultat din nou în mod corespunzător de către instituția în cauză, respectând în totalitate jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.

(15) În nota de fundamentare a propunerilor sale, Comisia va indica, în toate cazurile, dispozițiile juridice existente la nivel comunitar în domeniul respectiv. Comisia va explicita, de asemenea, în nota sa de fundamentare, măsurile propuse cu privire la principiile subsidiarității și proporționalității. Comisia va raporta, de asemenea, cu privire la domeniul de aplicare și rezultatele consultărilor prealabile și la analizele de impact pe care le-a efectuat.

Utilizarea metodelor de reglementare alternative

(16) Cele trei instituții reamintesc obligația Comunității de a legifera doar în măsura în care este necesar, în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Acestea recunosc utilitatea recurgerii, în cazurile adecvate sau atunci când Tratatul CE nu cere în mod specific utilizarea unui instrument juridic, la mecanisme de reglementare alternative.

(17) Comisia se va asigura că recurgerea la mecanismele de coreglementare și autoreglementare este întotdeauna în conformitate cu dreptul comunitar și că respectă criteriile de transparență (în special promovarea acordurilor) și de reprezentativitate a părților implicate. Aceasta trebuie, de asemenea, să reprezinte o valoare adăugată pentru interesul general. Aceste mecanisme nu sunt aplicabile în cazul în care sunt în joc drepturile fundamentale sau opțiuni politice importante sau în situațiile în care normele trebuie să fie aplicate uniform în toate statele membre. Acestea trebuie să asigure o reglementare rapidă și flexibilă, care nu afectează principiile concurenței și nici unitatea pieței interne.

— Coreglementarea

(18) Prin coreglementare se înțelege mecanismul prin care un act legislativ comunitar conferă realizarea obiectivelor definite de autoritatea legislativă părților interesate recunoscute în domeniu (în special operatorii economici, partenerii sociali, organizațiile neguvernamentale sau asociațiile).

Acest mecanism poate fi utilizat pe baza criteriilor definite în actul legislativ, astfel încât să asigure adaptarea legislației la problemele și sectoarele în cauză, să reducă lucrările legislative, concentrându-se pe aspectele esențiale, și să se profite de experiența părților interesate.

(19) Actul legislativ trebuie să respecte principiul proporționalității, astfel cum se definește în Tratatul CE. Acordurile dintre partenerii sociali respectă dispozițiile prevăzute la articolele 138 și 139 din tratat. În nota de fundamentare a propunerilor sale, Comisia explică autorității legislative competente motivele pentru care aceasta propune recurgerea la un astfel de mecanism.

(20) În contextul definit de actul legislativ de bază, părțile interesate de actul legislativ respectiv pot încheia acorduri voluntare pentru a stabili modalitățile practice.

Proiectele de acorduri sunt transmise de către Comisie autorității legislative. În conformitate cu responsabilitățile sale, Comisia examinează conformitatea cu dreptul comunitar a acestor proiecte de acorduri (și, în special, cu actul legislativ de bază).

La cererea, inter alia, a Parlamentului European sau a Consiliului, actul legislativ de bază poate, după caz și în funcție de subiect, să prevadă o perioadă de două luni după notificarea unui proiect de acord. În cursul acestei perioade, fiecare instituție poate fie să sugereze modificări, în cazul în care consideră că proiectul de acord nu răspunde obiectivelor definite de către autoritatea legislativă, fie să se opună intrării în vigoare a acestuia, și, eventual, să ceară Comisiei să prezinte o propunere de act legislativ.

(21) Actul legislativ care servește ca bază pentru un mecanism de coreglementare indică posibilitatea extinderii coreglementării în domeniul interesat. Autoritatea legislativă competentă definește în respectivul act măsurile relevante pentru monitorizarea aplicării în caz de nerespectare de către una sau mai multe din părțile implicate sau în caz de eșec al acordului. Aceste măsuri pot consta, de exemplu, în furnizarea cu regularitate a unor informații de către Comisie către autoritatea legislativă cu privire la monitorizarea aplicării sau într-o clauză de revizuire în temeiul căreia Comisia raportează, la sfârșitul unei anumite perioade, și propune, în cazul în care este necesar, o modificare a actului legislativ, sau orice altă măsură legislativă adecvată.

— Autoreglementarea

(22) Prin autoreglementare se înțelege posibilitatea ca operatorii economici, partenerii sociali, organizațiile neguvernamentale sau asociațiile să adopte între ei și pentru ei înșiși orientări comune la nivel european (în special coduri de conduită sau acorduri sectoriale).

Ca regulă generală, aceste inițiative voluntare nu implică exprimarea unor luări de poziție din partea instituțiilor, în special atunci când acestea intervin în domenii care nu intră sub incidența tratatelor sau în care Uniunea nu a legiferat până în momentul de față. În cadrul responsabilităților sale, Comisia examinează practicile autoreglementării, cu scopul de a verifica dacă acestea sunt conforme cu dispozițiile Tratatului CE.

(23) Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la practicile de autoreglementare, pe care aceasta le consideră, pe de o parte, ca aducând o contribuție la realizarea obiectivelor Tratatului CE și fiind compatibile cu dispozițiile sale și, pe de altă parte, ca fiind satisfăcătoare, în ceea ce privește reprezentativitatea părților interesate, acoperirea sectorială și geografică și valoarea adăugată a angajamentelor asumate. Aceasta examinează, cu toate acestea, posibilitatea de a face o propunere de act legislativ, în special la cererea autorității legislative competente sau în caz de nerespectare a practicilor menționate anterior.

Dispoziții de aplicare (procedura comitetului)

(24) Cele trei instituții subliniază rolul important pe care îl joacă în legislație dispozițiile de aplicare. Acestea subliniază rezultatele Convenției privind viitorul Europei referitoare la stabilirea unor modalități de exercitare de către Comisie a competențelor de executare care îi sunt conferite.

Parlamentul European și Consiliul subliniază că, în conformitate cu atribuțiile lor respective, au început examinarea propunerii pe care Comisia a adoptat-o la 11 decembrie 2002 în vederea modificării Deciziei 1999/468/CE a Consiliului [7].

Îmbunătățirea calității legislației

(25) Cele trei instituții, fiecare exercitându-și respectivele atribuții, asigură calitatea legislației, îndeosebi claritatea, simplitatea și eficiența sa. Acestea estimează că o îmbunătățire a procesului de consultare prelegislativă și recurgerea mai frecventă la analizele de impact, atât cele ex ante, cât și cele ex post, vor contribui la acest obiectiv. Acestea sunt hotărâte să aplice pe deplin Acordul interinstituțional din 22 decembrie 1998 privind orientările comune pentru calitatea redactării legislației comunitare.

(a) Consultarea prelegislativă

(26) Pe parcursul perioadei care precedă prezentarea propunerilor legislative, după informarea Parlamentului European și a Consiliului, Comisia procedează la consultări cât de complete posibil, ale căror rezultate sunt făcute publice. În anumite situații, în cazul în care Comisia consideră că este oportun, aceasta poate prezenta un document de consultare prelegislativă, cu privire la care Parlamentul European și Consiliul pot alege să emită un aviz.

(b) Analize de impact

(27) În conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, Comisia ține seama în mod corespunzător în propunerile sale legislative de consecințele lor financiare sau administrative, în special pentru Uniune și statele membre. În plus, fiecare dintre cele trei instituții ține seama de obiectivul de a asigura o aplicare adecvată și eficientă în statele membre.

(28) Cele trei instituții convin asupra contribuției pozitive a analizelor de impact la îmbunătățirea calității legislației comunitare, în ceea ce privește atât sfera de aplicare, cât și conținutul acesteia.

(29) Comisia va continua să pună în aplicare procesul integrat de analiză prealabilă a impactului pentru proiectele legislative majore, combinând într-o singură evaluare analiza de impact privind, în special, aspectele economice, sociale și de mediu. Rezultatele acestor analize vor fi puse pe deplin și în mod liber la dispoziția Parlamentului European, a Consiliului și a publicului. În nota de fundamentare a propunerilor sale, Comisia va indica modul în care analizele de impact au influențat aceste instituții.

(30) Atunci când se aplică procedura de codecizie, Parlamentul European și Consiliul pot, de asemenea, pe baza criteriilor și a procedurilor definite în comun, să efectueze analize de impact prealabile adoptării unui amendament substanțial, fie la prima lectură, fie în etapa de conciliere. În cel mai scurt timp după adoptarea prezentului acord, cele trei instituții vor efectua un bilanț al experiențelor lor respective și vor examina posibilitatea definirii unei metodologii comune.

(c) Consecvența textelor

(31) Parlamentul European și Consiliul vor lua toate măsurile adecvate pentru a îmbunătăți cercetarea efectuată de către departamente lor respective privind redactarea textelor adoptate în cadrul procedurii de codecizie, cu scopul de a evita orice inexactitate sau inconsecvență. În acest scop, instituțiile pot să convină asupra unei scurte perioade de grație pentru a permite efectuarea acestei verificări juridice înainte de adoptarea finală a unui act.

Îmbunătățirea transpunerii și a aplicării

(32) Cele trei instituții subliniază importanța respectării de către statele membre a articolului 10 din Tratatul CE, invită statele membre să asigure o transpunere corectă și rapidă, în termenele prescrise, a dreptului comunitar în dreptul național și estimează că o asemenea transpunere este indispensabilă aplicării consecvente și eficiente a acestei legislații de către organele jurisdicționale, administrații, cetățeni și operatorii economici și sociali.

(33) Cele trei instituții se asigură că toate directivele includ un termen obligatoriu pentru transpunerea dispozițiilor lor în dreptul național. Acestea prevăd în directive un termen de transpunere cât mai scurt posibil, care să nu depășească, în general, o perioadă de doi ani. Cele trei instituții doresc ca statele membre să facă noi eforturi în privința transpunerii directivelor în termenele indicate de acestea. În această privință, Comisia își propune să consolideze cooperarea cu statele membre, iar Parlamentul European și Consiliul iau notă de acest fapt.

Cele trei instituții reamintesc că Tratatul CE conferă Comisiei posibilitatea de a iniția o procedură privind încălcarea dreptului comunitar în cazul în care un stat membru nu respectă termenul de transpunere; Parlamentul European și Consiliul iau notă de angajamentele luate de către Comisie în această privință [8].

(34) Comisia redactează rapoarte anuale privind transpunerea directivelor în diferitele statele membre, însoțite de tabele care indică rata de transpunere. Aceste rapoarte sunt transmise Parlamentului European și Consiliului și sunt făcute publice.

Consiliul încurajează statele membre să stabilească, pentru ele însele și în interesul Comunității, propriile lor tabele, care ilustrează, în măsura în care este posibil, concordanța dintre directivele și măsurile de transpunere și să le facă publice. Consiliul invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să desemneze în cel mai scurt timp un coordonator pentru transpunere.

Simplificarea și reducerea volumului legislației

(35) Pentru a facilita aplicarea și pentru a îmbunătăți lizibilitatea legislației comunitare, cele trei instituții convin, pe de o parte, să efectueze o actualizare și o reducere a volumului legislației existente și, pe de altă parte, să o simplifice în mod semnificativ. În acest scop, cele trei instituții se bazează pe programul multianual al Comisiei.

Actualizarea și reducerea volumului legislației se efectuează în special prin intermediul abrogării actelor care nu mai sunt aplicate și prin codificarea sau reformarea altor acte.

Scopul simplificării legislative este de a îmbunătăți și adapta legislația, modificând sau înlocuind actele și dispozițiile care sunt prea complicate și complexe pentru a fi aplicate. Această simplificare se efectuează prin reformarea actelor existente sau prin noi propuneri legislative, păstrând în același timp conținutul politicilor comunitare. În acest cadru, Comisia selectează domeniile dreptului actual susceptibile de a fi simplificate, pe baza criteriilor definite după consultarea autorității legislative.

(36) În cele șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Parlamentul European și Consiliul, cărora le revine, în calitate de autoritate legislativă, sarcina adoptării, în stadiul final, a propunerilor de acte simplificate, trebuie să își modifice metodele de lucru, înființând, de exemplu, structuri ad hoc, însărcinate în mod specific cu simplificarea legislației.

Punere în aplicare și monitorizarea acordului

(37) Punerea în aplicare a prezentului acord este monitorizată de Grupul tehnic la nivel înalt pentru cooperarea interinstituțională.

(38) Cele trei instituții iau măsurile necesare pentru a pune la dispoziția serviciilor lor competente mijloacele și resursele necesare în scopul punerii în aplicare adecvate a prezentului acord.

Hecho en Estrasburgo, el dieciseis de diciembre de dos mil tres.

Udfærdiget i Strasbourg den sekstende december to tusind og tre.

Geschehen zu Straßburg am sechzehnten Dezember zweitausendunddrei.

Έγινε στις Στρασβούργο, στις δέκα έξι Δεκεμβρίου δύο χιλιάδες τρία.

Done at Strasbourg on the sixteenth day of December in the year two thousand and three.

Fait à Strasbourg, le seize décembre deux mille trois.

Fatto a Strasburgo, addi' sedici dicembre duemilatre.

Gedaan te Straatsburg, de zestiende december tweeduizenddrie.

Feito em Estrasburgo, em dezasseis de Dezembro de dois mil e três.

Tehty Strasbourgissa kuudentenatoista päivänä joulukuuta vuonna kaksituhattakolme.

Som skedde i Strasbourg den sextonde december tjugohundratre.

Por el Parlamento Europeo

På Europa-Parlamentets vegne

Im Namen des Europäischen Parlaments

Για το Ευρωπαϊκό Κοινοβούλιο

For the European Parliament

Par le Parlement européen

Per il Parlamento europeo

Voor het Europees Parlement

Pelo Parlamento Europeu

Euroopan parlamentin puolesta

På Europaparlamentets vägnar

El Presidente

Formand

Der Präsident

Ο Πρóεδρος

The President

Le Président

Il Presidente

de Voorzitter

O Presidente

Puheenjohtaja

Ordförande

+++++ TIFF +++++

Por el Consejo

På Rådets vegne

Im Namen des Rates

Για το Συμβούλιο

For the Council

Par le Conseil

Per il Consiglio

Voor de Raad

Pelo Conselho

Neuvoston puolesta

På rådets vägnar

El Presidente

Formand

Der Präsident

Ο Πρóεδρος

The President

Le Président

Il Presidente

de Voorzitter

O Presidente

Puheenjohtaja

Ordförande

+++++ TIFF +++++

Por la Comisión

På Kommissions vegne

Im Namen der Kommission

Για την Επιτροπή

For the Commission

Par la Commission

Per la Commissione

Voor de Commissie

Pela Comissão

Komission puolesta

På kommissionens vägnar

El Presidente

Formand

Der Präsident

Ο Πρóεδρος

The President

Le Président

Il Presidente

de Voorzitter

O Presidente

Puheenjohtaja

Ordförande

+++++ TIFF +++++

[1] JO C 329, 6.12.1993, p. 135.

[2] JO C 102, 4.4.1996, p. 2.

[3] JO C 73, 17.3.1999, p. 1.

[4] JO C 77, 28.3.2002, p. 1.

[5] Comisie parlamentară în cadrul Parlamentului European, grup de lucru și Comitetul Reprezentanților Permanenți în cadrul Consiliului.

[6] În sensul prezentului acord, expresia "autoritate legislativă" se referă numai la Parlamentul European și la Consiliu.

[7] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

[8] Comunicarea Comisiei din 12 decembrie 2002 privind îmbunătățirea controlului dreptului comunitar, COM(2002) 725 final, p. 20-21.

--------------------------------------------------

Top