(1)

Uniunea este construită pe solidaritate, atât între cetățenii săi, cât și între statele membre. Această valoare comună și universală ghidează acțiunile Uniunii și oferă unitatea necesară pentru a face față provocărilor societale actuale și viitoare, la a căror abordare tinerii europeni sunt dornici să contribuie, exprimându-și solidaritatea în practică. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) subliniază că solidaritatea este unul dintre principiile esențiale ale Uniunii. Principiul solidarității este, de asemenea, menționat la articolul 21 alineatul (1) din TUE ca fiind unul dintre elementele care stau la baza acțiunii externe a Uniunii.

(2)

Având în vedere amplificarea semnificativă a nevoilor umanitare la nivel mondial și pentru a promova într-o mai mare măsură solidaritatea și a spori vizibilitatea ajutorului umanitar în rândul cetățenilor Uniunii, trebuie dezvoltată solidaritatea între statele membre și între Uniune și țările terțe afectate de dezastre naturale sau provocate de om.

(3)

Acțiunile de voluntariat pentru ajutor umanitar ar trebui să contribuie la dezvoltarea unui răspuns umanitar bazat pe nevoi și să fie ghidat de Consensul european privind ajutorul umanitar prevăzut în Declarația comună a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei Europene, intitulată „Consensul european privind ajutorul umanitar” (4). Ar trebui promovate dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului.

(4)

Acolo unde este cazul, ar trebui să se țină seama de rolul central și global de coordonare al Oficiului pentru coordonarea afacerilor umanitare al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru promovarea unui răspuns internațional coerent la crizele umanitare.

(5)

Acțiunile de voluntariat pentru ajutor umanitar ar trebui să contribuie la un răspuns umanitar adecvat, care să consolideze perspectiva de gen în contextul politicii Uniunii privind ajutorul umanitar și să promoveze acțiuni umanitare adecvate pentru nevoile specifice ale femeilor și bărbaților de toate vârstele. Acțiunile de voluntariat pentru ajutor umanitar ar trebui să țină cont de nevoile și de posibilitățile persoanelor aflate în situațiile cele mai vulnerabile, inclusiv femei și copii, precum și ale persoanelor expuse cel mai mult riscurilor.

(6)

Acțiunile de voluntariat pentru ajutor umanitar ar trebui să își propună să contribuie cât mai mult posibil la sporirea eficacității și eficienței ajutorului umanitar oferit de Uniune, în conformitate cu principiile referitoare la bunele practici în materie de donații în domeniul acțiunilor umanitare.

(7)

Discursul din 14 septembrie 2016 privind starea Uniunii a subliniat necesitatea de a investi în tineri și a anunțat instituirea unui Corp european de solidaritate, menit să le ofere tinerilor din întreaga Uniune oportunitatea de a-și aduce o contribuție semnificativă în societate, de a da dovadă de solidaritate și de a-și dezvolta abilitățile, permițându-le să dobândească nu doar experiență profesională, ci și o experiență de viață de neprețuit.

(8)

În comunicarea sa din 7 decembrie 2016 intitulată „Spre un Corp european de solidaritate”, Comisia a subliniat necesitatea de a consolida fundamentele activităților de solidaritate întreprinse pe teritoriul Europei, de a le oferi tinerilor oportunități mai multe și mai bune de a se implica în activități de solidaritate, care să acopere o gamă largă de domenii, și de a sprijini actorii naționali, regionali și locali în eforturile depuse pentru a face față diferitelor provocări și crize. Comunicarea respectivă a lansat o primă etapă a Corpului european de solidaritate, prin care au fost mobilizate resurse din diferite programe ale Uniunii pentru a le oferi tinerilor din întreaga Uniune oportunități de voluntariat, de stagii sau de locuri de muncă.

(9)

În contextul prezentului regulament, „solidaritatea” este înțeleasă ca un simț al responsabilității individuale și colective pentru realizarea binelui comun, exprimat prin acțiuni concrete.

(10)

A contribui la sprijinirea persoanelor și a comunităților din afara Uniunii care au nevoie de ajutor umanitar, pe baza principiilor fundamentale ale umanității, neutralității, imparțialității și independenței, reprezintă o modalitate importantă de exprimare a solidarității.

(11)

Este necesar să se dezvolte și mai mult solidaritatea cu victimele crizelor și dezastrelor din țările terțe și să crească atât nivelul de conștientizare al cetățenilor Uniunii cu privire la ajutorul umanitar și la voluntariat în general, cât și vizibilitatea acestora, ca activitate pe tot parcursul vieții.

(12)

Uniunea și statele membre s-au angajat să pună în aplicare Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele sale de dezvoltare durabilă, atât pe plan intern, cât și prin acțiuni externe.

(13)

În concluziile sale din 19 mai 2017 privind operaționalizarea legăturii dintre domeniul umanitar și cel al dezvoltării, Consiliul a recunoscut necesitatea de a consolida reziliența prin asigurarea unei legături mai bune între asistența umanitară și cooperarea pentru dezvoltare și de a consolida în continuare legăturile operaționale între abordările complementare ale asistenței umanitare, cooperării pentru dezvoltare și prevenirii conflictelor.

(14)

Tinerilor ar trebui să li se ofere oportunități ușor accesibile și incluzive de a se implica în activități de solidaritate, care să le permită să își manifeste angajamentul în beneficiul comunităților, dobândind în același timp experiență, cunoștințe, abilități și competențe utile pentru dezvoltarea lor personală, educațională, socială, civică și profesională și îmbunătățindu-și astfel capacitatea de inserție profesională. Activitățile de solidaritate respective ar trebui să sprijine, de asemenea, mobilitatea voluntarilor tineri, conștientizarea interculturală și dialogul intercultural.

(15)

Activitățile de solidaritate propuse tinerilor ar trebui să le permită acestora să contribuie în mod concret și benefic. Activitățile de solidaritate ar trebui să răspundă unor nevoi societale nesatisfăcute și să contribuie la consolidarea comunităților și la participarea civică. Activitățile de solidaritate ar trebui să ofere tinerilor posibilitatea de a dobândi cunoștințe, aptitudini și competențe valoroase. Activitățile de solidaritate ar trebui să fie accesibile tinerilor din punct de vedere financiar și să fie desfășurate în condiții sigure și sănătoase.

(16)

Programul „Corpul european de solidaritate” (denumit în continuare „programul”) servește drept punct unic de acces pentru activitățile de solidaritate din întreaga Uniune și de dincolo de frontierele acesteia. Pentru a maximiza eficacitatea finanțării din partea Uniunii și impactul programului, Comisia ar trebui să încerce să stabilească sinergii între toate programele relevante în mod coerent, dar fără ca astfel de sinergii să conducă la utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele prevăzute în prezentul regulament. Ar trebui asigurate coerența și complementaritatea cu alte politici relevante ale Uniunii, precum Strategia Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027 (5), și cu alte programe relevante ale Uniunii, în special programul Erasmus+, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Programul se bazează pe punctele forte și pe sinergiile programelor anterioare și ale celor existente, în special ale Serviciului european de voluntariat, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și ale inițiativei Voluntari UE pentru ajutor umanitar, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 375/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (8). De asemenea, ar trebui asigurată complementaritatea cu rețelele existente la nivelul Uniunii care sunt relevante pentru activitățile programului, cum ar fi rețeaua Eurodesk. În plus, ar trebui să se asigure complementaritatea între sistemele conexe existente, în special sistemele naționale de solidaritate, cum ar fi sistemele de voluntariat, de serviciu civic și de mobilitate pentru tineri, și program, pentru a consolida și îmbogăți reciproc impactul și calitățile acestor sisteme și, după caz, pentru a valorifica bunele practici. Programul nu ar trebui să fie un înlocuitor pentru sistemele naționale similare. Ar trebui asigurat accesul egal al tuturor tinerilor la activitățile naționale de solidaritate.

(17)

Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027 (denumit în continuare „CFM 2021-2027”) stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (9).

(18)

În ceea ce privește interpretarea actelor juridice conexe ale Uniunii, este oportun ca atât voluntariatul transfrontalier, cât și voluntariatul care continuă să fie sprijinit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, să fie considerate echivalente cu voluntariatul efectuat în cadrul Serviciului european de voluntariat.

(19)

Programul vizează să le ofere tinerilor noi oportunități de a desfășura activități de voluntariat în domenii legate de solidaritate, precum și de a concepe și a elabora proiecte de solidaritate din proprie inițiativă. Respectivele oportunități contribuie la consolidarea dezvoltării personale, educaționale, sociale, civice și profesionale a tinerilor. De asemenea, programul ar trebui să sprijine activitățile de networking pentru participanții și organizațiile participante și măsurile de asigurare a calității activităților sprijinite și de creștere a validării cunoștințelor dobândite de participanți. Prin urmare, programul vizează, de asemenea, să contribuie la cooperarea europeană care prezintă importanță pentru tineri și să crească nivelul de conștientizare cu privire la impactul pozitiv al acestei cooperări. Este oportun ca activitățile de solidaritate oferite să urmeze o procedură clară și detaliată, adresată participanților și organizațiilor participante, care să stabilească etapele tuturor fazelor activităților de solidaritate.

(20)

Activitățile de solidaritate ar trebui să aibă o potențială valoare adăugată europeană și ar trebui să fie benefice pentru comunități și să promoveze în același timp dezvoltarea personală, educațională, socială, civică și profesională a participanților. Activitățile de solidaritate ar trebui să fie desfășurate în legătură cu diferite domenii, precum: educația și formarea; lucrul cu tinerii; ocuparea forței de muncă; egalitatea de gen; antreprenoriatul și, în special, antreprenoriatul social; cetățenia și participarea democratică; conștientizarea interculturală și dialogul intercultural; incluziunea socială; incluziunea persoanelor cu handicap; protecția mediului și a naturii; acțiunile în domeniul climei; prevenirea dezastrelor, pregătirea pentru cazul în care acestea se produc și înlăturarea consecințelor acestora; agricultura și dezvoltarea rurală; aprovizionarea cu produse alimentare și nealimentare; sănătatea și bunăstarea personală; cultura, inclusiv patrimoniul cultural; creativitatea; educația fizică și sportul; asistența socială și protecția socială; primirea și integrarea resortisanților țărilor terțe, ținând cont totodată de provocările cu care se confruntă persoanele provenite dintr-un context de migrație; cooperarea și coeziunea teritorială; și cooperarea transfrontalieră. Activitățile de solidaritate ar trebui să includă o componentă importantă de învățare și formare, asigurată prin intermediul unor activități relevante oferite participanților înaintea, în timpul și după încheierea activității de solidaritate în cauză.

(21)

Voluntariatul, atât pe teritoriul Uniunii, cât și dincolo de frontierele acesteia, constituie o bogată experiență în contextul învățării nonformale și informale și stimulează dezvoltarea personală, socio-educațională și profesională a tinerilor, cetățenia activă, participarea civică și capacitatea de inserție profesională. Voluntariatul nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra locurilor de muncă remunerate potențiale sau existente și nu ar trebui să fie considerat ca un substitut al acestora. Comisia și statele membre ar trebui să coopereze în ceea ce privește politicile de voluntariat în domeniul tineretului prin metoda deschisă de coordonare.

(22)

Spiritul de inițiativă al tinerilor reprezintă un atu important pentru societate și pentru piața forței de muncă. Programul contribuie la promovarea acestui spirit de inițiativă, oferindu-le tinerilor oportunitatea de a concepe și a pune în aplicare propriile proiecte de solidaritate cu scopul de a aborda provocări specifice în beneficiul comunităților lor locale. Proiectele de solidaritate oferă ocazia de a testa idei și soluții inovatoare privind provocările comune printr-o abordare de jos în sus și îi sprijină pe tineri să fie ei înșiși promotorii acțiunilor de solidaritate. Proiectele de solidaritate servesc, de asemenea, drept rampă de lansare pentru implicarea ulterioară în activități de solidaritate și sunt un prim pas în a încuraja participanții să se implice în activități profesionale independente și să fie în continuare cetățeni activi în calitate de voluntari, de stagiari sau de angajați în asociații, organizații neguvernamentale sau alte organisme active în domeniul solidarității, în sectorul nonprofit și în cel al tineretului.

(23)

Participanții la voluntariat (denumiți în continuare „voluntari”) pot contribui la consolidarea capacității Uniunii de a oferi ajutor umanitar bazat pe nevoi și principial și pot contribui la creșterea eficacității sectorului umanitar cu condiția ca aceștia să fie selectați, formați și pregătiți în mod adecvat pentru a fi trimiși pe teren, astfel încât să se garanteze că ei au aptitudinile și competențele necesare pentru a ajuta în modul cel mai eficace persoanele aflate în dificultate, și cu condiția ca ei să beneficieze de un sprijin și de o supraveghere suficiente în locul unde se desfășoară activitatea de voluntariat. Prin urmare, îndrumătorii, mentorii și experții cu pregătire și instruire de înalt nivel și cu experiență joacă un rol important în asigurarea eficacității răspunsului umanitar pe teren și în sprijinirea voluntarilor, ca parte a voluntariatului. Astfel de îndrumători, mentori și experți pot fi implicați în voluntariat pentru a ghida și a însoți voluntarii și pentru a ajuta și a sprijini componentele voluntariatului axate pe dezvoltare și pe consolidarea capacităților, întărind astfel rețelele și comunitățile locale. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită capacității organizațiilor-gazdă din țările terțe și necesității de a integra voluntariatul în contextul local și de a facilita interacțiunea voluntarilor cu actorii din domeniul umanitar de la nivel local, cu comunitatea-gazdă și cu societatea civilă locală.

(24)

Este important ca participanții și organizațiile participante să aibă sentimentul apartenenței la o comunitate de persoane și entități care se angajează să întărească solidaritatea în întreaga Europă. În același timp, organizațiile participante au nevoie de sprijin pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a propune activități de solidaritate de calitate unui număr din ce în ce mai mare de participanți. Programul ar trebui să sprijine activitățile de networking care vizează consolidarea implicării participanților și a organizațiilor participante într-o astfel de comunitate, promovarea unui spirit al programului și încurajarea schimbului de practici și experiențe utile. De asemenea, activitățile de networking ar trebui să contribuie la creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește programul în rândul actorilor publici și privați și la facilitarea și colectarea de feedback din partea participanților și a organizațiilor participante cu privire la implementarea programului.

(25)

O atenție deosebită ar trebui să fie acordată asigurării calității activităților de solidaritate și a oportunităților propuse în cadrul programului, în special oferindu-le participanților cursuri de formare online sau offline, asistență lingvistică și administrativă înainte, în timpul și după încheierea activității de solidaritate în cauză, precum și polițe de asigurare, inclusiv asigurare de accidente, de îmbolnăvire sau de răspundere civilă. Ar trebui garantată validarea cunoștințelor, a abilităților și a competențelor dobândite de participanți ca urmare a experienței acumulate în cadrul programului. Securitatea și siguranța participanților, a organizațiilor participante și a beneficiarilor vizați rămân de o importanță capitală. Asemenea securitate și siguranță ar trebui să includă cerințe adecvate de autorizare a participanților care lucrează cu grupuri vulnerabile, în conformitate cu dreptul intern aplicabil. Toate activitățile de solidaritate ar trebui să respecte principiul „a nu prejudicia” și ar trebui să fie puse în aplicare ținând seama în mod corespunzător de impactul unor circumstanțe neprevăzute, cum ar fi crizele de mediu, conflictele sau pandemiile. Voluntarii ar trebui să nu fie mobilizați pentru operațiuni desfășurate în zone de conflict armat internațional sau fără caracter internațional sau în structuri care nu respectă standardele internaționale în domeniul drepturilor omului.

(26)

Programul ar trebui să respecte principiile prevăzute în Orientările UE din 2017 pentru promovarea și protecția drepturilor copilului și la articolul 9 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

(27)

Pentru a asigura faptul că activitățile programului au un impact asupra dezvoltării personale, educaționale, sociale, culturale, civice și profesionale a participanților, cunoștințele, abilitățile și competențele care constituie rezultate ale învățării ca urmare a activității în cauză ar trebui să fie identificate și documentate în mod corespunzător. În acest scop, ar trebui să se încurajeze utilizarea unor instrumente eficace la nivelul Uniunii și la nivel național pentru recunoașterea învățării nonformale și informale, precum Youthpass și Europass, după caz, în funcție de circumstanțele și particularitățile de la nivel național, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 (10).

(28)

Comisia și agențiile naționale ar trebui, totodată, să îi încurajeze pe foștii participanți să-și împărtășească experiențele prin intermediul rețelelor de tineret, al instituțiilor de educație și al atelierelor, în calitate de ambasadori sau de membri ai unei rețele. Foștii participanți ar putea, de asemenea, să contribuie la formarea participanților.

(29)

O etichetă de calitate ar trebui să garanteze faptul că organizațiile participante respectă principiile și cerințele programului în ceea ce privește drepturile și responsabilitățile care le revin în toate etapele experienței de solidaritate.

(30)

Orice entitate care dorește să participe la program ar trebui să primească o etichetă de calitate, cu respectarea condițiilor corespunzătoare. Organismele de implementare a programului ar trebui să desfășoare procesul care conduce la atribuirea unei etichete de calitate în mod continuu. Organismele de implementare a programului ar trebui să reevalueze periodic dacă entitățile continuă să îndeplinească condițiile care au condus la atribuirea etichetelor lor de calitate. O etichetă de calitate ar trebui să fie revocată în cazul în care se constată, cu ocazia verificărilor efectuate de organismele de implementare a programului, că entitatea în cauză nu mai îndeplinește condițiile respective. Procesul administrativ pentru atribuirea unei etichete de calitate ar trebui redus la minimum pentru a evita descurajarea organizațiilor mai mici.

(31)

O entitate care dorește să solicite finanțare pentru a propune activități de solidaritate în cadrul programului ar trebui să primească mai întâi o etichetă de calitate. Această condiție prealabilă nu ar trebui să se aplice persoanelor fizice care solicită sprijin financiar în numele unui grup informal de participanți pentru proiectele lor de solidaritate. Obținerea unei etichete de calitate nu ar trebui însă să conducă în mod automat la finanțare în cadrul programului.

(32)

Ca regulă generală, cererile de finanțare ar trebui să fie depuse la agenția națională a țării în care se află organizația participantă. Cererile de finanțare pentru activitățile dimensionate la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, inclusiv activitățile de solidaritate ale echipelor de voluntari în domenii prioritare identificate la nivelul Uniunii, precum și pentru activitățile de solidaritate menite să sprijine operațiunile de ajutor umanitar din țările terțe, se pot gestiona la nivel central, după caz.

(33)

Organizațiile participante pot îndeplini mai multe roluri în cadrul programului. Atunci când joacă rolul de gazdă, organizațiile participante ar trebui să desfășoare activități legate de primirea participanților, inclusiv organizarea de activități și furnizarea de îndrumare și de sprijin pentru participanți pe durata activității de solidaritate, după caz. Atunci când joacă un rol de sprijin, ele ar trebui să desfășoare activități legate de trimiterea participanților, precum și de pregătirea și îndrumarea participanților înainte, pe durata activității de solidaritate și după încheierea acesteia, inclusiv activități de formare a participanților și de îndrumare a acestora către organizații locale după încheierea activității de solidaritate, pentru a extinde posibilitățile de noi experiențe de solidaritate. Eticheta de calitate ar trebui să reflecte faptul că cerințele specifice variază în funcție de tipul de activitate de solidaritate oferită, și să ateste faptul că organizația este în măsură să asigure calitatea activităților de solidaritate în toate etapele experienței de solidaritate, în conformitate cu principiile și cu obiectivele programului. Orice entitate care își modifică în mod substanțial activitățile ar trebui să comunice acest lucru organismului competent pentru implementarea programului, care poate reevalua dacă entitatea continuă să îndeplinească condițiile care au condus la atribuirea etichetei de calitate.

(34)

Pentru a sprijini activitățile în domeniul solidarității în rândul tinerilor, organizațiile participante ar putea să fie entități publice sau private sau organizații internaționale, fără scop lucrativ sau cu scop lucrativ și ar putea include organizații de tineret, instituții religioase, asociații caritabile, organizații umanitare laice, organizații neguvernamentale sau alți actori din societatea civilă.

(35)

Ar trebui facilitată extinderea proiectelor programului. Ar trebui să se ia măsuri specifice pentru a ajuta promotorii de proiecte ale programului să solicite finanțare sau să creeze sinergii cu sprijinul fondurilor structurale și de investiții europene și al programelor Uniunii legate de migrație, securitate, justiție și cetățenie, sănătate și cultură.

(36)

Centrele de resurse ale Corpului european de solidaritate ar trebui să sprijine organismele de implementare a programului, organizațiile participante și participanții, în scopul de a îmbunătăți calitatea punerii în practică a activităților programului și în scopul de a ameliora identificarea și validarea competențelor dobândite prin activitățile respective, inclusiv prin Youthpass.

(37)

Portalul Corpului european de solidaritate ar trebui să fie dezvoltat în mod continuu pentru a asigura un acces ușor la program, în conformitate cu standardele stabilite prin Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului (11), și pentru a pune la dispoziție un ghișeu unic pentru persoanele și organizațiile interesate, între altele, de înregistrarea, identificarea și corelarea profilurilor și a oportunităților, de activitățile de networking și de schimburile virtuale, de formarea online, asistența lingvistică și sprijinul după încheierea activității și de alte funcții utile care ar putea apărea în viitor.

(38)

Portalul Corpului european de solidaritate ar trebui să fie dezvoltat în continuare ținând seama de Cadrul european de interoperabilitate, prevăzut în comunicarea Comisiei din 23 martie 2017 intitulată „Cadrul european de interoperabilitate – Strategie de implementare”, care prevede îndrumări specifice cu privire la modul în care pot fi configurate servicii publice digitale interoperabile și care este pus în aplicare în statele membre și în alte state din Spațiul Economic European prin intermediul cadrelor naționale de interoperabilitate. Cadrul european de interoperabilitate cuprinde 47 de recomandări concrete adresate administrațiilor publice care specifică modalități prin care acestea își pot îmbunătăți guvernanța activităților în materie de interoperabilitate, pot stabili relații interorganizaționale, pot raționaliza procesele care susțin serviciile digitale de la un capăt la altul și pot asigura faptul că nici actele juridice existente, nici cele noi nu compromit eforturile depuse în vederea interoperabilității.

(39)

Prezentului program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (12) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(40)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (14), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (15) și (UE) 2017/1939 (16) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii urmează să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri privind prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (17). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(41)

Programul vizează tinerii cu vârsta între 18 și 30 de ani. Pentru a participa la activitățile oferite de program, acești tineri ar trebui să se înregistreze în prealabil pe portalul Corpului european de solidaritate.

(42)

Având în vedere provocările specifice acțiunilor umanitare, participanții care se oferă voluntari pentru a sprijini operațiunile de ajutor umanitar ar trebui să aibă cel puțin 18 ani și cel mult 35 de ani.

(43)

Ar trebui să se acorde o atenție specială asigurării faptului că activitățile de solidaritate sunt accesibile tuturor tinerilor, în special tinerilor cu mai puține oportunități. Ar trebui să se ia măsuri speciale pentru a se promova incluziunea socială, în special participarea tinerilor care se confruntă cu un dezavantaj, inclusiv asigurarea cazării, la standarde rezonabile, pentru a face posibilă participarea efectivă a persoanelor cu handicap la activități de solidaritate în mod egal cu ceilalți, în conformitate cu articolul 27 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și cu Directiva 2000/78/CE a Consiliului (18). Astfel de măsuri speciale ar trebui să țină seama de constrângerile impuse de izolarea geografică a mai multor regiuni rurale și ultraperiferice ale Uniunii și a țărilor și teritoriilor de peste mări și de sărăcia anumitor zone periurbane. În mod similar, statele membre, țările și teritoriile de peste mări și țările terțe asociate programului ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare în vederea eliminării obstacolelor juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului. Măsurile respective ar trebui să soluționeze, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere acquis-ului Schengen și dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, problemele administrative care îngreunează obținerea vizelor și a permiselor de ședere și, în cazul activităților transfrontaliere desfășurate în Uniune, obținerea unui card european de asigurări sociale de sănătate.

(44)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și de a îndeplini Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, programul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea obiectivelor climatice. În conformitate cu Pactul verde european ca plan pentru o creștere durabilă, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, fără a schimba caracterul fundamental al programului. În cursul implementării programului, acțiuni relevante ar trebui să fie identificate și puse în practică și reanalizate în contextul evaluărilor relevante și al procesului de revizuire. De asemenea, este oportun să se măsoare acțiunile relevante care contribuie la obiectivele climatice, inclusiv cele care vizează să reducă impactul programului asupra mediului.

(45)

Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru program, care urmează să constituie principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (19), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(46)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul de neconformitate estimat. Alegerea finanțării privind granturile ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare.

(47)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (20), care prevede implementarea programelor respective pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului respectiv. De asemenea, țările terțe pot participa pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. Participarea deplină a țărilor terțe la program ar trebui să facă obiectul condițiilor stabilite în cadrul unor acorduri specifice care să reglementeze participarea țării terțe în cauză la program. Participarea deplină implică, în plus, obligația de a înființa o agenție națională și gestionarea unora dintre acțiunile programului prin gestiune indirectă. Entitățile juridice din țări terțe care nu sunt asociate la program ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la unele dintre acțiunile programului, astfel cum sunt definite în programele de lucru și în cererile de propuneri publicate de Comisie. La implementarea programului, ar putea fi avute în vedere regimuri specifice în ceea ce privește participarea entităților juridice din Andorra, Liechtenstein, Monaco, San Marino și Sfântul Scaun.

(48)

Pentru a crește la maximum impactul programului, ar trebui să se prevadă dispoziții care să permită statelor membre și țărilor terțe asociate la program, precum și altor programe ale Uniunii să pună la dispoziție fonduri suplimentare în conformitate cu normele programului.

(49)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (21), persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care țara respectivă sau teritoriul respectiv este legat.

(50)

Având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în concordanță cu comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii”, programul ar trebui să ia în considerare situația specifică a regiunilor ultraperiferice la care se face referire în respectivul articol. Ar trebui luate măsuri pentru a spori participarea regiunilor ultraperiferice la toate acțiunile, inclusiv prin sprijin financiar, după caz, pentru acțiuni de mobilitate. Ar trebui să se încurajeze schimburile de mobilitate și cooperarea dintre persoanele și organizațiile din respectivele regiuni și din țări terțe, în special din cele cu care se învecinează. Astfel de măsuri ar trebui să fie monitorizate și evaluate în mod periodic.

(51)

În conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia ar trebui să adopte programe de lucru și să informeze Parlamentul European și Consiliul cu privire la acestea. Programele de lucru ar trebui să stabilească măsurile necesare pentru implementarea lor în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale Corpului european de solidaritate, cu criteriile de selecție și de acordare a granturilor, precum și cu toate celelalte elemente necesare. Programele de lucru și orice modificări aduse acestora ar trebui adoptate prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare.

(52)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (22), programul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințele de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren, inclusiv a efectelor acestuia asupra provocărilor societale și umanitare.

(53)

Ar trebui să se asigure, la nivel local, național și european, activități adecvate de promovare, publicitate și diseminare cu privire la oportunitățile și rezultatele acțiunilor sprijinite de program. Ar trebui acordată o atenție deosebită întreprinderilor sociale, încurajându-le să susțină activitățile programului. Activitățile de promovare, de publicitate și diseminare ar trebui să se bazeze pe toate organismele de implementare a programului și ar trebui, după caz, să aibă sprijinul altor părți interesate. În plus, Comisia ar trebui să colaboreze cu un spectru larg de părți interesate, inclusiv cu organizațiile participante, în mod periodic de-a lungul întregului ciclu de viață al programului, pentru a facilita schimbul de bune practici și de rezultate ale proiectelor și pentru a colecta feedback cu privire la program. Agențiile naționale ar trebui să fie invitate să participe la respectivul proces.

(54)

Pentru a realiza mai bine obiectivele programului, Comisia, autoritățile naționale și agențiile naționale ar trebui, de preferință, să conlucreze îndeaproape și, acolo unde este cazul, în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale, cu întreprinderile sociale, cu organizațiile de tineret, cu organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap și cu părțile interesate de la nivel local care au experiență în materie de activități de solidaritate.

(55)

Pentru a asigura o mai mare eficiență a comunicării cu publicul larg și o sinergie mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele financiare alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivul general al programului.

(56)

Pentru a asigura faptul că prezentul regulament este pus în aplicare în mod eficient și eficace, programul ar trebui să valorifice la maximum structurile în materie de gestionare deja existente. Prin urmare, implementarea generală a programului ar trebui să fie încredințată structurilor existente, și anume Comisiei și agențiilor naționale desemnate pentru gestionarea acțiunilor menționate în capitolul privind tineretul din Regulamentul (UE) 2021/817. Cu toate acestea, acțiunile din cadrul componentei „participarea tinerilor la activități de solidaritate pentru ajutor umanitar” ar trebui să fie gestionate preponderent direct. Comisia ar trebui să consulte în mod regulat principalele părți interesante, inclusiv organizațiile participante, cu privire la implementarea programului.

(57)

Pentru a asigura o bună gestionare financiară și securitate juridică în statele membre și în țările terțe asociate la program, fiecare autoritate națională ar trebui să desemneze un organism de audit independent. Acolo unde este posibil și pentru a crește la maximum eficiența, organismele de audit independente ar trebui să fie aceleași cu cele desemnate pentru acțiunile menționate în capitolul privind tineretul din Regulamentul (UE) 2021/817.

(58)

Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului. Aceasta include soluționarea, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere acquis-ului Schengen și dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, a problemelor administrative care creează dificultăți în obținerea vizelor și a permiselor de ședere.

(59)

Sistemul de raportare a performanței ar trebui să asigure faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării programului și la evaluare sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate, la timp și la un nivel adecvat de detaliu. Aceste date ar trebui să fie comunicate Comisiei în conformitate cu normele relevante privind protecția datelor.

(60)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (23).

(61)

Pentru a simplifica cerințele pentru beneficiari, ar trebui folosite, în cea mai mare măsură posibilă, granturile simplificate sub forma sumelor forfetare, a finanțării forfetare și a costurilor unitare. Granturile simplificate care vizează sprijinirea acțiunilor de mobilitate în cadrul programului, astfel cum au fost definite de Comisie, ar trebui să țină seama de costul vieții și de cheltuielile de întreținere din țara-gazdă. În conformitate cu dreptul intern, statele membre ar trebui încurajate, de asemenea, să exonereze respectivele granturi de orice taxă sau contribuție socială; granturile acordate persoanelor fizice de entitățile juridice publice sau private ar trebui să fie tratate în același mod.

(62)

Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei, pentru a modifica anexa cu privire la indicatorii de performanță ai programului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(63)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute mai ales în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”). În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la egalitate între bărbați și femei și a dreptului la nediscriminare pe bază de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală ori context socioeconomic și să promoveze aplicarea articolelor 21 și 23 din Cartă.

(64)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(65)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume creșterea implicării tinerilor și a organizațiilor în activități de solidaritate accesibile și de înaltă calitate, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(66)

În conformitate cu Regulamentul financiar, este posibil să se acorde un grant pentru o acțiune care a început deja, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o perioadă limitată la începutul CFM 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă, în decizia de finanțare, eligibilitatea activităților și a costurilor de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă activitățile respective au fost puse în aplicare și costurile respective au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(67)

Acțiunile sau inițiativele care nu sunt sprijinite în temeiul prezentului regulament nu pot fi incluse în programele de lucru.

(68)

Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui urmărite sinergii în special între program și alte programe ale Uniunii, inclusiv fondurile executate în cadrul gestiunii partajate. Pentru a maximiza sinergiile respective, ar trebui să se asigure mecanisme generice esențiale, inclusiv finanțare cumulativă în cadrul unei acțiuni din partea programului și a unui alt program al Uniunii, atât timp cât o astfel de finanțare cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme adecvate, în special cu privire la posibilitatea de a declara aceleași costuri sau aceleași cheltuieli pe bază proporțională către program și către alt program al Uniunii.

(69)

Regulamentul (UE) 2018/1475 al Parlamentului European și al Consiliului (24) ar trebui să fie abrogat cu efect de la 1 ianuarie 2021.

(70)

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea programului să înceapă de la debutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,