23.7.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 218/19

---

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Utilaje agricole, echipamente de construcții și de manipulare: cum se poate ieși din criză?” (aviz din proprie inițiativă)

2011/C 218/04

Raportor: dl Virgilio RANOCCHIARI

Coraportor: dl Patrizio PESCI

La 15 iulie 2010, Comitetul Economic și Social European, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, a hotărât elaborarea unui aviz din proprie inițiativă pe tema

Utilaje agricole, echipamente de construcții și de manipulare: cum se poate ieși din criză?

Comisia consultativă pentru mutații industriale, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 4 aprilie 2011.

În cea de-a 471-a sesiune plenară, care a avut loc la 4 și 5 mai 2011 (ședința din 4 mai), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 151 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 8 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Industriile europene de echipamente de construcții și utilaje agricole au fost grav afectate de criza economică, într-o perioadă deja marcată de o schimbare majoră a cererii mondiale. Cu toate acestea, sectorul se înscrie într-un domeniu de activitate foarte competitiv și avansat din punct de vedere tehnologic.

Totuși, pentru a asigura sustenabilitatea și competitivitatea sectorului, este necesar să se adopte o serie de măsuri la nivelul UE astfel încât să se evite, pe termen lung, o capacitate de producție excedentară în Europa:

—	un cadru juridic care să nu limiteze capacitatea fabricanților de a inova și de a dezvolta echipamente care să răspundă nevoilor clienților;

—	condiții de concurență echitabile în Europa, printr-o supraveghere eficientă a pieței. Autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile vamale ar trebui să aplice efectiv Regulamentul 765/2008 și să înăsprească controalele pe piața europeană;

—	o legislație privind produsele și o politică comercială care să asigure un acces liber pe piețele mondiale;

—

o legislație europeană care să ia în considerare scăderea relativă a rolului piețelor europene. Centrul de interes al pieței mondiale se deplasează din ce în ce mai mult către America Latină și Asia. Așadar, trebuie avute în vedere toate măsurile necesare pentru a menține uzinele producătorilor europeni în UE, inclusiv reducerea birocrației și promovarea măsurilor voluntare din sector;

—	armonizarea – la scară europeană și globală – a normelor privind siguranța rutieră și protecția mediului;

—	îmbunătățirea condițiilor de muncă și aplicarea unor măsuri la nivelul întregii UE pentru evitarea în viitor a capacităților excedentare și pentru încurajarea dezvoltării de noi produse și idei inovatoare privind organizarea muncii, pe baza cunoștințelor tuturor părților interesate;

—	un program de finanțare și măsuri de stimulare pentru sprijinirea competitivității IMM-urilor.

1.2   Ca urmare a audierii desfășurate la 11 noiembrie 2010, la Bologna, în cadrul EIMA (Expoziția internațională a utilajelor agricole), care a reunit un mare număr de părți interesate, în următoarele capitole sunt prezentate recomandări suplimentare, mai detaliate.

2.   Contextul avizului

2.1   Industria europeană de utilaje agricole și echipamente de construcții furnizează soluții tehnice pentru a răspunde eficient unor nevoi umane elementare, precum asigurarea hranei pentru populația mondială în continuă creștere, asigurarea locuințelor și a infrastructurii necesare.

2.2   Din cauza costului ridicat al terenurilor în Europa, în sectorul agricol european și cel al construcțiilor se impun soluții cât mai eficiente și inovatoare, astfel încât industria europeană ocupă o poziție de lider din punct de vedere tehnologic la nivel mondial.

2.3   În timp ce, în Europa, cererea stagnează, piețele din Asia, America Latină, Africa și țările CSI sunt în plină dezvoltare și vor continua să se dezvolte rapid. Ca atare, la nivel mondial au apărut alți actori, care devin competitivi chiar în afara piețelor lor naționale.

2.4   Criza financiară globală a afectat considerabil ambele sectoare. Spargerea bulei imobiliare a determinat, în a doua jumătate a anului 2008, o recesiune importantă în sectorul echipamentelor de construcții. A urmat o reducere drastică a investițiilor în sectorul construcțiilor, unde cifra de afaceri a scăzut cu 42 % în 2009. Această reducere se explică, în mare parte, prin lipsa capacității de finanțare a clienților și scăderea activității în construcții.

2.5   În sectorul utilajelor agricole, efectele crizei s-au resimțit ceva mai târziu. Deși scăderea a fost mai puțin pronunțată în 2009 (– 22 %), relansarea nu a început în 2010, așa cum s-a întâmplat în alte sectoare industriale. Conform estimărilor, în 2010, cifra de afaceri a scăzut cu 9 %. Principalul factor, o dată în plus, a fost lipsa capacității de finanțare a clienților, asociată cu incertitudinea.

2.6   Cererea de produse suferă o mutație din ce în ce mai pronunțată. În timp ce piețele din afara Europei, supuse unor obligații juridice mult mai laxe, sunt în creștere, cererea de produse din UE, supuse unei legislații din ce în ce mai stricte în materie de siguranță și mediu, este în scădere. Acest lucru face să crească gama deja complexă de produse și determină, totodată, o deplasare a punctelor de producție, produsele destinate piețelor din afara UE fiind realizate mai aproape de cumpărători, ceea ce duce la pierderea de locuri de muncă în UE.

3.   Utilaje agricole și echipamente de construcții: importanța strategică a sectorului, viitoarele provocări, structura pieței

3.1   Produse în cantitate mică, dar de o mare diversitate – puternică dependență de furnizori.

Există multe similitudini între cele două sectoare în ceea ce privește dimensiunea fabricanților și gama produselor.

Există mari întreprinderi multinaționale, care produc o gamă largă de produse, care acoperă echipamentele cele mai larg utilizate, precum tractoare agricole, excavatoare sau încărcătoare pe roți.

În același timp, există fabricanți de diverse dimensiuni, de la marile întreprinderi regionale, până la IMM-uri, care produc tipurile cele mai utilizate de echipamente, dar găsesc o cale de a supraviețui furnizând pe piață produse de nișă foarte specializate.

Gradul de specializare și varietatea produselor oferite pe piață sunt deseori disproporționate față de dimensiunea reală a fabricantului. Este destul de frecvent cazul în care fabricantul oferă până la 200 de modele diferite, constând în echipamente concepute pentru sarcini foarte specifice, din care vând mai puțin de 1 000 de modele pe an. Mulți alții supraviețuiesc din vânzarea a mai puțin de 100 de bucăți pe an din fiecare model.

3.2   Ocuparea forței de muncă și producția

3.2.1   Piața de utilaje agricole reflectă îndeaproape tendințele din sectorul agricol.

Fără ultimele modele de utilaje, nu ar exista un sector agricol modern, eficient și competitiv. În prezent, lucrează în agricultură peste 10 milioane de persoane. În timp ce numărul lucrătorilor din acest sector este în scădere, se pot identifica diferențe majore între țările din UE 15 și „noile” state membre, care au aderat la UE după 2004.

În UE 15, „numai” 4,0 % dintre lucrători sunt angajați în acest sector, în timp ce proporția acestora se ridică la 13,4 % din forța de muncă totală în cele 12 noi state membre.

De aceea, CESE consideră că este necesară o PAC puternică atât pentru agricultori, cât și pentru sector, care să mențină investițiile în cercetare și dezvoltare, care să îndeplinească atât dispozițiile legislative, cât și cererile cumpărătorilor.

În sectorul utilajelor agricole există în jur de 4 500 de fabricanți, care au generat, în 2008, o cifră de afaceri de circa 28 de miliarde de euro. În acest sector lucrează 135 000 de persoane, la care se adaugă 125 000 de persoane care lucrează în distribuție sau întreținere.

Două treimi din producția UE 27 se concentrează în Germania, Italia, Franța, Spania și Marea Britanie, în timp ce cele 12 „noi” țări reprezintă numai 7 % din producția europeană de utilaje.

3.2.2   Sectorul construcțiilor utilizează 7,1 % din populația activă a UE.

Producția de echipamente de construcții urmează același model ca și cea de utilaje agricole: Italia, Germania, Franța, Spania și Marea Britanie asigură aproape trei sferturi din totalitatea producției europene. În total, aceasta reprezintă în jur de 1 200 de întreprinderi în Europa, cu o cifră de afaceri totală de 31 de miliarde de euro în 2008, care a scăzut la 18 miliarde în 2009, ceea ce reprezintă o scădere de 42 %.

Sectorul utiliza în mod direct 160 000 de lucrători. Indirect, se estimează că alte 450 000 de locuri de muncă depindeau de acest sector în cadrul lanțului de aprovizionare, al rețelei de distribuție și întreținere. Conform estimărilor din sectorul industrial, în 2010, numărul locurilor de muncă directe a scăzut cu 35 %, iar cel al locurilor de muncă indirecte cu 20 %.

Cu toate acestea, sectorul suferă de o lipsă clară de personal calificat și tânăr. O anchetă privind forța de muncă realizată de asociația Technology Industries of Finland evidențiază o creștere a dificultăților de angajare de personal calificat. Penuria privește profesii care se află în capul listei de mai bine de zece ani: sudori, turnători, mecanici și ingineri.

3.3   Dependența de furnizorii de componente și utilaje

Producătorii europeni din ambele sectoare au deținut întotdeauna un loc de frunte la nivel mondial în ceea ce privește tehnologiile avansate și calitatea echipamentelor oferite. Tehnologiile avansate, de la funcțiile cu grad înalt de automatizare sau sistemele GPS de înaltă rezoluție destinate agriculturii de precizie, până la transmisiile cu variație continuă și componentele electronice trebuie să atingă stadiul cel mai avansat de performanță din aceste sectoare.

Pe de altă parte, necesitatea de a lucra în condiții extreme (praf, noroi, gheață, caniculă sau frig) implică faptul că componentele standard nu vor îndeplini cerințele și nu vor permite atingerea nivelurilor de performanță necesare.

Există o temere din ce în ce mai mare în acest domeniu că partenerii europeni necesari din sectorul componentelor nu vor mai fi disponibili în viitor pentru a asigura, printr-o dezvoltare comună, poziția de lider din punct de vedere tehnologic.

Motoarele constituie componentele-cheie pentru dezvoltarea de produse și respectarea legislației, dar, spre deosebire de sectorul automobilelor, numai marile întreprinderi multinaționale dispun de structurile necesare producției de motoare.

Numărul constructorilor de motoare independenți este în scădere, iar poziția lor pe piață este marginală. Deseori, majoritatea fabricanților de echipamente trebuie să rezolve problema dependenței de furnizorii de mașini, care sunt controlați de proprii lor concurenți.

3.4   Importanța rețelelor de distribuție și de întreținere

Reușita unui fabricant depinde într-o măsură decisivă de calitatea rețelei sale de comercializare și de întreținere. Având în vedere complexitatea lor, astfel de utilaje prezintă anumite riscuri pentru siguranță și sănătate dacă nu sunt utilizate și întreținute corespunzător. Ele necesită un sistem de distribuție bine pregătit, care să poată contribui la selectarea celor mai adecvate tehnologii și să furnizeze servicii de întreținere și de executare a reparațiilor de calitatea superioară pentru a asigura asistența rapidă și fiabilă pe care o impun astfel de echipamente complexe, așteptările ridicate în materie de performanță ale consumatorilor, precum și condițiile climatice din anumite zone, unde vârfurile sezoniere și termenele scurte devin factori esențiali.

3.5   Efectul crizei economice asupra creșterii și producției

Criza economică a dat o lovitură puternică celor două sectoare, într-un moment în care cererea mondială se afla la un nivel foarte ridicat. În sectorul echipamentelor de construcții, cererea s-a prăbușit la nivel global în ultimul trimestru al anului 2008. În 2009, vânzările totale ale fabricanților europeni au scăzut cu până la 42 %, ceea ce a dus la o acumulare de stocuri drastică și la un nivel foarte scăzut de utilizare a capacităților. Pentru anul 2010, după cum s-a precizat mai sus, s-a înregistrat o scădere suplimentară de 9 %, în timp ce la sfârșitul anului 2010, în Asia, cererea a crescut din nou.

În sectorul utilajelor agricole, efectele crizei s-au făcut simțite ceva mai târziu, dat fiind că agricultura este mai puțin dependentă de climatul economic general. În 2009, vânzările au scăzut cu 22 %, iar în 2010 cu încă 9 %.

În ambele sectoare, în 2011 se prevede o rată de creștere cu o singură cifră, mult mai puțin decât este necesar pentru revenirea la situația anterioară crizei.

Principalul factor de limitare din perioada crizei a fost lipsa posibilităților de creditare, în principal în cazul clienților, pentru a investi în utilaje noi, dar și în cazul fabricanților. În plus, lipsa de activitate, în special în sectorul construcțiilor, a dus la reducerea cererii de noi echipamente. În ambele sectoare, cererea s-a dovedit a fi foarte instabilă.

4.   Dificultăți și provocări în perioada de după criză

Criza economică a evidențiat o serie de particularități ale celor două sectoare și a generat o situație extrem de dificilă, care necesită o intervenție la nivel politic.

4.1   Insuficiențe în materie de furnizori și de know-how

Este important să se sublinieze faptul că sectorul construcțiilor de echipamente se confruntă, în prezent, cu schimbări substanțiale și fundamentale.

Centrul de greutate al pieței mondiale se deplasează din ce în ce mai mult către America Latină și Asia.

Europa, care înregistra 20 % din cererea mondială de echipamente de construcții în 2005, nu va mai reprezenta decât 14 % din această cerere în 2014 (1).

Schimbările cele mai spectaculoase privesc China și India. Se prevede că cererea chineză de echipamente de construcții va reprezenta 34 % din cererea mondială în 2014, față de numai 18 % în 2005, ceea ce înseamnă o dublare a cererii în nouă ani.

Consecințele unei astfel de schimbări sunt de o importanță capitală, dat fiind că cererea reunită a SUA și UE va reprezenta în total numai 29 % din cererea globală.

Ca efect al crizei, s-a accelerat semnificativ tendința delocalizării producției mai aproape de noile piețe din afara Europei. Ca urmare, a scăzut dramatic și numărul furnizorilor europeni de componente cheie. Nu este vorba numai de o deplasare de unități de producție, ci și a know–how-ului necesar.

Dat fiind că nevoile și specificațiile piețelor străine diferă de cele europene, există o temere din ce în ce mai mare cu privire la o viitoare penurie de furnizori europeni de componente esențiale, care, în viitor, să poată răspunde nevoilor europene.

O altă problemă este cea a aprovizionării cu oțel în contextul actual al redresării economice globale, în care creșterea prețurilor și măsurile protecționiste ar putea avea un efect negativ asupra sectorului, după cum arată cifrele anterioare crizei.

4.2   Efectele asupra ocupării forței de muncă: îmbătrânirea forței de muncă, lipsa de personal calificat și exodul creierelor

În Europa, în sectorul ingineriei mecanice europene, lucrează 3,6 milioane de persoane (2).

10 % din aceștia lucrează în sectoarele utilajelor agricole și echipamentelor de construcții. În general, forța de muncă este în curs de îmbătrânire. Numai 20,1 % din lucrători au sub 30 de ani, în timp ce, în celelalte sectoare de producție de bunuri nefinanciare, media este de 1 la 4 lucrători.

Pe de altă parte, și agricultorii se confruntă cu aceeași problemă: numai 7 % din agricultorii europeni au sub 35 de ani. Agricultura și construcțiile atrag mai puține persoane decât alte sectoare, dat fiind că, în Europa, această muncă este mai grea și mai prost plătită decât în multe alte sectoare.

Imaginea publică defavorabilă a acestui sector, care duce la nerecunoașterea importanței sale pentru întreaga comunitate, deficitul de lucrători și ingineri competenți, necorelarea dintre competențele necesare și cele disponibile pe piața forței de muncă, diversitatea și disparitatea nomenclaturilor de calificări și a diplomelor naționale acordate la diverse niveluri, lipsa unui învățământ de elită în științe naturale și inginerie etc., toate aceste elemente care caracterizau sectorul s-au înrăutățit odată cu criza economică.

Sectorul a încercat să limiteze pe cât posibil reducerea locurilor de muncă. Cu toate acestea, după cum s-a precizat mai sus, din cauza crizei, forța de muncă utilizată de sectorul echipamentelor de construcții a fost redusă cu 35 % comparativ cu anul 2008 (3).

Totodată, criza a avut ca efect un exod al creierelor către Extremul Orient și America Latină, unde piețele sunt mai înfloritoare, iar efectele crizei sunt mai puțin dramatice.

5.   Acțiuni necesare la nivel comunitar

5.1   Garantarea aplicării măsurilor destinate combaterii concurenței neloiale

Importarea, vânzarea și utilizarea în UE a echipamentelor de construcții care nu respectă normele rămâne o problemă majoră pentru sectorul european al echipamentelor de construcții. Echipamentele introduse pentru prima oară pe piața europeană trebuie să îndeplinească toate condițiile de siguranță și de mediu. Utilajele care nu îndeplinesc aceste cerințe sunt neconforme, iar statele membre trebuie să împiedice introducerea lor pe piața UE.

Este vorba despre o sursă de concurență neloială, care îi descurajează pe furnizorii de bună credință să întreprindă activități de cercetare și dezvoltare. În plus, este pusă în pericol competitivitatea sectorului european al echipamentelor de construcții și locurile de muncă din acest sector. Utilajele neconforme prezintă riscuri mai mari de accidente și, de cele mai multe ori, nu respectă standardele impuse de UE.

Fabricanții care respectă legislația UE se confruntă în prezent cu concurența produselor introduse pe piața europeană în condiții neloiale și la un preț derizoriu față de cel al produselor conforme. Autoritățile nu dispun de mijloacele și resursele necesare pentru a combate acest fenomen, iar legislația nu este întotdeauna clară cu privire la protejarea produselor legale.

Din ce în ce mai multe utilaje neconforme intră ilegal pe piața UE, fără vreo intervenție eficace din partea autorităților de supraveghere și a autorităților vamale, deși legislația s-a înăsprit începând cu 1 ianuarie 2010 (Regulamentul 765/2008).

Recomandare: CESE solicită Comisiei Europene și autorităților din statele membre să adopte toate măsurile necesare pentru asigurarea unei concurențe loiale în cadrul pieței UE și să asigure condiții echitabile fabricanților care se confruntă cu concurența la nivel internațional.

5.2   Trebuie luate deciziile juste pentru îmbunătățirea calității mediului

Ca și în cazul sectorului autovehiculelor, una dintre principalele provocări cu care se confruntă cele două sectoare este legislația privind emisiile generate de echipamentele mobile. Spre deosebire de sectorul autovehiculelor, costurile de conformare unitare ale echipamentelor mobile sunt extrem de ridicate, întrucât producția și vânzările sunt mult mai scăzute, iar numărul de modele existente este mult mai ridicat.

Odată cu următoarea etapă de reducere a emisiilor, care se va aplica începând din 2011 (III B) și etapa următoare, prevăzută pentru 2014 (etapa IV), principalii poluanți vor fi reduși cu peste 90 % față de nivelurile existente. Aceste modificări vor viza motoarele, impunând totodată modificări fundamentale de concepție a întregului utilaj.

Tehnologiile impuse de respectarea acestor niveluri de emisie necesită utilizarea de carburanți cu conținut extrem de scăzut de sulf, greu de obținut în Europa pentru sectorul echipamentelor mobile fără destinație rutieră și imposibil de găsit în afara Europei. Aceasta va împiedica vânzările în afara Europei atât ale echipamentelor noi, cât și ale celor vechi.

Pentru atenuarea efectelor crizei, sectorul a solicitat adoptarea unui instrument legislativ care să permită creșterea numărului de motoare permise deja în conformitate cu mecanismul de flexibilitate al directivelor existente. Această măsură ar permite sectorului să realizeze economii considerabile, cu prețul unei creșteri punctuale a emisiilor de circa 0,5 %. Comisia Europeană a sprijinit această solicitare și a prezentat două propuneri de modificare a directivelor relevante. Aceste propuneri sunt pe masa de lucru a Consiliului și Parlamentului. Cu toate acestea, progresele în acest domeniu sunt prea lente și aceasta ar putea reduce efectele economice pozitive scontate.

CESE recomandă adoptarea cât mai rapidă cu putință a dispozițiilor complementare privind flexibilitatea pentru următoarea etapă legislativă privind emisiile echipamentelor mobile fără destinație rutieră, precum și lansarea unei propuneri similare privind tractoarele agricole.

Reducerea pe viitor a emisiilor de funingine și de NOx va necesita utilizarea unor tehnologii speciale, care vor genera un consum suplimentar de carburanți și deci emisii de CO2. Eforturile fabricanților au împiedicat creșterea reală a consumului de carburanți prin îmbunătățirea eficienței utilajelor în ansamblu. Orice nouă legislație privind limitarea/reducerea emisiilor de dioxid de carbon ar trebui armonizată cu legislația în curs și introdusă numai după o perioadă de pregătire suficientă de la încheierea etapei în curs de reducere a emisiilor.

Recomandare: înainte de a avea în vedere introducerea de dispoziții legislative noi sau mai constrângătoare pentru aceleași produse, ar trebui să realizeze o evaluare a impactului la nivelul UE, care să ia în considerare eventualele consecințe negative ale acestei legislații asupra competitivității sectorului pe piața mondială și eventualele îmbunătățiri marginale în practică ale acestor echipamente.

5.3   Vechimea echipamentelor utilizate – necesitatea unui program de dezafectare pentru echipamentele mobile

Utilajele utilizate în agricultură și construcții au o durată de viață îndelungată. Durata de viață medie a unui tractor depășește 15 ani. În consecință, îmbunătățirea constantă a performanțelor de mediu ale noilor echipamente are numai un efect limitat și lent asupra performanței de mediu generale a echipamentelor utilizate. Introducerea de stimulente pentru retragerea de pe piață a echipamentelor învechite și poluante ar permite obținerea mai rapidă a unor rezultate. Această abordare prezintă și avantaje evidente față de modernizarea echipamentelor învechite cu sisteme de post-tratare. În plus, adaptarea vechilor echipamente cu filtre creează numeroase probleme suplimentare și scade eficiența atât sub raportul siguranței, cât și al performanței.

CESE recomandă aplicarea unui sistem de dezafectare, care ar constitui o soluție adecvată pentru rezolvarea problemei utilajelor vechi și poluante și ar contribui la protecția mediului și la asigurarea unor condiții de lucru mai sigure.

CESE consideră că orice program de modernizare a sistemelor de eșapament constituie o soluție neadecvată a problemei echipamentelor poluante utilizate în zonele urbane. Departe de a rezolva problema, aceste sisteme mențin în activitate utilaje zgomotoase și nesigure și chiar sporesc riscurile ca urmare a instalării lor neadecvate.

De asemenea, CESE recomandă armonizarea normelor în materie de modernizare a sistemelor de post-tratare, nu numai pentru că potențialul acestora de reducere a gazului de eșapament este scăzut, ci și în vederea diminuării riscurilor pe care le provoacă atunci când sunt adaptate la utilajele utilizate în agricultură sau construcții.

5.4   Sectorul poate răspunde provocării privind reducerea CO2

Ca și în sectorul rutier, contribuția cea mai mare la emisiile de CO2 o are consumul de carburanți. Posibilitățile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie evaluate în funcție de performanțele specifice ale echipamentelor și nu numai în funcție de consumul de carburant pe kilometru, ca în cazul sectorului automobilelor.

În anii trecuți, s-au înregistrat îmbunătățiri considerabile, cu utilaje mai eficiente. Costurile pe toată durata de viață a utilajului, din care costul carburantului constituie o mare parte, au devenit un factor din ce în ce mai important de alegere pentru client la cumpărare.

Cu toate acestea, dacă se dorește reducerea optimă a emisiilor de CO2, optimizarea nu trebuie să se concentreze numai pe motor, ca sursă de putere, ci pe utilaj în ansamblul său, pe aplicații și mod de operare, pe lângă eficacitatea operațională și posibila utilizare a surselor de energie alternative cu emisii scăzute de CO2.

CESE solicită reprezentanților instituțiilor europene și ai statelor membre să sprijine o abordare globală și bazată pe piață pentru reducerea emisiilor de CO2 generate de utilajele mobile. Deoarece nu există o soluție unică, un răspuns pragmatic și judicios ar fi aplicarea unor măsuri adecvate tipurilor de utilaje care generează cea mare cantitate de emisii (tractoare, combine etc.) prin măsurarea eficienței globale a utilajului (de exemplu, consumul de carburant pe tona de cereale recoltate sau pe kilometru de șosea asfaltată).

5.5   Armonizarea este cheia – în cadrul Europei și la nivel global – atât în materie de siguranță rutieră, cât și de protecția mediului

Odată cu deplasarea piețelor în afara Europei, importanța unei legislații și a unei standardizări a produselor armonizate la scară mondială devine din ce în ce mai stringentă. Acest lucru se aplică și în cazul armonizării standardelor în materie de siguranță rutieră, care, în prezent, lipsesc din sectorul echipamentelor de construcție și în cazul anumitor tipuri de vehicule agricole.

În plus, industria europeană se confruntă cu provocarea reprezentată de faptul că cerințele UE devin din ce în ca mai stricte față de restul lumii, ceea ce face ca versiunile europene ale utilajelor să fie prea scumpe sau incompatibile.

În ceea ce privește protecția mediului, de exemplu, este de dorit ca orice decizie la nivelul UE să fie bine cântărită înainte ca orice act legislativ să fie adoptat și pus în aplicare în UE.

Sectorul utilajelor agricole și al echipamentelor de construcții a contribuit la protecția mediului prin reducerea emisiilor generate de echipamentele din acest sector, în conformitate cu Directiva 97/68/CE pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră și cu Directiva 2000/25/CE pentru tractoare agricole. Aplicarea acestora va permite reducerea considerabilă a emisiilor de particule (97 %), NOx (96 %) și CO (85 %).

Sectorul depune eforturi similare în ceea ce privește emisiile sonore: în ultimii zece ani, au fost aplicate măsuri de respectare a legislației privind emisiile sonore în cazul a 22 de tipuri de utilaje de construcție.

În plus, standardele internaționale privind ciclul de viață al utilajelor sunt deja în vigoare, iar standardele privind sistemele de reciclare pentru echipamentele de terasament au fost promovate de sectorul însuși.

Pentru a garanta competitivitatea produselor europene în viitor, este de o importanță capitală ca legislația și regulamentele să devină coerente la nivel global.

CESE solicită reprezentanților instituțiilor europene și statelor membre să acorde sprijin, să participe și să acționeze în vederea dezvoltării de standarde globale. În acest scop, UNECE (4) pare a fi laboratorul ideal pentru elaborarea unor astfel de standarde.

5.6   Condițiile de muncă și dialogul social în acest sector

Atât în sectorul utilajelor agricole, cât și în cel al echipamentelor de construcții sunt implicați actori de dimensiuni mici și mijlocii, ceea ce impune condiții speciale în ceea ce privește dialogul social. Reprezentarea personalului este mai redusă, iar posibilitățile de schimb transnațional de informații sunt mai mici decât în sectoarele în care există comitete europene de întreprindere. Cu toate acestea, diferitele întreprinderi din sector dau dovadă de o anumită unitate și manifestă nevoia unei coordonări organizate și a unor schimburi de acest tip. În consecință, se impune îmbunătățirea dialogului dintre întreprinderi și lucrători.

Munca în condiții de precaritate se manifestă din ce în ce mai pregnant în sectorul metalurgic și în alte sectoare. Una dintre consecințe este o perfecționare profesională de slabă calitate, riscul continuu ca lucrătorii competenți și cu experiență să migreze către alte sectoare. Condițiile de lucru au de asemenea de suferit din cauza acestui tip de contract de muncă.

Recomandare: CE ar trebui să încurajeze lansarea unei analize a sectorului care să vizeze în mod specific calitatea condițiilor de muncă. De asemenea, recomandăm întreprinderea de acțiuni de îmbunătățire a condițiilor de muncă în UE. În fine, este esențial să se aplice măsuri de evitare în viitor a capacităților excedentare, de tipul celor înregistrate în timpul crizei economice, și să se încurajeze dezvoltarea de noi produse și idei inovatoare privind organizarea muncii, pe baza cunoștințelor tuturor părților interesate.

5.7   Ar trebui menținută forța de muncă tânără și calificată în Europa.

Lipsa de personal calificat, îmbătrânirea forței de muncă, exodul creierelor pe alte continente sunt doar câteva problemele care afectează sectorul utilajelor agricole și al echipamentelor de construcții sub aspectul ocupării forței de muncă. Este din ce în ce mai greu să fie atrași tineri lucrători calificați în acest sector. Sectorul și autoritățile publice ar trebui să continue să facă investițiile necesare în materie de formare, educație, învățare continuă, întrucât este vorba despre un sector esențial al industriei europene.

Fără o formare profesională de vârf și fără forțe proaspete, nu există viitor, iar inovarea tehnică are nevoie de ingineri cu înaltă calificare și creativi. Ar trebui puse în aplicare, la diferite niveluri, programe destinate lucrătorilor, care să promoveze educația și formarea și utilitatea acestora, dar care să specifice și valoarea adăugată și beneficiile pe care le obțin angajatorii investind în lucrători și în îmbunătățirea competențelor acestora. O recunoaștere mai largă a acestor programe va fi obținută prin intermediul părților interesate, în cadrul dialogului social.

Recomandare: statele membre ar trebui să sprijine mai mult sectorul în materie de învățământ și formare, de învățare continuă și perfecționare profesională în domeniul ingineriei mecanice. Pentru viitor, este vital să se introducă programe finanțate de recalificare a lucrătorilor în exces, înainte ca situația să devină problematică.

5.8   IMM-urile trebuie să rămână în centrul inovării

Într-o comunicare recentă pe tema „O politică industrială adaptată la era globalizării”, DG Entreprise a evidențiat pe bună dreptate faptul că una dintre principalele provocări care necesită răspunsuri politice, pentru stimularea IMM-urilor din diferite sectoare (inclusiv sectoarele utilajelor agricole și al echipamentelor de construcții) este accesul la finanțare, care este încă dificil.

În timp ce, deseori, IMM-urile sunt cele care introduc pe piață inovații, posibilitatea acestora de a investi în inovare este compromisă de reducerea accesului la finanțare, care a devenit mai dificil în toate statele membre în cursul crizei financiare și economice. În special IMM-urile din acest sector au cunoscut o înăsprire a condițiilor de creditare. De aceea, majoritatea guvernelor au introdus sau au extins dispozitivele de garantare publică sau au furnizat ajutoare directe de stat. Nu este însă suficient.

Prin urmare, CESE recomandă statelor membre și Comisiei Europene să sprijine IMM-urile din sectorul utilajelor agricole și al echipamentelor de construcții cu proiecte și fonduri care să răspundă nevoilor acestora

---

(1)  Date furnizate de Off Highway Research: www.offhighway.co.uk

(2)  Date Eurostat: European Business Facts and Figures, ediția 2009

(3)  Date furnizate de Comitetul pentru echipamente de construcții europene (Committee for European Construction Equipment – CECE)

(4)  Comisia economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (Geneva, www.unece.org )

---