Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52018AR0502

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Modificarea programului de sprijin pentru reforme structurale și noi instrumente bugetare pentru zona euro

COR 2018/00502

JO C 247, 13.7.2018, p. 54–61 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

13.7.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/54

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Modificarea programului de sprijin pentru reforme structurale și noi instrumente bugetare pentru zona euro

(2018/C 247/09)

Raportor general:

Olga ZRIHEN (BE-PSE), deputată în Parlamentul valon

Documente de referință:

Comunicare pe tema „Noi instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul Uniunii”

COM(2017) 822 final

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/825 pentru a majora pachetul financiar aferent Programului de sprijin pentru reforme structurale și pentru a adapta obiectivul general al acestuia

COM(2017) 825 final

Spre informare:

Comunicare pe tema „Noi pași către finalizarea uniunii economice și monetare a Europei: foaie de parcurs”

COM(2017) 821 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/825 pentru a majora pachetul financiar aferent Programului de sprijin pentru reforme structurale și pentru a adapta obiectivul general al acestuia – COM(2017) 825 final

Amendamentul 1

Considerentul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Programul de sprijin pentru reforme structurale (denumit în continuare „programul”) a fost instituit cu scopul de a consolida capacitatea statelor membre de a elabora și de a pune în aplicare reforme administrative și structurale menite să promoveze creșterea, inclusiv prin acordarea de asistență pentru utilizarea eficientă și eficace a fondurilor Uniunii. Sprijinul acordat în cadrul programului este furnizat de către Comisie, la cererea unui stat membru, și poate acoperi o gamă largă de domenii de politică . Dezvoltarea unor economii reziliente, întemeiate pe structuri economice și sociale solide, care să le permită statelor membre să absoarbă șocurile în mod eficient și să se redreseze rapid în urma acestora contribuie la coeziunea economică și socială. Punerea în aplicare a unor reforme instituționale, administrative și structurale menite să promoveze creșterea este un instrument adecvat în acest sens.

Programul de sprijin pentru reforme structurale (denumit în continuare „programul”) a fost instituit cu scopul de a consolida capacitatea statelor membre de a elabora și de a pune în aplicare reforme administrative și structurale menite să promoveze creșterea, care să fie relevante pentru punerea în aplicare a obiectivelor Tratatului privind Uniunea Europeană și să se refere direct la competențele UE , inclusiv prin acordarea de asistență pentru utilizarea eficientă și eficace a fondurilor Uniunii. Sprijinul acordat în cadrul programului este furnizat de Comisie, la cererea unui stat membru. Dezvoltarea unor economii reziliente, întemeiate pe structuri economice și sociale solide, care să le permită statelor membre să absoarbă șocurile în mod eficient și să se redreseze rapid în urma acestora ar trebui să contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială . Asumarea reformelor structurale relevante pentru UE pe teren, mai ales cu ajutorul autorităților locale și regionale și al partenerilor sociali, este o condiție esențială pentru succesul programului.

Amendamentul 2

Considerentul 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Întărirea coeziunii economice și sociale prin consolidarea reformelor structurale este esențială pentru o participare reușită la uniunea economică și monetară. Acest aspect este deosebit de important pentru statele membre a căror monedă nu este euro, în vederea pregătirii lor pentru aderarea la zona euro.

Întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin reforme structurale relevante pentru UE este esențială pentru o participare reușită la uniunea economică și monetară și o convergență sporită în cadrul acesteia . Acest aspect este deosebit de important pentru statele membre a căror monedă nu este euro, în vederea pregătirii lor pentru aderarea la zona euro.

Amendamentul 3

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Este, de asemenea, necesar să se indice faptul că acțiunile și activitățile programului pot sprijini reforme menite să acorde asistență statelor membre care doresc să adopte moneda euro în vederea pregătirii lor pentru participarea la zona euro.

 

Expunere de motive

Redundant, având în vedere considerentul 3.

Amendamentul 4

Considerentul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a răspunde cererii crescânde de sprijin din partea statelor membre, precum și prin prisma necesității de a sprijini punerea în aplicare a reformelor structurale în statele membre a căror monedă nu este euro, resursele financiare alocate programului ar trebui să fie majorate pentru a atinge un nivel suficient care să îi permită Uniunii să ofere sprijin pentru a răspunde nevoilor statelor membre solicitante.

Pentru a răspunde cererii crescânde de sprijin din partea statelor membre, precum și prin prisma necesității de a sprijini punerea în aplicare a reformelor structurale relevante pentru UE în statele membre a căror monedă nu este euro, resursele financiare alocate programului ar trebui să fie majorate prin utilizarea Instrumentului de flexibilitate prevăzut la articolul 11 din cadrul financiar multianual actual , pentru a atinge un nivel suficient care să îi permită Uniunii să ofere sprijin pentru a răspunde nevoilor statelor membre solicitante.

Amendamentul 5

Articolul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„Articolul 4

„Articolul 4

Obiectivul general

Obiectivul general

Obiectivul general al programului este de a contribui la realizarea de reforme instituționale, administrative și structurale favorabile creșterii în statele membre prin acordarea de sprijin autorităților naționale pentru măsurile ce vizează reformarea și consolidarea instituțiilor, a guvernanței, a administrației publice și a sectorului economic și social ca răspuns la provocările de ordin economic și social, în vederea consolidării coeziunii, a competitivității, a productivității, a creșterii economice durabile, a creării de locuri de muncă și a investițiilor, reforme care vor pregăti, de asemenea, terenul pentru participarea la zona euro, în special în contextul proceselor de guvernanță economică, inclusiv prin acordarea de asistență pentru utilizarea eficientă, transparentă și eficace a fondurilor Uniunii.”

Obiectivul general al programului este de a contribui la realizarea de reforme instituționale, administrative și structurale favorabile creșterii în statele membre, care să aducă valoare adăugată europeană în domenii de politică referitoare la competențele partajate între Uniune și statele membre și care să nu fie vizate deja de un program de asistență tehnică , prin acordarea de sprijin autorităților publice din statele membre pentru măsurile ce vizează reformarea și consolidarea instituțiilor, a guvernanței, a administrației publice și a sectorului economic și social ca răspuns la provocările de ordin economic și social, în vederea consolidării coeziunii, a competitivității, a productivității, a creșterii economice durabile, a creării de locuri de muncă și a investițiilor, reforme care vor pregăti, de asemenea, terenul pentru participarea la zona euro, în special în contextul proceselor de guvernanță economică, inclusiv prin acordarea de asistență pentru utilizarea eficientă, transparentă și eficace a fondurilor Uniunii.”

Amendamentul 6

Articolul 1 alineatul (1) litera (a) nou

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Articolul 5 alineatul (2)

 

Obiectivele specifice prevăzute la alineatul (1) se referă la domenii de politică legate de coeziune, competitivitate, productivitate, inovare, creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, locuri de muncă și investiții, în special la unul sau mai multe din următoarele:

 

(a)

gestionarea finanțelor și a bunurilor publice, procedura bugetară, gestionarea datoriilor și administrarea veniturilor;

 

(b)

reforma instituțională și funcționarea eficientă și orientată spre servicii a administrației publice, inclusiv, atunci când este cazul, prin simplificarea normelor, respectarea statului de drept, reforma sistemului de justiție și consolidarea luptei împotriva fraudei, a corupției și a spălării banilor;

 

(c)

mediul de afaceri (inclusiv pentru IMM-uri), reindustrializarea, dezvoltarea sectorului privat, investițiile, participarea publică în întreprinderi, procesele de privatizare , comerțul și investițiile directe străine, concurența și achizițiile publice, dezvoltarea sectorială durabilă și sprijinul pentru inovare și digitalizare;

 

(d)

educația și formarea; politicile privind piața forței de muncă, inclusiv dialogul social, vizând crearea de locuri de muncă; lupta împotriva sărăciei; promovarea incluziunii sociale; sistemele de securitate socială și de bunăstare socială; sistemele de sănătate publică și de asistență medicală; precum și coeziunea, politicile din domeniul azilului, migrației și frontierelor;

 

(e)

politicile privind punerea în aplicare a măsurilor privind clima, promovarea eficienței energetice, realizarea diversificării energetice, precum și politicile privind sectorul agriculturii, al pescuitului și dezvoltarea durabilă a zonelor rurale;

 

(f)

politicile privind sectorul financiar, inclusiv promovarea educației financiare, stabilitatea financiară, accesul la finanțare și la împrumuturi acordate economiei reale; producerea, furnizarea și monitorizarea de calitate a datelor și statisticilor; și politicile care vizează combaterea evaziunii fiscale.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Cu privire la modificarea Regulamentului pentru PSRS 2018-2020

1.

 este de acord cu principiul care stă la baza acestui program de sprijin, care este menit să ofere – în mod voluntar și la cerere – asistență tehnică cu privire la reformele structurale în statele membre. Cu toate acestea, în opinia CoR, sfera de acțiune a acestor reforme structurale eligibile pentru sprijinul UE ar trebui să se limiteze la domeniile de politică relevante pentru punerea în aplicare a obiectivelor Tratatului privind Uniunea Europeană și să se refere direct la competențele UE. CoR respinge orice propunere de finanțare a unor reforme structurale nespecificate în statele membre, care nu au fost supuse unei evaluări prealabile a valorii adăugate europene și care nu se referă direct la competențele UE stabilite prin Tratat. În acest context, atrage atenția asupra rezoluției sale din 1 februarie 2018 prin care respinge propunerea de regulament a Comisiei din 6 decembrie 2017 (1) de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune;

2.

 este de acord cu Comisia în privința faptului că unul dintre principalele obiective ale programului de sprijin ar trebui să fie îmbunătățirea capacității administrative a autorităților de la nivel național, regional și local din statele membre solicitante; subliniază importanța guvernanței pe mai multe niveluri și a unei abordări locale în identificarea și punerea în aplicare a reformelor;

3.

 solicită un set unic de orientări care să acopere toate instrumentele de îmbunătățire a structurilor administrative finanțate de UE și care să permită coordonarea eficace cu programele de asistență tehnică existente la nivelul UE și la nivel de stat membru beneficiar, astfel cum a solicitat Curtea de Conturi Europeană (CCE);

4.

 regretă faptul că Comisia nu a demonstrat prin dovezi cantitative și calitative că programul poate face față sarcinii; subliniază că, fiind un program de sprijin tehnic, PSRS ar trebui să devină permanent după 2020 numai în urma unei evaluări pozitive a rezultatelor acestuia pentru perioada 2017-2020;

5.

 subliniază că, în conformitate cu repartizarea atribuțiilor și competențelor în vigoare în fiecare stat membru, precum și cu recomandările specifice fiecărei țări, destinate adesea autorităților locale și regionale, programul trebuie să fie accesibil acestora;

6.

 salută faptul că Comisia propune creșterea bugetului pentru programul PSRS modificat, prin utilizarea Instrumentului de flexibilitate prevăzut la articolul 11 din Regulamentul privind cadrul financiar multianual actual;

Cu privire la asumarea și finanțarea reformelor structurale relevante pentru UE

7.

 subliniază că există multe obstacole în calea planificării adecvate și a punerii în aplicare a reformelor structurale relevante pentru UE în statele membre, inclusiv lipsa de asumare, complexitatea politică și instituțională a reformelor, posibilul impact negativ asupra anumitor grupuri sociale și asupra anumitor teritorii, lipsa marjei de manevră bugetară pentru a suporta costul reformelor, capacitatea administrativă și instituțională insuficientă și lipsa de coordonare între diversele niveluri ale administrației. În general, asumarea la nivel național pentru punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări este considerată în continuare insuficientă, iar acest lucru se datorează, în parte, lipsei de implicare deplină a autorităților locale și regionale în proces, în calitate de parteneri;

8.

 subliniază că centrele de cunoaștere, care oferă asistență tehnică gratuită autorităților locale și regionale privind modul de interpretare a normelor UE și de utilizare a fondurilor europene, joacă un rol important în asigurarea aplicării eficace a normelor și a absorbției fondurilor. Invită statele membre care nu au astfel de centre de cunoaștere să aibă în vedere înființarea lor, astfel încât să faciliteze utilizarea eficientă a noului instrument bugetar;

9.

 evidențiază faptul că, deși unele recomandări specifice fiecărei țări au un punct de ancorare juridic prin Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) relevant și prin procedurile privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), altele au relevanță politică dar nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic; remarcă faptul că nici amenințarea cu sancțiuni conform PSC și PDM și nici expunerea politică nu au asigurat o punere în aplicare satisfăcătoare a recomandărilor specifice fiecărei țări sau o asumare sporită a reformelor. Solicită adoptarea unei abordări mai pronunțat ascendente, prin implicarea autorităților locale și regionale în creșterea gradului de asumare;

10.

 remarcă faptul că, deși importanța coordonării politicilor economice în UE este de necontestat, trebuie să se verifice dacă stimulentele financiare și angajamentele prevăzute pentru anumite reforme din statele membre dispun într-adevăr de un temei juridic corespunzător în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; pune, de altfel, la îndoială planul de a asigura și de a angaja resurse financiare substanțiale pentru un instrument de acordare de asistență în mod absolut voluntar și care funcționează pe baza unui sistem opac de selecție și validare a cererilor, ceea ce ar ridica tot atâtea probleme în materie de prioritizare tematică, de planificare bugetară sau de echilibru teritorial echitabil;

11.

 semnalează, de asemenea, că, ținând cont de actuala repartizare a atribuțiilor, multe reforme structurale relevante pentru UE afectează domenii de competență partajată de la nivelul național și subnațional al administrației. Prin urmare, pentru a evita încălcarea principiilor subsidiarității și proporționalității, statele membre trebuie să implice administrațiile regionale și locale ca parteneri permanenți în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor structurale;

12.

 deplânge, așadar, faptul că propunerea Comisiei prevede ca angajamentul de reformă și stimulentele financiare să fie convenite în mod bilateral între Comisie și administrațiile naționale și puse în aplicare în contextul semestrului european, fără a prevedea implicarea formală a nivelului regional sau local, în funcție de distribuirea internă a competențelor în statul membru respectiv. Într-adevăr, există un risc real ca abordarea propusă să ducă la o repunere în discuție a acestei repartizări a competențelor și la încălcarea principiilor subsidiarității și autoguvernării locale sau regionale, astfel cum sunt definite acestea în cartele relevante ale Consiliului Europei. De pildă, documentul de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare, publicat de Comisie în mai 2017, se referă, printre altele, la propunerile de a conveni cu privire la standarde obligatorii pentru măsurarea cheltuielilor publice. Supravegherea acestor standarde prin tablourile de bord existente va fi inclusă în semestrul european. Condiționarea accesului la fondurile UE de atingerea unui anumit nivel al acestor standarde ar însemna ca UE să își impună abordarea și orientarea politică în domenii de politică în care aceasta își partajează competențele cu nivelurile inferioare ale administrației – ceea ce ar încălca principiul subsidiarității;

13.

 în plus, regretă că criteriile pentru evaluarea îndeplinirii angajamentelor de reformă și a declanșării tranșelor de plată sunt stabilite și administrate doar de Comisie, fără autoritățile din statele membre; remarcă faptul că propunerea este lipsită de transparență cu privire la criteriile de evaluare și că aceste criterii nu pot fi deduse din recomandările specifice fiecărei țări, care, în general, sunt definite fără obiective, etape și dispoziții pentru monitorizare sistematică; consideră, în sfârșit, că stimulentele financiare ale UE nu ar trebui să fie percepute ca fiind o încercare de eludare a proceselor democratice la nivel european sau național, sau de șantaj financiar;

14.

 regretă că Comisia nu oferă nicio bază și niciun fel de indicații privind modul în care ar trebui să fie cuantificate stimulentele financiare propuse, recunoscând că cuantificarea costurilor pe termen scurt ale reformelor poate varia considerabil, în funcție de eventualitatea în care aceasta include doar costurile administrative (concepere, punere în aplicare și consolidarea capacităților) sau și costurile sociale;

15.

 subliniază că angajamentele de reformă ar trebui să se bazeze pe o evaluare realistă a provocărilor în materie de capacitate instituțională și administrativă cu care se confruntă organismele publice în cauză și ar trebui să includă strategii adecvate de îmbunătățire a structurilor administrative. Trebuie să fie luate în considerate condițiile de concurență inechitabile care există între statele membre ale UE și regiunile UE cu privire la structurile administrative, indicate și în analiza CoR a recomandărilor specifice fiecărei țări din perspectivă teritorială;

16.

 remarcă faptul că alte politici ale UE ajută la promovarea reformelor structurale. Acesta este cazul fondurilor ESI, prin condiționalitățile ex ante, în măsura în care ele se referă la punerea în aplicare a dreptului Uniunii, la îmbunătățirea structurilor administrative și, prin concentrare tematică, la punerea în aplicare a reformelor care intră sub incidența domeniului de aplicare al Strategiei Europa 2020; subliniază, așadar, că este extrem de necesar să se instituie un cadru de politică care să urmeze Strategiei Europa 2020, pentru a permite continuarea concentrării tematice în următoarea perioadă de programare. Semnalează că acest nou cadru trebuie să se bazeze pe o nouă viziune teritorială care să actualizeze Schema de dezvoltare a spațiului comunitar, care datează din 1999 (2);

17.

 insistă, de asemenea, asupra faptului că orice altă legătură dintre reformele structurale relevante pentru UE și politica de coeziune face să fie cu atât mai importantă democratizarea semestrului european la nivelul Uniunii și completarea acestuia cu un cod de conduită care să stabilească standarde pentru implicarea autorităților locale și regionale, pentru a spori eficiența și asumarea procesului (3); subliniază că principiile subsidiarității, proporționalității, parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri ar trebui să reprezinte fundamentul comun al politicii de coeziune și al altor politici UE care sprijină reformele structurale;

18.

 își reiterează solicitarea ca noile instrumente bugetare pentru UEM să fie finanțate fără excluderea investițiilor private, ori a altor scheme de finanțare publică, precum finanțarea politicii de coeziune a UE;

19.

 consideră că propunerea privind stimulentele financiare pentru reformele structurale, astfel cum este prezentată aceasta în comunicare, este insuficientă ca bază pentru dezvoltarea propunerilor legislative necesare; regretă faptul că Comisia nu a efectuat nicio evaluare a impactului și nici nu a consultat părțile interesate înainte de publicarea acesteia;

20.

 regretă faptul că propunerea privind o fază-pilot în perioada 2018-2020 pentru instrumentul de realizare a reformelor și pentru modificările regulamentului privind PSRS și ale RDC nu este conformă cu publicarea anunțată a propunerii pentru noul CFM din mai 2018;

21.

 prin urmare, sugerează ca următoarele principii să fie luate în considerare la elaborarea unui instrument de asistență financiară pentru a sprijini reformele structurale:

—

sprijinul bugetar pentru reformele structurale destinate să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială care intră sub incidența politicii de coeziune ar trebui să fie susținut prin viitoarele programe de fonduri ESI, respectând, în același timp, principiile subsidiarității, parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri, în loc să se instituie un program de finanțare separat;

—

cota pentru politica de coeziune din următorul CFM trebuie să rămână la același nivel ca în prezent, pentru a asigura eficacitatea politicii, și trebuie să se evite utilizarea resurselor fondurilor ESI pentru a finanța reformele structurale;

—

finanțarea UE pentru reformele structurale care nu intră sub incidența politicii de coeziune ar trebui să fie realizată prin acordarea de împrumuturi în loc de granturi;

—

modul de definire a reformelor structurale și de adoptare a deciziilor cu privire la acestea trebuie să fie revizuit prin implicarea autorităților locale și regionale în procesul semestrului european. Acest lucru ar permite adăugarea unei „dimensiuni teritoriale” la semestrul european și ar încuraja luarea în considerare a diversității teritoriale din Europa, asigurând participarea deplină a autorităților locale și regionale la programele naționale de reformă și respectând repartizarea competențelor în UE;

—

orice propunere de finanțare de către UE a reformelor structurale trebuie să prevadă o evaluare ex ante a impactului și o consultare a părților interesate și ar trebui să includă dispoziții privind o evaluare la jumătatea perioadei;

Instrumente bugetare pentru statele membre care doresc să se alăture zonei euro și pentru uniunea bancară

22.

 remarcă că existența unor structuri economice reziliente și a unui grad înalt de convergență durabilă sunt condiții prealabile adoptării monedei euro de către statele membre; salută propunerea de a crea un mecanism de convergență pentru a sprijini statele membre care se angajează în acest demers; îndeamnă Comisia să clarifice rolul mecanismului de convergență, al PSRS, al fondurilor ESI și, respectiv, al Fondului de coeziune;

23.

 își reafirmă sprijinul pentru finalizarea uniunii bancare și remarcă faptul că statele membre nu au convenit încă asupra unui mecanism comun de sprijin bugetar în cazul în care Fondul unic de rezoluție se dovedește a fi insuficient; salută propunerea Comisiei de a crea o linie de credit sau garanții în cadrul viitorului Fond Monetar European;

O funcție de stabilizare pentru protejarea investițiilor împotriva șocurilor asimetrice mari

24.

 reiterează că diferențele dintre ciclurile economice ale statelor membre din zona euro, determinate de factorii structurali, ar putea fi eliminate prin crearea unui instrument UE pentru a face față șocurilor asimetrice; este de acord cu Comisia cu privire la criteriile pe care trebuie să le îndeplinească funcția de stabilizare;

25.

 își reiterează opinia că, pentru a fi eficace, niciun sprijin potențial nu ar trebui să se suprapună instrumentelor existente – cum sunt fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) –, ci să le completeze;

26.

 este de acord cu Comisia că, pentru a fi eficace, capacitatea bugetară ar trebui să fie suficient de mare; își reiterează, însă, opoziția față de transformarea capacității bugetare a zonei euro într-o rubrică pentru zona euro în bugetul UE în timp ce pragul pentru resurse proprii rămâne fix, la nivelul actual de 1,23 % din VNB al UE, pentru a se evita un efect de excludere (crowding out) asupra finanțării pentru fondurile ESI și alte politici ale UE;

27.

 subliniază că o funcție de stabilizare care să mențină nivelurile de investiții publice în perioade dificile cauzate de șocuri asimetrice mari este de o importanță deosebită pentru autoritățile locale și regionale; consideră că sistemul european de protecție a investițiilor propus ar putea reprezenta un prim pas spre o astfel de funcție de stabilizare;

28.

 insistă asupra importanței „funcției de stabilizare” a politicii de coeziune care, combinată cu elemente de flexibilizare cum ar fi creșterea ratelor de cofinanțare UE și modularea prefinanțării, a jucat un rol important pe perioada crizei financiare pentru protejarea investițiilor publice în regiunile care au suferit șocuri economice asimetrice;

29.

 remarcă faptul că sistemul european de protecție a investițiilor ar începe cu împrumuturi, o componentă de granturi relativ mică și un mecanism de asigurare bazate pe contribuțiile voluntare ale statelor membre; subliniază că sistemul poate avea o utilizare limitată în statele membre cu marjă de manevră bugetară insuficientă, care ar putea întâmpina dificultăți în a obține un împrumut în perioade de criză;

30.

 invită Comisia să detalieze schemele de stabilizare bazate pe granturi sau pe asigurări, cum ar fi un fond pentru orice eventualitate;

31.

 așteaptă cu interes platformele naționale de investiții în care autoritățile locale și regionale vor juca un rol pe baza experiențelor lor cu fondurile ESI și FEIS.

Bruxelles, 22 martie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

(1)  COM(2017) 826 final.

(2)  CdR 4285/2015.

(3)  CdR 5386/2016.

Top