52018AE2855

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE2855 - EN

Document 52018AE2855

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Consolidarea protecției denunțătorilor la nivelul UE [COM(2018) 214 final] și propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii [COM(2018) 218 final]

EESC 2018/02855

JO C 62, 15.2.2019, p. 155–164 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

15.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/155

[COM(2018) 214 final]

și propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii

[COM(2018) 218 final]

(2019/C 62/26)

Raportoare:

Franca SALIS-MADINIER

Sesizare	Parlamentul European, 28.5.2018 Consiliul Uniunii Europene, 29.5.2018 Comisia Europeană, 18.6.2018
Temei juridic	Articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	26.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	18.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	158/77/15

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că protecția avertizorilor – dincolo de funcția propriu-zisă, de protejare a persoanelor respective – constituie un instrument important, care ajută întreprinderile să facă față mai bine faptelor ilegale și lipsite de etică.

1.2.

CESE apreciază faptul că unele întreprinderi au introdus proceduri care au drept scop protejarea avertizorilor și că 10 din cele 28 de state membre au instituit deja cadre cuprinzătoare pentru protecția avertizorilor de integritate.

1.3.

CESE consideră că domeniul de aplicare al directivei ar trebui să fie analizat pe baza evaluării punerii ei în aplicare și să fie suficient de extins pentru a proteja interesul general.

1.4.

CESE îndeamnă Comisia să revizuiască temeiul juridic al directivei pentru a include și drepturile lucrătorilor, cu trimitere la articolul 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

1.5.

Foștii angajați, reprezentanții sindicatelor și persoanele juridice, astfel cum sunt definiți la articolul 3, sunt în măsură să semnaleze neregulile, beneficiind de aceeași protecție; ei trebuie să figureze în clar la articolul 2 din această directivă.

1.6.

CESE recomandă (articolul 13) o procedură de raportare în două trepte, prin care avertizorii să aibă posibilitatea de a recurge mai întâi la raportarea internă sau – la alegere – de a se adresa autorităților competente; 2) după aceea, dacă este cazul, să se adreseze societății civile/mass-mediei, în spirit de echitate și pentru securitate juridică.

1.7.

CESE recomandă ca, în orice etapă a procedurii, avertizorii să se poată adresa reprezentanților sindicatelor, iar aceștia să aibă dreptul de a-i reprezenta și de le oferi consiliere și sprijin.

1.8.

Directiva trebuie să îndemne mai explicit la o negociere a mecanismului de avertizare internă, ca subiect de dialog social, cu sindicatele lucrătorilor, în conformitate cu Recomandarea Consiliului Europei din 2014 și cu raportul Parlamentului European din 2017.

1.9.

CESE recomandă ca, în cazul în care i s-a dezvăluit identitatea, avertizorul care a făcut o semnalare în condiții de anonimat să beneficieze de protecția acordată prin directivă.

1.10.

CESE recomandă să se modifice redactarea articolului 15 alineatul (5) în ceea ce privește sarcina probei prima facie. Este suficient ca avertizorul să prezinte „elemente de fapt că a efectuat o raportare”.

1.11.

CESE recomandă la articolul 15 alineatul (6) ca repararea prejudiciilor să nu se raporteze la dreptul național (variabil), ci ca directiva să prevadă o reparare integrală a prejudiciilor, fără plafon, după modelul legislației din Regatul Unit.

1.12.

CESE solicită eliminarea articolul 17 alineatul (2), care este redundant (sancțiunile pentru defăimare sau denunțare calomnioasă se regăsesc în legislația națională).

1.13.

CESE îndeamnă Comisia să introducă la articolul 19 o clauză explicită de neregresiune, pentru a garanta că punerea în aplicare a directivei nu permite în niciun caz ca drepturile avertizorilor acordate înainte de transpunerea Directivei să fie reduse, în statele membre și în domeniile în care se aplică aceasta, dacă drepturile existente sunt mai favorabile.

1.14.

CESE recomandă ca publicarea rapoartelor periodice ale entităților publice și ale statelor membre să devină obligatorie.

1.15.

CESE îndeamnă Comisia să prevadă în directivă campanii de sensibilizare, la nivel european și național, adresate în special tineretului, pentru a schimba percepția asupra avertizorilor.

2. Contextul avizului

2.1.

Activități ilegale și abuzuri de drept pot apărea în orice organizație, privată sau publică. Ele pot îmbrăca forme foarte diverse, cum ar fi corupția sau frauda, abaterea profesională, evitarea obligațiilor fiscale sau neglijența și, dacă nu se găsesc soluții, ele pot aduce prejudicii grave interesului public și bunăstării cetățenilor, în unul sau mai multe state membre ale UE.

2.2.

Posibilitatea de a anticipa o situație de risc, de a o remedia sau de a-i pune capăt este benefică pentru întreprinderi, cetățeni, lucrători (morți sau răniți, urmărirea în justiție, pierderile financiare, riscul de a se aduce atingere reputației). Avertizarea în interes public pe care Comisia își propune să o protejeze prin această directivă este făcută în numele interesului general, în beneficiul societății, în ansamblu.

2.3.

Persoanele care lucrează pentru o organizație sau în relație cu aceasta, în cadrul activității lor profesionale, sunt adesea primele care află de existența unor fapte ilicite. Persoanele care raportează (în cadrul organizației respective sau unei autorități externe) sau dezvăluie astfel de acte – avertizorii de integritate – pot juca așadar un rol important în stoparea acestora. Sunt totuși numeroși cei care se abțin de la a întreprinde acțiuni în acest sens. Conform unor studii efectuate la nivel internațional, principalele motive ale tăcerii lor sunt: teama de represalii, teama că lansează în zadar acel semnal și faptul că nu știu cui să se adreseze. 85 % dintre respondenții din cadrul consultării publice realizate în 2017 de către Comisie consideră că lucrătorii semnalează foarte rar sau rar amenințările sau prejudiciile aduse interesului public, de teama unor consecințe juridice și financiare, dar și din cauza unei percepții negative asupra avertizorilor. În unele țări, persistă confuzia dintre avertizor de integritate, trădător sau denunțător. Or, raportarea este un act de curaj, spre deosebire de delațiune, care este un act de lașitate.

2.4.

Din aceste motive, este important să se asigure o protecție eficace a avertizorilor. Există deja instrumente, atât la nivel internațional, cât și în diferite state membre. Consiliul Europei, Parlamentul European, Consiliul UE, precum și organizațiile societății civile și sindicatele au solicitat deja introducerea unei legislații privind protecția avertizorilor care acționează în interes public, la nivelul UE. Unele întreprinderi europene au introdus proceduri menite să asigure protecția avertizorilor. Propunerea Comisiei pornește de la constatarea că, în prezent, protecția avertizorilor în Uniunea Europeană este neadecvată, fragmentată între statele membre și inegală de la un sector la altul.

2.5.

Comisia propune așadar o directivă care să instituie protecția avertizorilor în domeniile vizate, completată de o comunicare în care să se stabilească un cadru de politică la nivelul UE și care să includă măsuri de sprijinire a autorităților naționale.

2.6.

Această propunere este menită să stabilească un set de standarde minime comune, care să ofere protecție împotriva represaliilor la adresa avertizorilor care semnalează încălcări ale dreptului UE în următoarele domenii: (i) achiziții publice; (ii) servicii financiare; (iii) spălarea banilor și finanțarea terorismului; (iv) siguranța produselor; (v) securitatea transporturilor; (vi) protecția mediului; (vii) securitatea nucleară; (viii) siguranța alimentelor și a hranei pentru animale; (ix) sănătatea și bunăstarea animală; (x) sănătatea publică; (xi) protecția consumatorului; (xii) respectarea vieții private, protecția datelor cu caracter personal și securitatea rețelelor și a sistemelor de informatice.

2.7.

Directiva se aplică totodată încălcării normelor UE în materie de concurență, încălcărilor normelor aplicabile în materie de fiscalitate a întreprinderilor și abuzurilor aferente, precum și daunelor aduse intereselor financiare ale UE.

2.8.

Conform prezentei propuneri, va trebui ca statele membre să se asigure că întreprinderile cu cel puțin 50 de salariați (sau a căror cifră de afaceri anuală depășește 10 milioane EUR) și entitățile publice instituie canale și proceduri de raportare interne pentru colectarea și monitorizarea raportărilor. În plus, va trebui ca ele să se asigure că autoritățile competente dispun de canale de raportare externă. Aceste canale trebuie să garanteze confidențialitatea identității și a informațiilor. Întreprinderile mici și microîntreprinderile sunt scutite de obligația de a dispune de un mecanism intern (cu excepția celor din domeniul financiar sau din sectoare sensibile).

2.9.

Propunerea interzice represaliile directe sau indirecte împotriva avertizorilor și stabilește măsurile pe care trebuie să le ia statele membre pentru a le asigura protecția.

2.10.

În sfârșit, sunt prevăzute sancțiuni eficace, proporționale și disuasive, necesare pentru a descuraja: (i) acțiunile menite să împiedice raportarea, măsurile de retorsiune, acțiunile vexatorii împotriva persoanelor care efectuează raportarea și încălcarea obligației de a se menține caracterul confidențial al identității lor; (ii) avertizarea răuvoitoare și abuzivă.

3. Observații generale

3.1.

În prezent, numai 10 dintre cele 28 de state membre ale UE dispun deja de legislații cuprinzătoare privind protecția avertizorilor. În Europa, fragmentarea și deficiențele acestei protecții dăunează interesului public și ar putea împiedica raportările. În cazul infracțiunilor transfrontaliere sau al celor comise în companii multinaționale, protecția de care beneficiază un avertizor de integritate depinde de legislația și jurisprudența națională care i se aplică.

3.2.

CESE întâmpină cu satisfacție obiectivul de a încuraja raportarea responsabilă și voluntară, pentru apărarea interesului public.

3.3.

În 2016 (1), Comisia a subliniat că aplicarea dreptului Uniunii rămâne o provocare și și-a luat angajamentul de a acorda o atenție sporită „asigurării respectării legislației, cu scopul de a servi interesului general”. Obiectivul urmărit este o legislație proactivă, și nu reactivă, care să fie un element sistemic de „monitorizare a aplicării legislației UE”.

3.4.

CESE constată că propunerea de directivă este în concordanță cu corpusul european anterior (Consiliul Europei, Parlamentul, Comisia) în materie de standarde și de obiective, în special cu Recomandarea CM/Rec (2014)7 a Consiliului Europei din 30 aprilie 2014, și, în mare parte, în conformitate cu standardele internaționale. Această propunere este totodată complementară sistemelor sectoriale existente ale UE (servicii financiare, transporturi, mediu) și politicilor Uniunii (lupta împotriva corupției, finanțarea durabilă, impozitarea mai echitabilă).

3.5.

În conformitate cu principiul subsidiarității, domeniul de aplicare material a fost limitat la încălcarea dreptului Uniunii (activități ilegale și abuzuri de drept) și la domeniile specifice în care:

1.	trebuie consolidată aplicarea legii;

2.	faptul că raportarea încălcărilor este cvasiinexistentă reprezintă un factor-cheie;

3.	încălcările pot aduce prejudicii grave interesului public.

3.6.

CESE consideră că va trebui să fie clarificată relația dintre dreptul Uniunii și dreptul național, care poate fi o sursă de diferende și de dificultăți în aplicarea principiilor prevăzute în directivă.

3.7.

CESE subliniază aspectul pozitiv al directivei, care îndeamnă statele membre să instituie un drept național „de mare amploare și coerent” (global), pe baza principiilor recomandării Consiliului Europei și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În același timp, este important să se garanteze buna funcționare a cadrelor deja existente în statele membre, cu condiția ca acestea să respecte principiile directivei.

3.8.

Tot astfel, referirea la adoptarea unor dispoziții mai favorabile în statele membre este pozitivă. CESE consideră însă că trebuie să fie neapărat adăugată o clauză de neregresiune, căci această directivă nu trebuie să servească la eliminarea sau reducerea dispozițiilor naționale mai favorabile.

3.9.

În sfârșit, CESE recomandă ca directiva să fie evaluată prin prisma probelor care pot deveni disponibile în viitor și pe baza evaluării punerii ei în aplicare. Comitetul consideră drept relevantă trimiterea la o posibilă extindere a sferei de aplicare materială a directivei, din perspectiva rezultatelor unei astfel de evaluări.

3.10.

CESE reafirmă importanța punerii în aplicare a acestei directive în statele membre, pentru o mai bună funcționare a democrației în ceea ce privește abordarea provocărilor prezente sau viitoare, consolidarea statului de drept, a libertăților și integrității publice, dat fiind că libertatea de a spune adevărul (sau parrêsia) a fost recunoscută ca un pilon esențial al democrației.

3.11.

CESE sprijină crearea unei agenții europene de alertă sau a unui Ombudsman European care să fie responsabil(ă) cu coordonarea autorităților naționale de alertă și monitorizarea liniilor de alertă.

4. Observații specifice

4.1.

CESE consideră drept inacceptabil faptul că nu s-a putut desfășura o consultare a partenerilor sociali cu privire la propunerea de directivă, conform prevederilor articolului 154 din TFUE. Comisia nu poate perpetua această practică.

4.2.

Comitetul recomandă ca și domeniul social să fie reglementat de directivă, prin adăugarea articolul 153 din TFUE la cele 16 referințe juridice ale directivei. CESE subliniază că lipsește protecția lucrătorilor de la articolul 1 (sfera de aplicare materială), în ceea ce privește cazurile de încălcare a legislației pe care le poate semnala un avertizor de integritate. Discriminarea, hărțuirea, violența la locul de muncă etc. nu sunt incluse în prezenta propunere. Ca atare, Comitetul solicită includerea acestor aspecte în directivă.

5. Domeniul de aplicare personal

5.1.

CESE constată că directiva se aplică unui vast domeniu de personal: oricărui lucrător din sectorul public sau privat care a obținut informații în context profesional. Noțiunea de lucrător este larg cuprinzătoare: orice lucrător dependent, în sensul articolul 45 din TFUE, și independent, în sensul articolul 49 din TFUE, precum și voluntarii, stagiarii neremunerați, consultanții, furnizorii, subcontractanții, acționarii sau membrii unui consiliu de administrație. Prezenta directivă ar trebui să contribuie la reducerea riscului de prejudiciere a reputației cu care s-ar putea confrunta întreprinderile.

5.2.

5.3.

CESE ia notă de faptul că funcționarii UE ar trebui să beneficieze de o protecție echivalentă cu cea a lucrătorilor din statele membre.

6. Procedurile de avertizare

6.1.

CESE recomandă ca, în contextul instituirii mecanismelor de avertizare internă, lucrătorii și reprezentanții lor sindicali să fie implicați activ în elaborarea și punerea lor în aplicare.

6.2.

CESE consideră că principiul unei avertizări graduale (pe plan intern, în atenția autorităților competente, în atenția publicului) corespunde principiului unei avertizări responsabile. Cu toate acestea, în opinia CESE, avertizorul trebuie să poată alege, în egală măsură, să aibă acces la mecanismul intern sau la autoritățile competente, recomandând așadar o procedură cu două trepte, și nu cu trei, în spiritul echității și pentru securitate juridică. Pe de o parte, studiile internaționale relevă că salariații recurg mai întâi la mecanismul intern, din loialitate, chiar și în țările în care sunt scutiți de obligația canalului intern (Regatul Unit, Irlanda); nu există deci riscul unei ocoliri a căii interne, în proporție de masă. În plus, în cazul unei obligații a canalului intern, este dificil să se prevadă toate derogările necesare. Pe de altă parte, legislațiile naționale prevăd sesizarea directă a autorităților (de exemplu, pentru infracțiuni sau delicte). În sfârșit, această obligație nu se adresează decât salariaților, ceilalți lucrători fiind scutiți. De unde și încălcarea principiului egalității și incertitudine juridică.

6.3.

CESE consideră că, la locul de muncă, avertizorul de integritate trebuie să aibă posibilitatea de a se adresa reprezentanților sindicatelor și de a fi reprezentat de aceștia în orice etapă a procedurii de avertizare. Dat fiind că se află în imediata apropiere a lucrătorilor, ei pot juca un rol esențial de consiliere și protecție.

6.4.

Comitetul recomandă ca garanțiile în materie de monitorizare de care beneficiază raportările externe să fie deopotrivă aplicate și raportărilor interne: confirmare de primire a raportării, feedback cu privire la modul în care s-a dat curs semnalării respective.

6.5.

Studiile efectuate arată că persoanele cele mai vulnerabile sau cele în posesia cărora se află dosare care le-ar putea pune în pericol viața sau familia, sunt nevoite să rămână în anonimat. În cazul în care este dezvăluită identitatea avertizorului de integritate care a făcut o semnalare în condiții de anonimat, trebuie ca acesta să beneficieze de protecția conferită de directivă, este de părere CESE. În sfârșit, faptul că un dosar a sosit în condiții de anonimat nu trebuie să servească drept pretext pentru ca procedura să nu își urmeze cursul.

7. Protecția avertizorilor de integritate: sarcina probei și repararea prejudiciilor

7.1.

În conformitate cu propunerea de directivă, avertizorul de integritate care face obiectul unor represalii trebuie să demonstreze prima facie că acestea sunt consecința raportării (dublu test), pentru a beneficia de sarcina probei. Totuși, în conformitate cu principiul inversării sarcinii probei (a se vedea Directiva privind discriminarea), angajatorului îi revine sarcina de a dovedi că măsurile de retorsiune nu sunt o consecință a alertei.

7.2.

Directiva trebuie să precizeze care sunt măsurile reparatorii în caz de represalii [articolul 15 alineatul (6)] și să nu facă trimitere la cadrul juridic național, care, după cum s-a putut constata, variază de la o țară la alta sau lipsește cu desăvârșire. Pentru o protecție eficace a avertizorilor împotriva sancțiunilor sub orice formă, directe sau indirecte, directiva trebuie să prevadă obligația unei reparări integrale a prejudiciilor, fără plafon (inclusiv pierderea contribuției la fondul de pensii, în caz de concediere), după modelul legii britanice Public Interest Disclosure Act, din 1998.

8. Sancțiuni

8.1.

CESE consideră că scopul directivei este de a facilita și de a proteja raportarea. În acest sens, trebuie eliminat articolul 17 alineatul (2), care creează un amalgam între avertizarea responsabilă și defăimare sau denunțare calomnioasă, delicte care figurează deja în legislațiile naționale.

9. Clauza mai favorabilă și clauza de neregresiune

9.1.

CESE salută posibilitatea prevăzută în directivă ca statele membre să se poată dota cu o legislație mai favorabilă drepturilor avertizorilor de integritate. Cu toate acestea, trebuie adăugată o clauză de neregresiune explicită, pentru menținerea legislațiilor naționale sau a dispozițiilor mai favorabile existente în unele state membre.

10. Rapoarte, evaluare și revizuire

10.1.

Ar trebui să fie obligatorie efectuarea unui bilanț al punerii în aplicare a directivei, prin publicarea rapoartelor anuale (folosind date anonimizate și statistici) ale entităților publice și ale statelor membre, care să contribuie la raportul Comisiei prevăzut pentru 2027 și să informeze publicul.

Bruxelles, 18 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) JO C 18, 19.1.2017, p. 10.

ANEXĂ

Amendamentele următoare, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în cursul dezbaterii:

Punctul 3.11

Se introduce un punct nou:

3.11.

CESE recomandă o abordare mai aprofundată în materie de prevenire a riscurilor de evoluție negativă la care sunt expuse întreprinderile publice și private, în ceea ce privește utilizarea abuzivă sau divulgarea neautorizată a unor informații sensibile. Ar trebui ca reputația întreprinderilor și organizațiilor să fie protejată în suficientă măsură, atunci când se confruntă cu comportamente rău intenționate.

Expunere de motive

Reputația oricărei organizații este esențială pentru toate părțile interesate, nu doar pentru angajați.

Rezultatul votului

Voturi pentru	84
Voturi împotrivă	130
Abțineri	15

Punctul 4.1

Se elimină.

4.1.

Expunere de motive

Întrucât propunerea nu se bazează pe articolul 153 din TFUE, consultarea partenerilor sociali nu este necesară.

Rezultatul votului

Voturi pentru	79
Voturi împotrivă	133
Abțineri	18

Punctul 4.2

Se modifică după cum urmează:

4.2.

Comitetul recunoaște că temeiul juridic al directivei este suficient de larg pentru a le asigura avertizorilor o protecție corespunzătoare. Cu toate acestea, din motive de securitate juridică, CESE solicită clarificări cu privire la temeiul juridic aplicabil în ceea ce privește drepturile lucrătorilor. recomandă ca și domeniul social să fie reglementat de directivă, prin adăugarea articolul 153 din TFUE la cele 16 referințe juridice ale directivei. CESE subliniază că lipsește protecția lucrătorilor de la articolul 1 (sfera de aplicare materială), în ceea ce privește cazurile de încălcare a legislației pe care le poate semnala un avertizor de integritate. Discriminarea, hărțuirea, violența la locul de muncă etc. nu sunt incluse în prezenta propunere. Ca atare, Comitetul solicită includerea acestor aspecte în directivă.

Expunere de motive

Având în vedere că există opinii divergente cu privire la temeiul juridic al directivei, acest aspect trebuie clarificat de către Comisie în ceea ce privește chestiunea drepturilor lucrătorilor (articolul 153 din TFUE).

Rezultatul votului

Voturi pentru	82
Voturi împotrivă	139
Abțineri	14

Punctul 6.2

Se modifică după cum urmează:

6.2.

CESE consideră că principiul unei avertizări graduale (pe plan intern, în atenția autorităților competente, în atenția publicului) corespunde principiului unei avertizări responsabile, în special în vederea identificării și opririi încălcărilor în mod rapid și eficient direct la sursă, reducând astfel riscurile interne sau externe. Cu toate acestea, în opinia CESE, avertizorul trebuie să poată alege, în egală măsură, să aibă acces la mecanismul intern sau la autoritățile competente, recomandând așadar o procedură cu două trepte, și nu cu trei, în spiritul echității și pentru securitate juridică. Pe de o parte, studiile internaționale relevă că salariații recurg mai întâi la mecanismul intern, din loialitate, chiar și în țările în care sunt scutiți de obligația canalului intern (Regatul Unit, Irlanda); nu există deci riscul unei ocoliri a căii interne, în proporție de masă. În plus, în cazul unei obligații a canalului intern, este dificil să se prevadă toate derogările necesare. Pe de altă parte, legislațiile naționale prevăd sesizarea directă a autorităților (de exemplu, pentru infracțiuni sau delicte). În sfârșit, această obligație nu se adresează decât salariaților, ceilalți lucrători fiind scutiți. De unde și încălcarea principiului egalității și incertitudine juridică.

Expunere de motive

Este important ca societatea să aibă posibilitatea de a rezolva mai întâi problema pe plan intern, înainte ca avertizorul să se adreseze publicului. Procedura de raportare în două etape facilitează identificarea și oprirea încălcărilor rapid și eficient direct la sursă.

Rezultatul votului

Voturi pentru	78
Voturi împotrivă	145
Abțineri	11

Punctul 7.2

Se modifică după cum urmează:

7.2.

Directiva trebuie să precizeze precizează care sunt măsurile reparatorii în caz de represalii [articolul 15 alineatul (6)] și să nu facă face trimitere la cadrul juridic național, care, după cum s-a putut constata, variază de la o țară la alta sau lipsește cu desăvârșire. Pentru o protecție eficace a avertizorilor împotriva sancțiunilor sub orice formă, directe sau indirecte, directiva punerea în aplicare a directivei ar trebui să fie monitorizată și evaluată cu atenție în ceea ce privește eficacitatea cadrelor naționale. trebuie să prevadă obligația unei reparări integrale a prejudiciilor, fără plafon (inclusiv pierderea contribuției la fondul de pensii, în caz de concediere), după modelul legii britanice Public Interest Disclosure Act, din 1998.

Expunere de motive

Este important ca sancțiunea și sistemele de compensare bazate pe cadrele naționale să îndeplinească obiectivele de bază ale directivei în ceea ce privește protecția informatorilor, respectând totodată principiile sistemelor juridice naționale. Aceasta este una dintre principalele chestiuni care urmează să fie monitorizate în ceea ce privește punerea în aplicare a directivei.

Rezultatul votului

Voturi pentru	82
Voturi împotrivă	144
Abțineri	10

Punctul 8.1

Se modifică după cum urmează:

8.1.

CESE consideră că scopul directivei este de a facilita și de a proteja raportarea. În acest sens, trebuie clarificat eliminat articolul 17 alineatul (2), care ar putea creează un amalgam între avertizarea responsabilă și defăimare sau denunțare calomnioasă, delicte care figurează deja în legislațiile naționale.

Expunere de motive

Întrucât este necesar să se abordeze consecințele informațiilor false, înșelătoare și nejustificate, stabilindu-se sancțiuni eficace, proporționale și disuasive, domeniul de aplicare al acestor sancțiuni în statele membre ar trebui clarificat în mod adecvat.

Rezultatul votului

Voturi pentru	87
Voturi împotrivă	147
Abțineri	6

Punctul 1.4

Se modifică după cum urmează:

1.4.

CESE recunoaște că îndeamnă Comisia să revizuiască temeiul juridic al directivei este suficient de larg pentru a asigura protecția corespunzătoare a avertizorilor pentru a include și drepturile lucrătorilor, cu trimitere la articolul 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Cu toate acestea, din motive de securitate juridică, CESE solicită clarificări cu privire la domeniul juridic de aplicare referitor la drepturile lucrătorilor.

Expunere de motive

Articolele stabilite de CE ca temei juridic pot să garanteze pe deplin o consolidare a asigurării respectării dreptului Uniunii prin introducerea unor noi dispoziții privind protecția avertizorilor, pentru a consolida buna funcționare a pieței unice și punerea în aplicare corectă a politicilor Uniunii și, în același timp, pentru a asigura standarde consecvente ridicate de protecție a avertizorilor în instrumentele sectoriale ale Uniunii, în care există deja norme relevante. Cu toate acestea, este nevoie de clarificare pentru a evita confuzia cu privire la temeiul juridic referitor la drepturile lucrătorilor.

Rezultatul votului

Voturi pentru	84
Voturi împotrivă	133
Abțineri	6

Punctul 1.4

Se introduce un punct nou după actualul punct 1.4:

CESE are convingerea că un cadru juridic pentru protecția avertizorilor ar trebui să fie alcătuit în așa fel încât să permită stabilirea unei distincții între informațiile care pot fi divulgate numai în cadrul întreprinderii și informațiile care pot fi comunicate autorităților sau chiar publicului larg. Acest lucru este deosebit de important cu privire la secretele comerciale.

Expunere de motive

Propunerea ar trebui să indice clar că avertizorii trebuie să raporteze întotdeauna acele informații care conțin secrete comerciale la nivel intern, în cadrul întreprinderii, deoarece, odată ce aceste informații au fost făcute publice, prejudiciul adus întreprinderii este ireversibil.

Rezultatul votului

Voturi pentru	89
Voturi împotrivă	149
Abțineri	7

Punctul 1.6

Se modifică după cum urmează:

1.6.

CESE recomandă (articolul 13) o procedură de raportare în două trepte, prin care avertizorii să aibă posibilitatea de a recurge mai întâi la raportarea internă în vederea identificării și opririi rapide și eficace a încălcărilor sau – la alegere – de a se adresa autorităților competente; 2)și, după aceea, dacă este necesar, autorităților publice competente și, dacă este cazul, să se adreseze societății civile/mass-mediei, în spirit de echitate și pentru securitate juridică.

Expunere de motive

Rezultatul votului

Voturi pentru	89
Voturi împotrivă	144
Abțineri	8

Punctul 1.10

Se elimină.

1.10.

Expunere de motive

Această recomandare nu se bazează pe textul proiectului de aviz (7.1). Cu toate că ar putea fi contestat, principiul inversării probei a fost prezentat în mod neutru în text.

Rezultatul votului

Voturi pentru	93
Voturi împotrivă	148
Abțineri	7

Punctul 1.11

Se modifică după cum urmează:

1.11.

Pentru a proteja în mod eficient avertizorii de orice tip de sancțiuni directe sau indirecte, punerea în aplicare a directivei ar trebui să fie atent monitorizată și evaluată în ceea ce privește eficacitatea cadrelor naționale. CESE recomandă la articolul 15 alineatul (6) ca repararea prejudiciilor să nu se raporteze la dreptul național (variabil), ci ca directiva să prevadă o reparare integrală a prejudiciilor, fără plafon, după modelul legislației din Regatul Unit.

Expunere de motive

Rezultatul votului

Voturi pentru	95
Voturi împotrivă	143
Abțineri	9

Punctul 1.12

Se modifică după cum urmează:

1.12.

CESE solicită eliminarea clarificarea articolului 17 alineatul (2), care este redundant (sancțiunile pentru ar putea crea confuzii între avertizarea responsabilă și defăimare sau denunțarea calomnioasă se regăsesc în legislația națională).

Expunere de motive

A se vedea punctul 8.1.

Rezultatul votului

Voturi pentru	96
Voturi împotrivă	147
Abțineri	7

Top