52013SC0128

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

REZUMAT AL EVALUĂRII IMPACTULUI

Care însoțește documentul

Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului în ceea ce privește dezvăluirea informațiilor nefinanciare și privind diversitatea de către anumite societăți și grupuri mari

1.           Introducere

Informațiile nefinanciare sunt considerate, în general, ca fiind informații privind aspectele de mediu, aspectele sociale și guvernanța (denumite în continuare „MSG”). Acestea includ informații privind diversitatea, deoarece compoziția consiliului de administrație reprezintă un element integrant al guvernanței corporative a unei societăți. Aceste informații pot fi prezentate sub forma unei declarații în rapoartele anuale, a unei declarații separate privind guvernanța corporativă, a unui raport separat, a unui site internet etc.

Dezvăluirea formală a informațiilor MSG este abordată în prezent în legislația UE în cadrul directivelor contabile[1] (denumite în continuare DC). Cu toate acestea, nevoia de a îmbunătăți transparența în acest domeniu a fost subliniată în Actul privind piața unică[2] și în Comunicarea privind responsabilitatea socială a întreprinderilor (denumită în continuare „RSI”)[3]. Prezenta evaluare a impactului analizează problema îmbunătățirii dezvăluirii informațiilor nefinanciare de către societățile din UE ca parte a unei serii mai largi de inițiative privind guvernanța corporativă și RSI, în scopul de a crea o economie socială de piață extrem de competitivă.

2.           Definirea problemei

Serviciile Comisiei au identificat două probleme principale privind (1) transparența inadecvată a informațiilor nefinanciare și (2) lipsa diversității în consiliile de administrație.

2.1.        Transparența inadecvată a informațiilor nefinanciare

Deși s-a constatat o evoluție pozitivă, anumite societăți nu au reușit să facă față cererii în continuă creștere a părților interesate (inclusiv investitori, acționari, salariați și organizații ale societății civile) pentru transparența informațiilor nefinanciare. Au fost subliniate aspecte specifice privind atât cantitatea, cât și calitatea informațiilor disponibile.

– Cantitatea: se estimează că numai aproximativ 2 500 din totalul de aproximativ 42 000 de întreprinderi mari din UE dezvăluie anual informații nefinanciare în mod formal.

– Calitatea: informațiile dezvăluite sunt adesea lipsite de importanță sau nu sunt suficient de echilibrate, exacte sau disponibile în timp util. Au fost constatate anumite lacune în materie de informare cu privire la aspecte semnificative legate de politici și de gestionarea riscurilor, precum și cu privire la domenii tematice specifice (drepturile omului, corupție).

Principalele cauze ale acestei probleme sunt atât disfuncționalitatea pieței, cât și deficiențele de reglementare:

Disfuncționalitatea pieței: Stimulentele de piață par să fie insuficiente sau inegale. Cu toate că societățile sunt supuse din ce în ce mai mult presiunii de a fi mai transparente, beneficiile legate de dezvăluirea informațiilor nefinanciare sunt adesea percepute ca fiind pe termen lung și incerte, în timp ce costurile pe termen scurt sunt relativ ridicate și ușor de măsurat. În consecință, externalitățile cu relevanță potențială rămân în afara informațiilor raportate de societăți.

Deficiențele de reglementare: Majoritatea părților interesate consultate au considerat că obligațiile prevăzute de directivele contabile sunt lipsite de claritate, ceea ce compromite securitatea juridică. Legislațiile din anumite state membre depășesc deja aceste obligații[4], însă cerințele naționale diferă în mod semnificativ, ceea ce creează dificultăți la stabilirea unor criterii de referință pentru societățile din cadrul pieței interne.

2.2.        Problema 2: Diversitatea insuficientă a consiliilor de administrație

Consiliile de administrație relativ uniforme în ceea ce privește educația și experiența profesională, cetățenia, vârsta și sexul membrilor pot fi dominate de o „gândire de grup” îngustă. Lipsa diferențelor de opinii, valori și competențe pot duce la mai puține dezbateri, idei și provocări în cadrul consiliului de administrație. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra provocării și supravegherii deciziilor de management de către consiliul de administrație. Deși fragmentarea datelor face dificilă evaluarea precisă a dimensiunii problemei, se pare că diversitatea din consiliile de administrație ale societăților europene este destul de limitată.

Disfuncționalitatea pieței: Diversitatea insuficientă a consiliilor de administrație este legată în primul rând de stimulentele de piață insuficiente pentru societăți în vederea schimbării situației. În acest sens, practicile de recrutare inadecvate pentru membrii consiliului de administrație contribuie la perpetuarea selectării unor membri cu profiluri similare. Un nivel necorespunzător de transparență privind diversitatea consiliului de administrație agravează această problemă. Informațiile furnizate de societăți nu dezvăluie abordarea consiliului de administrație privind diversitatea în cadrul procesului de selecție, obiectivele avute în vedere sau modul în care acestea au fost atinse.

Deficiențele de reglementare: Disfuncționalitățile pieței nu au fost corectate suficient de o reglementare corespunzătoare. La nivelul UE nu există norme specifice cu privire la diversitatea consiliului de administrație și, deși unele state membre au adoptat anumite dispoziții (și anume, pentru a spori diversitatea de gen), există diferențe considerabile între abordările acestora.

Astfel de probleme afectează negativ grupurile specifice de părți interesate (și anume societăți, investitori, ONG-uri, autorități publice). Acestea au un impact negativ asupra rezultatelor (riscurile nefinanciare ale societăților și externalitățile nu sunt luate în considerare în mod adecvat); asupra responsabilității (deoarece societățile nu își pot asuma pe deplin responsabilitatea privind impactul lor asupra societății); și asupra eficienței piețelor financiare (deoarece investitorii nu pot să țină seama de informații relevante în cadrul proceselor decizionale).

2.3.        Cum vor evolua problemele în lipsa acțiunii?

La nivel internațional există câteva inițiative care oferă societăților orientări fără caracter obligatoriu[5]. Cu toate acestea, spre deosebire de informațiile financiare, în prezent nu există standarde general acceptate pentru informațiile nefinanciare. De asemenea, inițiativele privind diversitatea sunt fragmentate și îmbunătățirile de‑a lungul timpului au fost limitate. Este necesară luarea unor măsuri, întrucât niciuna dintre inițiativele existente nu ar putea genera soluții semnificative pe termen scurt la problemele identificate.

2.4.        Subsidiaritate

Informațiile nefinanciare sunt deja reglementate parțial la nivelul UE. Cu toate acestea, abordările divergente ale statelor membre ar putea determina diferențe și mai mari în cadrul pieței interne, iar informațiile legate de durabilitate par să reprezinte, prin natura lor, o problemă transnațională. În ceea ce privește diversitatea, inițiativele actuale sunt foarte fragmentate. În lipsa unei acțiuni la nivelul UE, în multe state membre progresul va fi lent sau inexistent în anii următori. O acțiune coordonată la nivelul UE este, prin urmare, necesară. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene permite luarea unor măsuri care abordează problemele identificate[6].

3.           Obiective

Obiectivul general de politică al propunerii este de a contribui la potențialul pieței unice de a genera o creștere și o ocupare a forței de muncă durabile. O transparență sporită este considerată esențială pentru obținerea de către societăți a unor rezultate mai bune și se preconizează că aceasta va spori încrederea cetățenilor în afaceri și în piețe și va permite o alocare mai eficientă a capitalului. Din punct de vedere operațional, obiectivele propunerii sunt:

(1) creșterea cantității de informații (și anume, numărul de societăți care raportează)

(2) creșterea calității informațiilor dezvăluite și

(3) creșterea diversității în cadrul consiliilor de administrație.

4.           Opțiuni de politică

4.1.        Transparența informațiilor nefinanciare

Pentru a îndeplini obiectivele expuse mai sus, serviciile Comisiei au luat în considerare o serie de opțiuni de politică, bazate în special pe forma, conținutul și domeniile de aplicare ale dezvăluirilor, precum și pe natura cerinței respective, inclusiv:

(0) Nicio modificare de politică.

(1) Obligativitatea unei declarații nefinanciare în raportul anual: această opțiune ar consolida cerința actuală prin introducerea unei cerințe minime privind conținutul[7] dezvăluirii.

(2) Raportare detaliată: această opțiune ar obliga societățile să furnizeze informații sub forma unui raport de sine stătător, în conformitate cu cadrele internaționale. Având în vedere sarcina administrativă potențială, au fost luate în considerare diferite tipuri de cerințe:

(a) obligatorii

(b) „raportați sau explicați”

(c) facultative. Această opțiune ar scuti societățile care aleg să prezinte un raport detaliat de alte obligații privind dezvăluirea informațiilor, cu condiția ca un astfel de raport să îndeplinească anumite condiții[8].

(3) Instituirea unui standard de raportare obligatoriu la nivelul UE.

Tabelul de mai jos prezintă o imagine de ansamblu a analizei opțiunilor de politică.

Tabelul 1 – Evaluarea opțiunilor de politică

|| Eficacitate || Eficiență (costuri de conformitate) || Competitivitate || Coerența cu legislația UE

Cantitate || Calitate

0. Nicio modificare || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

1. Obligativitatea unei dezvăluiri în raportul anual || + || + || + || + ||  +

2. Raportare detaliată || a) Obligatorie || + || ++ || -- || +/? || +

b) „Raportați sau explicați” || +/? || + || - || +/? || +

c) Facultativă || ? || + || + || + || +

3. Instituirea unui standard obligatoriu la nivelul UE || ++ || + || -- || ? || +

Amploarea impactului în comparație cu scenariul de referință (indicat prin 0): ++ puternic pozitiv; + pozitiv; – – puternic negativ; – negativ; ≈ marginal/neutru; ? incert; n.a. nu se aplică (Analiza serviciilor Comisiei).

4.2.        Sporirea diversității în cadrul consiliilor de administrație

Serviciile Comisiei au luat în considerare o serie de opțiuni de politică, inclusiv:

(0) Nicio modificare de politică.

(1) Obligativitatea societăților de a dezvălui politica lor de diversitate pentru consiliile de administrație referitor la aspecte precum vârsta, sexul, naționalitatea, educația și experiența profesională în cadrul declarației de guvernanță care trebuie inclusă în raportul anual.

(2) Obligativitatea societăților de a include diversitatea printre criteriile de selecție ale unui candidat pentru consiliul de administrație.

(3) Impunerea unei obligativități asupra societăților de a stabili o politică privind diversitatea în cadrul consiliilor de administrație[9].

De asemenea, trebuie remarcat faptul că opțiunea de a introduce cote a fost eliminată, deoarece aceasta face obiectul unei inițiative separate a Comisiei.

Tabelul 2 – Evaluarea opțiunilor de politică

|| Eficacitate || Eficiență (costuri de conformitate) || Competitivitate || Coerența cu legislația UE || Costuri estimate per societate

0. Nicio modificare de politică || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

1. Dezvăluirea politicii interne privind diversitatea în raportul anual || + || + || + || ++ || 600/1000 EUR

2. Diversitatea trebuie să fie unul dintre criteriile de selecție a membrilor consiliilor de administrație || +/? || -/? || +/? || +/? || ? costuri eventuale legate de remunerația specialiștilor în resurse umane

3. Obligativitatea stabilirii unei politici privind diversitatea || + || - || - || -/? || ? legate de remunerația specialiștilor în resurse umane și eventuala creștere a numărului membrilor consiliului de administrație

Amploarea impactului în comparație cu scenariul de referință (indicat prin 0): ++ puternic pozitiv; + pozitiv; – – puternic negativ; – negativ; ≈ marginal/neutru; ? incert; n.a. nu se aplică

4.3.        Opțiunile de politică preferate

În ceea ce privește transparența informațiilor nefinanciare, după compararea opțiunilor de politică generale, cea mai bună soluție pare a fi o combinație a opțiunilor 1 și 2c. Societățile ar avea obligația de a publica informații importante sub forma unei declarații în raportul lor anual. Societățile care doresc să întocmească un raport nefinanciar detaliat pe bază de voluntariat ar fi scutite de această obligație, cu condiția ca raportul să îndeplinească condiții specifice.

Doar marile societăți cotate și necotate cu peste 500 de angajați ar face obiectul noii cerințe. Se estimează că aproximativ 18 000 de societăți ar face obiectul acestei cerințe. Filiale în cadrul unui grup ar fi scutite în măsura în care informațiile relevante ale acestora sunt integrate în raportul consolidat al societății‑mamă. Este de așteptat ca o astfel de politică să determine o creștere satisfăcătoare a transparenței, menținând, în același timp, o sarcină administrativă scăzută.

În ceea ce privește diversitatea, opțiunea 1 este opțiunea preferată. Societățile ar trebui să ofere, în declarația lor de guvernanță corporativă, informații referitoare la politica lor de diversitate, inclusiv aspecte privind vârsta, sexul, cetățenia, educația și experiența profesională. Această declarație ar prezenta obiectivele acestei politici, punerea sa în aplicare și rezultatele obținute. Societățile care nu au o politică de diversitate ar fi obligate doar să ofere o explicație în acest sens. Prin sporirea transparenței, această opțiune ar încuraja societățile să reflecteze mai mult asupra chestiunii și să țină mai bine seama de necesitatea unei mai mari diversități în consiliile lor de administrație, oferind în același timp o bună flexibilitate.

Pentru a menține coerența cu cerințele existente referitoare la declarația de guvernanță corporativă, evitând în același timp impunerea unor sarcini suplimentare pentru IMM-uri, doar marile societăți cotate ar fi obligate să furnizeze informații referitoare la politica de diversitate a consiliilor de administrație.

5.           Analiza principalelor impacturi ale opțiunilor strategice preferate

5.1.        O transparență sporită

În termeni generali, opțiunile preferate ar conduce la o creștere a cantității de informații disponibile în comparație cu scenariul de referință. În ceea ce privește dezvăluirea informațiilor nefinanciare, utilizarea cadrelor internaționale ar determina o îmbunătățire limitată a calității și comparabilității informațiilor dezvăluite. Dacă societățile decid să prezinte un raport nefinanciar pe bază de voluntariat, nivelul de detaliu al informațiilor dezvăluite ar crește în mod implicit. În ceea ce privește diversitatea, cerința ar pune la dispoziție, pentru prima dată, informații cu privire la un set cuprinzător de indicatori ai diversității.

5.2.        Rezultate mai bune pentru societăți

Având în vedere natura propunerii, beneficiile sunt dificil de cuantificat în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, prin creșterea transparenței la costuri limitate, propunerea ar avea un impact general pozitiv asupra rezultatelor societăților, deoarece riscurile și oportunitățile nefinanciare ar fi măsurate și gestionate mai bine. În plus, o mai bună performanță nefinanciară ar avea ca rezultat un cost mai mic al capitalului; gestionarea mai eficientă a resurselor (inclusiv capitalul uman); fidelitatea consumatorului și o mai bună gestionare.

De asemenea, transparența ar încuraja o mai mare diversitate în consiliul de administrație, care se așteaptă să conducă la o mai bună supraveghere a managementului exercitată de consiliul de administrație și, în ansamblu, la îmbunătățirea procesului decizional.

5.3.        Sporirea responsabilității

Informațiile nefinanciare importante ar fi puse periodic la dispoziția publicului și ar putea fi utilizate de către organizațiile societății civile și comunitățile locale pentru a evalua impactul și riscurile legate de activitățile unei societăți. Practicile de raportare mai transparente ar putea, de asemenea, să acționeze ca un catalizator pentru creșterea și îmbunătățirea rezultatelor societăților cu privire la RSI, sau ar putea oferi stimulente pentru a stabili pentru prima dată politici privind RSI, având un impact pozitiv asupra modului în care societățile sunt percepute de către societate. Creșterea potențială a încrederii consumatorilor poate avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra cererii.

5.4.        Creșterea eficienței piețelor de capital

Pe termen scurt, politica propusă ar răspunde cererii determinate de piață din ce în ce mai mari pentru informații mai exacte și mai comparabile, care să permită investitorilor să dezvolte modele de evaluare mai cuprinzătoare. Pe termen lung, aceasta ar putea determina investitorii să țină mai bine seama de aspectele privind durabilitatea și de performanța globală. În ceea ce privește diversitatea, politica propusă ar permite investitorilor să ia decizii în cunoștință de cauză privind practicile de guvernanță ale societății.

5.5.        Creșterea sarcinii administrative

Noua cerință privind dezvăluirea informațiilor ar fi mai costisitoare decât scenariul „business as usual”. Costurile suplimentare pot fi legate de întocmirea, publicarea, formarea specifică a personalului sau colectarea datelor. Costul dezvăluirii propuse este estimat între 600 și 4 300 EUR pe an per societate, generând un cost total situat între 10,5 și 75,25 milioane EUR. Societățile care aleg să prezinte un raport detaliat pe bază de voluntariat ar putea avea costuri mai mari, însă acestea ar fi scutite de obligația privind dezvăluirea informațiilor[10].

Costul dezvăluirii informațiilor privind politica de diversitate este estimat între 600 și 1 000 EUR, generând un cost total între 3,6 și 6 milioane EUR. Deoarece opțiunea preferată nu s‑ar aplica IMM-urilor cotate, impactul acesteia ar trebui să fie limitat.

Politica propusă nu ar introduce noi cerințe de verificare. Creșterea costurilor de audit ca urmare a propunerii se așteaptă fie neglijabilă.

5.6.        Alte impacturi

5.6.1.     Impacturi sociale

Măsura ar putea încuraja consiliile de administrație să acorde mai multă atenție aspectelor sociale în strategiile lor de afaceri. De asemenea, o transparență sporită ar putea conduce la relații de muncă mai bune și ar putea contribui la reducerea riscurilor și costurilor legate de conflictele de muncă. O mai bună transparență cu privire la diversitate la cel mai înalt nivel de luare a deciziilor în cadrul societății ar putea promova o mai mare diversitate la toate nivelurile organizatorice. O mai mare diversitate în cadrul consiliului de administrație ar putea reflecta mai bine diversitatea părților interesate.

5.6.2.     Impactul asupra mediului

Cerința de a dezvălui informații importante referitoare la politicile de mediu și la aspectele privind gestionarea riscurilor va determina probabil o mai bună gestionare a resurselor și o sensibilizare internă privind durabilitatea.

5.6.3.     Impactul asupra drepturilor fundamentale

Se estimează că opțiunile preferate ar avea un impact benefic asupra drepturilor fundamentale, deoarece acestea ar încuraja societățile din UE să își revizuiască periodic politicile și procedurile interne cu privire la diverse aspecte, în special datorită unui control public sporit.

5.6.4.     Alte impacturi economice

Măsura nu va avea consecințe bugetare semnificative pentru autoritățile publice, nici implicații asupra bugetului UE.

5.6.5.     Țări terțe și aspecte internaționale

Politica propusă ar plasa Uniunea Europeană într-o poziție de lider la nivel mondial. Aceasta va fi în conformitate cu alte inițiative ale țărilor terțe, putând duce la dezvoltarea în continuare a acestora. Nu au fost identificate sau semnalate efecte semnificative asupra fluxurilor comerciale cu țările terțe.

6.           Monitorizare și evaluare

Comisia va monitoriza punerea în aplicare a directivelor revizuite în cooperare cu statele membre pe parcursul perioadei de implementare. În conformitate cu principiul subsidiarității, informațiile relevante trebuie să fie colectate în principal de către statele membre prin intermediul agențiilor relevante sau al autorităților de reglementare a piețelor de valori mobiliare. Se efectuează o evaluare a efectelor politicii preferate pentru a observa în ce măsură se materializează efectele anticipate.

[1]               Directivele 78/660 și 83/349.

[2]               „Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii”, COM(2011) 206.

[3]               „O nouă strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor”, COM (2011) 681.

[4]               Inclusiv Regatul Unit, Suedia, Spania, Danemarca și Franța.

[5]               De exemplu, „Global Compact” al ONU, orientările privind întreprinderile multinaționale ale OCDE, Declarația tripartită de stabilire a principiilor privind întreprinderile multinaționale și politica socială a OIM, standardul ISO 26000, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Inițiativa de raportare globală.

[6]               Articolele 8, 10 și 11 din TFUE.

[7]               La domeniile de aplicare din prezent (mediu și angajați) vor fi adăugate aspecte sociale, aspecte privind respectarea drepturilor omului și combaterea corupției. În cadrul acestor domenii, divulgarea ar acoperi (i) politicile, (ii) rezultatele și (iii) gestionarea riscurilor și ar trebui să se bazeze pe cadrele internaționale existente. Societățile care nu dispun de o politică specifică ar fi cel puțin obligate să ofere o explicație în acest sens.

[8]               (i) conține elementele necesare (ii) face referire la cadrele internaționale și (iii) este anexat la raportul anual.

[9]               Societățile ar fi trebuit să determine conținutul acestei politici, să stabilească obiective și să evalueze atingerea acestora.

[10]             Aceste costuri sunt estimate între 33 000 și 604 000 EUR, în principal în funcție de dimensiunea și complexitatea societății și a activităților sale.