—

declararea prezentei acțiuni ca fiind admisibilă și întemeiată,

—

anularea deciziilor prin care lui DF și lui DG li s-a refuzat indemnizația de instalare cu ocazia întoarcerii acestora din birouri externe (deciziile adoptate la 6 martie 2018 și, respectiv, la 28 februarie 2019);

—

în măsura necesară, anularea deciziilor din 19 martie 2019 (pentru DF) și din 27 martie 2019 (pentru DG) prin care BEI consideră că nu este necesar să inițieze procedura de conciliere, întrucât contestațiile acestora sunt „manifestly unfounded” [„vădit nefondate”];

—

în măsura necesară, anularea deciziilor din 14 iunie 2019 de confirmare a refuzului acordării indemnizației de instalare;

—

obligarea pârâtei la plata indemnizației de instalare fiecăruia dintre reclamanți, majorată cu dobânda de întârziere calculată la rata Băncii Centrale Europene majorată cu 2 puncte, până la plata integrală;

—

obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv întemeiat pe nerespectarea, prin interpretarea care ar fi fost făcută de Banca Europeană de Investiții (BEI), a articolelor 5 și 17 din anexa VII la Regulamentul personalului BEI, întrucât noua interpretare a normei prevăzute de dispozițiile respective nu ar fi conformă obiectivului pe care se presupune că aceasta îl urmărește.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea drepturilor dobândite, pe încălcarea încrederii legitime, pe lipsa unui regim tranzitoriu, precum și pe încălcarea principiului bunei administrări și a obligației de solicitudine.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea principiului nediscriminării.

4.

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 41 din Regulamentul personalului BEI.