19.3.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/5

1.

Potrivit principiului libertății de circulație și de ședere în statele membre ale Uniunii Europene, consacrat la articolul 21 și la articolul 20 alineatul (2) TFUE, articolul 10 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 (1) al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității trebuie să fie interpretat în sensul că prestațiile de limită de vârstă în numerar obținute în temeiul legislației unui stat membru nu sunt supuse niciunei reduceri, modificări, suspendări, retrageri sau confiscări pe motiv că beneficiarul a avut, în același timp, reședința pe teritoriul a două state membre (a avut în mod obișnuit două reședințe de același rang), unul dintre aceste state fiind diferit de cel în care se află instituția debitoare a pensiei pentru limită de vârstă?

2.

Articolul 21 și articolul 20 alineatul (2) TFUE, precum și articolul 10 din Regulamentul nr. 1408/71 trebuie interpretate în sensul că se opun aplicării dispoziției naționale de la articolul 114 alineatul 1 din Ustawa z dnia 17.12.1998 r. o emeryturach i rentach z Funduszu Ubezpieczeń Społecznych [Legea din 17 decembrie 1998 privind pensiile din fondurile de securitate socială] (Dz. U. 2009, nr. 153, poz. 1227, astfel cum a fost modificată), coroborată cu articolul 4 din Acordul din 9 octombrie 1975 dintre Republica Federală Germania și Republica Populară Polonă cu privire la asigurările de pensii și de accidente (Dz. U. 1976, nr. 16, poz. 101 astfel cum a fost modificat), care permite instituției de pensii poloneze să reanalizeze cererea și să retragă dreptul la pensie pentru limită de vârstă unei persoane care, timp de mulți ani, a avut concomitent două reședințe obișnuite (două centre de interese) pe teritoriul a două state, în prezent, membre ale Uniunii Europene, și care, înainte de 2009, nu a depus o cerere sau nu a dat o declarație de transferare a reședinței în unul dintre aceste state?

3.

Articolul 20 alineatul (2) și articolul 21 TFUE, precum și articolul 10 din Regulamentul nr. 1408/71 trebuie interpretate în sensul că se opun unei aplicări a dispoziției naționale de la articolul 138 alineatele 1 și 2 din Ustawa z dnia 17.12.1998 r. o emeryturach i rentach z Funduszu Ubezpieczeń Społecznych care permite instituției de pensii poloneze să solicite unei persoane care, din anul 1975 și până în anul 2009, a avut concomitent două reședințe obișnuite (două centre de interese) pe teritoriul a două state, în prezent, membre ale Uniunii Europene, restituirea pensiei pentru limită de vârstă pe ultimii trei ani, în cazul în care, în cursul soluționării cererii de acordare a pensiei și după obținerea acesteia de la instituția de asigurări poloneză, persoana respectivă nu a fost informată cu privire la necesitatea de a comunica faptul că a avut două reședințe obișnuite pe teritoriul a două state și de a depune o cerere sau de a da o declarație de alegere a instituției de asigurări din unul dintre statele menționate, care să fie competentă să soluționeze cererile de pensie pentru limită de vârstă?