EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52011XR0156

Rezoluția Comitetului Regiunilor pe tema „Gestionarea impactului și consecințelor revoluțiilor din zona Mediteranei”

JO C 192, 1.7.2011, p. 1–3 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

1.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/1


Rezoluția Comitetului Regiunilor pe tema „Gestionarea impactului și consecințelor revoluțiilor din zona Mediteranei”

2011/C 192/01

COMITETUL REGIUNILOR

O criză umanitară este în curs

1.

urmărește cu preocupare schimbările și incertitudinile din sudul Mediteranei și sprijină pe deplin procesul de reformă socială, economică și politică, care ar trebui să conducă la o democratizare efectivă, o nouă stabilitate a tuturor țărilor implicate și șanse reale pentru ca femeile și bărbații acestei zone să construiască pacea și prosperitatea; regretă și condamnă fără echivoc orice formă de violență violenței și de abuz împotriva drepturilor omului din unele țări din zonă și solicită Uniunii Europene să acționeze de urgență pe măsura responsabilităților sale pentru sprijinirea tranzițiilor pașnice și democratice;

2.

este preocupat de deplasarea refugiaților ca urmare a evenimentelor din Africa de Nord, care afectează direct statele membre și comunitățile lor locale care sunt situate mai aproape de regiune; prin urmare, subliniază necesitatea de a manifesta, fără întârziere, solidaritatea concretă și de a asigura măsurile de sprijin necesare, promise de Uniunea Europeană și de statele membre în Declarația Consiliului European din 11 martie 2011 și în concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011;

3.

reamintește declarația Președinției CoR din 4 martie 2011 (1) care se oferea să sprijine aspirațiile popoarelor din întreaga regiune și exprima solidaritatea Comitetului cu cererile acestora privind democrația efectivă, pluralismul politic, libertățile fundamentale și respectarea drepturilor omului;

4.

observă, de asemenea, că un număr însemnat de persoane se deplasează spre UE din motive economice, politice sau sociale; recunoaște că unele dintre aceste persoane sunt strămutate ca rezultat al situației de urgență din regiune și că acestea pot avea pretenții legitime la azil sau protecție internațională; reamintește că dreptul la azil este garantat, printre altele, de Carta drepturilor fundamentale și corespunde obligațiilor ce revin UE și statelor membre în temeiul legislației internaționale;

5.

recunoaște că instabilitatea politică și socială din sudul Mediteranei, însoțite de represiune, dificultăți economice în diferite sectoare, precum și continua deteriorare a mediului sunt forțe motrice importante ale migrării populației în și din regiune, care probabil va continua, deoarece tot mai mulți oameni fug din calea tulburărilor politice și a sărăciei;

Răspunsul imediat la criză

6.

subliniază necesitatea de a da un răspuns imediat și urgent situației umanitare în curs de degradare, care să țină seama de drepturile fundamentale și de situațiile individuale ale persoanelor în cauză; consideră că acest răspuns necesită o abordare coordonată din partea UE, a statelor membre și a autorităților de nivel sub-național, reiterând totodată ideea că experiența orașelor și regiunilor din întreaga UE în materie de răspuns în situații de urgență și protecție civilă se pune la dispoziția instituțiilor UE, agențiilor și statelor membre; această abordare ar trebui să implice, de asemenea, și societatea civilă organizată, astfel încât să se valorifice contactele directe dintre oameni din țările implicate;

7.

cheamă la o solidaritate reală și adevărată cu statele membre și comunitățile afectate în modul cel mai direct de fluxurile de migrație, bazată pe o alocare corectă a responsabilităților operaționale și financiare înscrise în tratate, în sensul articolului 80 din TFEU și îndeamnă UE și statele membre să continue să adapteze permanent aceste măsuri în funcție de evoluția situației, luând în considerare necesitățile populațiilor migrante sau strămutate și comunitățile care le acordă asistență;

8.

invită autoritățile locale și regionale din UE să sprijine un plan de acțiune privind partajarea sarcinilor, pentru a ajuta refugiații să se reașeze în regiune, și să constituie un fond de solidaritate, pentru a face față presiunilor umanitare provocate de criză și îndeamnă statele membre să-și activeze mecanismul prevăzut în Directiva Consiliului 2001/55/CE (privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri), pe baza principiului solidarității între statele membre, și să demonstreze angajarea reală a UE în favoarea principiului solidarității și a partajării responsabilității;

9.

în așteptarea punerii la dispoziție a fondurilor corespunzătoare, solicită ca instrumentele financiare existente să permită mobilizarea rapidă a resurselor în zonele afectate, pentru a face față situațiilor de urgență cauzate de afluxul de imigranți;

10.

propune introducerea unor măsuri compensatorii pentru a ajuta zonele cele mai afectate de situațiile de urgență, cu scopul de a echilibra pierderile enorme și impactul negativ asupra economiilor locale, în special în sectoare-cheie, cum ar fi turismul și pescuitul;

11.

în acest context, sugerează ca Directiva Consiliului 2001/55/CE să fie revizuită în sensul de a defini mai clar „afluxul masiv” de imigranți, eventual definindu-l în raport cu populația țării de primire;

12.

subliniază că toate măsurile luate de statele membre trebuie să fie în conformitate cu legislația UE, respectând principiile de bază ale Tratatului acquis-ul Schengen, care garantează libera circulație a persoanelor în cadrul UE – fiind astfel un element esențial al realizărilor integrării europene – și apărând drepturile fundamentale ale omului astfel cum sunt precizate în instrumentele legislației internaționale și în tratatele UE, în special Carta drepturilor fundamentale;

13.

salută propunerile Comisiei Europene privind menținerea caracterului comunitar al sistemului Schengen menite a asigura că răspunsurile necesare ale sistemului Schengen la evenimentele externe se bazează pe norme europene comune și transparente și că nu restricționează nejustificat cooperarea transfrontalieră existentă;

Un răspuns pe termen lung

14.

este mai conștient decât oricând de necesitatea presantă de a elabora politici comune cuprinzătoare de imigrare și azil, bazate pe solidaritate și pe o partajare corectă a responsabilităților; subliniază că autoritățile locale și regionale ar trebui cu prioritate să se implice în politicile privind migrația legală și integrarea migranților;

15.

insistă asupra faptului că ar trebui să se facă toate eforturile pentru a contracara migrația ilegală și efectele sale secundare, în special traficul de persoane; sprijină încheierea de acorduri de readmisie între UE și țările din regiune; solicită o revizuire a mandatului și rolului Frontex, inclusiv o consolidare a resurselor sale financiare, tehnice și umane pentru a supraveghea frontierele UE, inclusiv coastele Mediteranei;

16.

se alătură cererilor de revizuire a actualei legislații privind azilul, în special a mecanismului prin care se determină statul membru responsabil de examinarea cererilor de azil, și îndeamnă instituțiile UE și statele membre să continue activitatea în scopul instituirii unui sistem comun european de azil și așteaptă de la Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) să acorde celor mai expuse state membre un sprijin semnificativ în materie de gestionare a migrației;

17.

este convins că democrația bazată pe alegeri libere și corecte, statul de drept, precum și administrațiile locale și regionale eficiente și democratice reprezintă condiții prealabile pentru stabilitate și dezvoltare politică și economică și joacă un rol crucial în posibilitatea dată cetățenilor de a-și cultiva competențele în propria lor țară;

18.

subliniază utilitatea practică a programelor de consolidare a capacității în contextul extinderii și a politicilor europene de vecinătate și, luând ca exemplu programul pilot al Instrumentului pentru administrația locală (2), sugerează elaborarea unor inițiative echivalente pentru țările din sudul Mediteranei, pentru a sprijini consolidarea capacităților la nivel local și regional;

19.

observă legătura dintre migrație și politicile de dezvoltare și constată necesitatea de a elabora politici în sprijinul creării în regiune a unor condiții economice și sociale care să garanteze un viitor durabil populațiilor locale, descurajând astfel tentația migrării; în special, consideră esențiale reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă pentru tânăra generație și, în consecință, îndeamnă la valorificarea deplină a resurselor și experienței UE pentru a sprijini educația și formarea profesională în aceste țări;

20.

subliniază importanța intensificării comerțului și a creșterii investițiilor în aceste țări, precum și a acordării de facilități pentru microcredite, în vederea înființării de mici întreprinderi, ca mijloc de sprijinire a creșterii economice și de reducere a sărăciei în aceste țări creând; un comerț mai intens cu Africa de Nord ar fi și în avantajul Europei, având drept consecință crearea de numeroase locuri de muncă pentru europeni și creștere economică pentru UE; în consecință, propune un efort comun pentru îndepărtarea barierelor comerciale existente;

21.

își exprimă convingerea că Uniunea pentru Mediterana (UfM) ar putea juca un rol important în abordarea chestiunii migrației și a implicațiilor sale, dacă ar fi investită cu voința politică și resursele necesare de către toate părțile implicate; în acest sens, subliniază contribuția pe care o poate aduce Adunarea autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM), facilitând cooperarea și schimbul de cunoștințe între autoritățile locale și regionale; recomandă ca ARLEM să analizeze cu atenție situația și să includă printre prioritățile sale formularea răspunsurilor adecvate la evenimentele în desfășurare și să ia măsurile necesare, în limitele sferei sale de competență, pentru a sprijini activ procesul de democratizare din țările respective;

22.

observă că diplomația la nivel local și regional poate ajuta la promovarea și consolidarea proceselor de democratizare aflate în desfășurare, la implicarea publicului larg și la îmbunătățirea relațiilor dintre populație și guverne;

23.

recomandă Comisiei Europene să ia măsuri astfel încât în viitoarele sale inițiative politice (3) să fie pregătit terenul pentru elaborarea de răspunsuri cuprinzătoare, care să acorde atenție inclusiv rolului și contribuției autorităților locale și regionale și dezvoltării de noi sinergii între politicile privind imigrarea și azilul, acțiunea externă și dezvoltarea, în strânsă interacțiune cu nivelul local și regional;

24.

îl mandatează pe președintele CoR să aducă la cunoștință prezenta rezoluție următorilor: președintelui Consiliului European, Parlamentului European, Comisiei Europene, Președinției ungare a Consiliului UE, Serviciului European de Acțiune Externă, Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, Comitetului Economic și Social European, Copreședinției și Secretariatului UfM, Adunării parlamentare a UfM și ARLEM.

Bruxelles, 12 mai 2011

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


(1)  CdR 113/2011

(2)  CoR cooperează deja strâns cu Comisia Europeană pentru sprijinirea acestui program pilot, care în prezent se limitează la țările candidate și potențial candidate.

(3)  Cum ar fi de exemplu: Analiza Politicii europene de vecinătate, raportul anual privind migrația și azilul, Comunicarea privind o solidaritate sporită în cadrul UE, Comunicarea privind migrația și mobilitatea pentru dezvoltare, precum și cea privind abordarea globală a migrației.


Top