15.2.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 43/14

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O mai bună guvernanță a pieței unice prin intensificarea cooperării administrative: O strategie pentru extinderea și dezvoltarea Sistemului de informare al pieței interne (Internal Market Information System – IMI)

COM(2011) 75 final

și Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”)

COM(2011) 522 final – 2011/0226 (COD)

2012/C 43/04

Raportor: dl Bernardo HERNÁNDEZ BATALLER

La 21 februarie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O mai bună guvernanță a pieței unice prin intensificarea cooperării administrative: O strategie pentru extinderea și dezvoltarea Sistemului de informare al pieței interne (Internal Market Information System - „IMI”)

COM(2011) 75 final.

La 14 septembrie 2011 și, respectiv, la 13 septembrie 2011, în conformitate cu articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul și Parlamentul European au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”)

COM(2011) 522 final – 2011/0226 (COD).

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 10 noiembrie 2011.

În cea de-a 476-a sesiune plenară, care a avut loc la 7 și 8 decembrie 2011, (ședința din 7 decembrie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 172 de voturi pentru și 2 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   CESE salută intenția Comisiei de a îmbunătăți guvernanța pieței unice prin intensificarea cooperării administrative, extinzând și dezvoltând Sistemul de informare al pieței interne (Internal Market Information System - „IMI”), și creând o adevărată rețea electronică de comunicare interactivă între diferitele administrații.

1.2   CESE întâmpină cu satisfacție intenția formulată în propunerea de regulament de a defini, pe de o parte, regulile de utilizare a IMI în vederea cooperării administrative, care ar include, printre alte aspecte, funcțiile diferiților utilizatori ai IMI, schimbul de informații, procedurile de notificare, mecanismele de alertă și acordurile de asistență reciprocă.

1.3   Pe de altă parte, Comitetul consideră pozitivă stabilirea de mecanisme de protecție a vieții private în ceea ce privește natura datelor puse în comun, care ar cuprinde, printre altele, termenele de conservare a datelor puse în comun și dreptul la notificare și rectificare.

1.4   Acest cadru juridic esențial recomandă includerea printre definițiile de la articolul 5 a conceptului de „date IMI”, care sunt acele date referitoare la exercitarea de activități economice și profesionale în cadrul pieței interne și care fac obiectul unor schimburi prin intermediul sistemului IMI. Aceste date sunt prevăzute în directivele care definesc IMI ca pe un instrument destinat cooperării administrative dintre autoritățile naționale.

1.5   CESE consideră că IMI poate juca un rol decisiv în transformarea cooperării administrative din cadrul pieței interne și adaptarea acesteia la necesitățile și așteptările cetățenilor și ale întreprinderilor, precum și ale organizațiilor societății civile, care pot contribui, pe viitor, la dezvoltarea și buna funcționare a sistemului.

1.6   În acest sens, recomandă ca, la dezvoltarea sistemului, să se prevadă o distincție obiectivă între date, care să facă referire la condițiile de exercitare a activităților economice și profesionale în diversele state membre, astfel încât aceste date să poată fi accesibile pentru cetățeni și întreprinderi.

1.7   CESE consideră că cooperarea administrativă prevăzută de directivele pe care IMI le pune în aplicare impune în principal, printre alte acțiuni, schimbul de informații între autorități, cu respectarea cadrului juridic european privind protecția datelor. Respinge însă cu fermitate posibilitatea ca datele schimbate să fie prelucrate, așa cum stabilește propunerea de regulament, și aceasta din două motive: pe de o parte, pentru că directivele pe care le pune în aplicare IMI nu prevăd în niciun moment necesitatea prelucrării datelor în cooperarea administrativă stabilită prin acestea, și pe de altă parte, pentru că necesitățile practice de supraveghere și monitorizare a funcționării sistemului IMI invocate de Comisie nu i se par în niciun caz un motiv suficient pentru a extinde într-un mod atât de substanțial sfera de aplicare a operațiunilor care se aplică datelor personale schimbate, ajungându-se până la crearea de fișiere autonome și separate prin intermediul prelucrării acestor date.

1.8   În cele din urmă, și având în vedere saltul cantitativ pe care îl implică sistemul, numărul de participanți și fluxul de informații, CESE recomandă să se prevadă un sistem de soluționare a conflictelor pentru cazurile de non-conformitate la nivel „transnațional”. Un astfel de sistem, chiar și dacă ar prevedea doar mijloace simple de soluționare, ar contribui la clarificarea eventualelor responsabilități pentru funcționarea anormală a sistemului IMI sau pentru gestionarea necorespunzătoare a acestuia, ceea ce ar duce la consolidarea securității juridice a cetățenilor.

2.   Context

2.1   Sistemul de informare al pieței interne este o aplicație informatică accesibilă prin intermediul internetului, elaborată de Comisia Europeană în cooperare cu statele membre (și aplicabilă Spațiului Economic European), al cărei obiectiv este de a le ajuta pe acestea din urmă să îndeplinească, în practică, criteriile în materie de schimb de informații definite în actele juridice ale Uniunii prin intermediul unui mecanism de comunicare centralizat care să permită schimbul transfrontalier de informații, precum și asistența reciprocă.

2.2   Acest sistem, creat inițial ca un „proiect de interes comun”, este flexibil și descentralizat, se poate adapta ușor la diferite domenii ale pieței unice și include prevederi în ceea ce privește cooperarea administrativă.

2.3   Principiile de bază ale sistemului IMI sunt următoarele:

a)	capacitate de reutilizare;

b)	flexibilitate organizatorică;

c)	proceduri convenite simple;

d)	multilingvism;

e)	un sistem ușor de folosit de către utilizator;

f)	protecția datelor; și

g)	inexistența costurilor IT pentru utilizatori.

2.4   În prezent, acest sistem este utilizat în scopul cooperării administrative în cadrul Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale (1) și al Directivei privind serviciile (2). El va fi, de asemenea, utilizat, cu titlu experimental, pentru punerea în aplicare a Directivei privind detașarea lucrătorilor (3).

2.5   În prezent, sistemul IMI nu poate fi utilizat nici de consumatori, nici de întreprinderi. Este vorba despre un instrument destinat exclusiv autorităților competente în domeniile specifice pe care le acoperă.

2.6   CESE și-a exprimat deja punctul de vedere (4) în ceea ce privește Comunicarea Comisiei „A beneficia de avantajele pieței unice prin sporirea cooperării administrative” (5), sprijinind abordarea mai descentralizată și în rețea a cooperării administrative transfrontaliere, pusă în aplicare pentru sistemul IMI al pieței interne.

3.   Comunicarea Comisiei

3.1   Conform Comisiei, pentru a asigura funcționarea corectă a pieței unice, administrațiile statelor membre trebuie să colaboreze strâns, prin asigurarea de asistență reciprocă și prin schimbul de informații.

3.2   În comunicarea sa intitulată „Către un Act privind piața unică” (6), Comisia a anunțat, în contextul a 50 de propuneri, obiectivul de a realiza o rețea electronică interactivă pentru administrațiile europene, prin crearea unei strategii de extindere a Sistemului de informare al pieței interne (IMI), pe baza unui sistem de informare multilingv.

3.3   IMI poate fi adaptat la structura organizatorică a fiecărui stat membru. Structura descentralizată a rețelei presupune ca fiecare țară participantă să numească un coordonator național IMI (CNIMI) pentru gestionarea coordonării globale a proiectului IMI.

3.4   Potențialul IMI constă în posibilitatea:

—	de a adăuga la IMI noi domenii de politică;

—	de a dezvolta funcții noi;

—	de a conecta IMI cu alte sisteme de tehnologie a informației; și

—	de a utiliza funcțiile existente ale IMI pentru scopuri noi.

3.5   În cazul în care, într-un anumit domeniu legislativ, nu există un sistem de informare pe care să se poată sprijini cooperarea administrativă, reutilizarea IMI în loc să se creeze în acest scop un nou sistem prezintă o serie de avantaje:

a)	o mai mare eficiență a costurilor;

b)	un sistem mai ușor de folosit de către utilizator;

c)	soluții mai rapide și mai previzibile;

d)	un teren mai sigur; și

e)	un prag redus pentru proiectele pilot.

3.5.1   Nu există limită privind numărul de domenii noi care pot fi adăugate la IMI, însă extinderea acestuia face obiectul unor constrângeri organizatorice, dat fiind că trebuie planificată și că, în același timp, trebuie menținută coerența conceptuală a sistemului, prin aplicarea următoarelor criterii:

—	noul grup de utilizatori ar trebui conectat la grupurile de utilizatori existente sau ar putea să se suprapună parțial acestor grupuri,

—	ar trebui să se acorde prioritate adăugării de noi domenii care pot utiliza funcțiile existente;

—	în cazul în care se adaugă la domeniile existente un nou domeniu juridic care necesită dezvoltarea unor funcții noi, acest lucru trebuie să se desfășoare în mod generic, astfel încât noul modul să poată fi adaptat cu ușurință pentru alte grupuri de utilizatori;

—	costurile ar trebui să se justifice prin valoarea adăugată scontată care rezultă din utilizarea IMI pentru noile grupuri de utilizatori sau pentru cele existente, dar și prin beneficiile pentru cetățeni și întreprinderi; și

—	noile domenii și funcții sau linkuri către alte instrumente nu ar trebui să crească nivelul de complexitate a sistemului pentru utilizatorii acestuia.

3.6   IMI urmărește o abordare de tip „protejarea vieții private încă din faza de proiectare” conform căreia respectarea normelor privind protecția datelor este inclusă încă de la început în sistemele care conțin informații, aplicându-se strict principiul privind limitarea la un scop specific și controlul corespunzător al accesului.

3.7   Cheltuielile legate de IMI acoperă dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului, găzduirea IMI în Centrul de date al Comisiei, întreținerea, administrarea sistemului, asistența la al doilea nivel, formarea, comunicarea și campaniile de informare.

3.8   Comisia consideră că extinderea IMI la noi domenii, adăugarea de noi funcții sau crearea de legături cu alte instrumente nu ar trebui să îl facă mai complex pentru utilizatori. Cerințele privind cooperarea administrativă trebuie să fie suficient de clare și operaționale și trebuie analizată necesitatea unui instrument IT care să susțină acest proces.

3.9   Comisia consideră esențial ca proiectul să aibă o structură de guvernanță transparentă și eficientă și ca toate părțile interesate să înțeleagă procedurile și forurile implicate în convenirea diferitelor aspecte ale proiectului, printre care se numără administrarea zilnică a sistemului, deciziile strategice, consultanța și îndrumarea acordate de experți și dezvoltarea structurii de guvernanță.

3.10   În cele din urmă, sistemul urmărește să asigure un înalt nivel de performanță și securitate. În ceea ce privește performanța, pe măsură ce numărul utilizatorilor și volumul de date din IMI cresc, este esențial să se garanteze că sistemul continuă să funcționeze în mod satisfăcător. În ceea ce privește securitatea, IMI stochează și procesează date cu caracter personal și alte date care nu sunt destinate publicului.

4.   Observații generale cu privire la comunicarea Comisiei

4.1   CESE sprijină abordarea Comisiei în favoarea unei strategii destinate extinderii și dezvoltării Sistemului de informare al pieței interne (Internal Market Information System - „IMI”), în vederea intensificării cooperării administrative.

4.1.1   O cooperare administrativă mai coerentă în cadrul pieței interne trebuie să se bazeze, cel puțin, pe Carta drepturilor fundamentale, și în special pe principiile bunei administrări, accesului la documente, protecției datelor și pe principiile generale ale principiilor generale de drept comune recunoscute de jurisprudența Curții de Justiție.

4.1.2   În orice caz, CESE reamintește că măsurile de precauție și de protecție a datelor cu caracter personal au o importanță diferită în funcție de persoanele la care se referă: comercianți sau șefi de întreprindere în calitatea lor de agenți economici.

4.1.3   Deși este sigur că sistemul IMI elimină incertitudinea, doar autoritățile beneficiază de acesta, IMM-urile și ceilalți actori sociali la care ar trebui, de asemenea, să fie extins, așa cum a semnalat Parlamentul European în rezoluția sa din 6 aprilie 2001, neintrând în sfera sa de aplicare.

4.2   Se impune nu doar să se reglementeze, în mod concret și specific, protecția datelor, ci și să se țină seama de aceasta, cu respectarea unei bune tehnici legislative, în cadrul altor reglementări. Acesta este cazul pentru procedurile de punere în aplicare a unei politici comunitare, în general, și pentru sistemul IMI, care este o procedură complexă în sine, în special.

4.2.1   În ceea ce privește formularea unei căi de atac, ar trebui prevăzut în cadrul acestei proceduri un „sistem de soluționare a conflictelor” în caz de divergențe „transnaționale”. În acest sens, este important să se prevadă un acces rapid și eficient la mijloace de soluționare a conflictelor care să fie simple și fără costuri ridicate pentru cei administrați, indiferent dacă aceștia sunt cetățeni sau întreprinderi.

4.3   În ceea ce privește accesul la sistem pentru „furnizarea și obținerea de informații”, acesta ar trebui reglementat atent, astfel încât autoritatea națională să fie obligată să conducă o consultare pe baza unei solicitări prealabile motivate, introdusă prin intermediul unui formular standard, și cu condiția ca solicitantul consultării respective să o poată justifica printr-un interes legitim.

4.4   În ceea ce privește sinergiile cu alte instrumente de informare deja existente și bazele de date privind profesiile reglementate, care ar include „listele” de profesii reglementate în fiecare stat membru, CESE consideră că, pe lângă aceste „liste”, ar trebui incluse toate condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea diverselor profesii (pe lângă diplome, apartenența sau nu la o asociație profesională, asigurări, autorizații etc.). Astfel, anumite consultări ar fi aproape automate și ar putea fi accesibile actorilor societății civile. CESE speră ca textul directivei prezentate spre examinare să includă aceste aspecte.

4.4.1   Această necesitate se poate deduce chiar din Raportul anual 2010 privind sistemul IMI, care face referire la provocarea pe care o reprezintă gestionarea evantaiului larg de autorități competente în domeniul serviciilor. Fiecare din aceste autorități, în domeniul său concret de competență - trebuie să se facă o distincție clară cel puțin între reglementare, intervenție și supraveghere -, ar trebui să fie inclusă pe listele profesiilor reglementate.

4.5   Ar trebui clarificate eventualele responsabilități în ceea ce privește funcționarea anormală a sistemului sau o administrare defectuoasă a acestuia, fie din cauza unor erori, fie a unei întârzieri excesive, a unor rectificări etc. ale informațiilor primite și transmise, pentru a se garanta securitatea juridică și protecția juridică a drepturilor cetățenilor și a operatorilor în ceea ce privește datele personale. Este vorba despre un principiu general al dreptului comunitar, recunoscut în toate statele membre, și anume cel al responsabilității patrimoniale a administrației pentru funcționarea defectuoasă a autorităților publice.

5.   Propunerea de regulament

5.1   Obiectivele propunerii Comisiei sunt următoarele:

a)	instituirea unui cadru juridic solid pentru IMI și a unui set de norme comune care să asigure funcționarea eficientă a acestui sistem;

b)	asigurarea unui cadru cuprinzător pentru protecția datelor prin elaborarea normelor de prelucrare a datelor cu caracter personal în IMI;

c)	facilitarea posibilei extinderi viitoare a IMI la noi domenii ale legislației UE; și

d)	clarificarea rolurilor diferiților actori implicați în IMI.

5.2   Regulamentul propus stabilește principiile fundamentale ale protecției datelor comunicate prin intermediul IMI, inclusiv drepturile persoanelor interesate, în cadrul unui instrument juridic unic, ameliorând astfel transparența și sporind securitatea juridică. Acesta definește cu precizie modalitățile și metodele de cooperare administrativă în cadrul sistemului IMI.

5.2.1   Lista domeniilor din legislația Uniunii care utilizează în prezent sistemul IMI este prezentată în anexa I, în timp ce domeniile unei posibile extinderi viitoare sunt enumerate în anexa II.

5.3   Propunerea de regulament îmbunătățește condițiile de funcționare a pieței interne, furnizând un instrument eficace și ușor de utilizat care înlesnește punerea în practică a dispozițiilor actelor Uniunii care necesită cooperarea statelor membre între ele și cu Comisia, precum și schimbul de informații, garantând un nivel ridicat de protecție a datelor cu caracter personal.

5.3.1   Propunerea stabilește anumite norme comune referitoare la guvernanța și utilizarea sistemului, printre care se numără obligația de a numi un coordonator național IMI pentru fiecare stat membru, obligația autorităților competente de a oferi un răspuns adecvat în timp util și prevederea conform căreia informațiile transmise prin intermediul sistemului IMI pot fi utilizate pentru a furniza dovezi în aceleași condiții ca și informațiile similare obținute în același stat membru.

5.3.2   Aceasta include, de asemenea, un mecanism de extindere a IMI la noi acte ale Uniunii, care are ca scop asigurarea flexibilității necesare pentru viitor, garantând, în același timp, un nivel ridicat de securitate juridică și transparență. În urma unei evaluări a fezabilității tehnice, a raportului cost-eficiență, a facilității de utilizare și a impactului general asupra sistemului, precum și, după caz, a rezultatelor unei posibile faze de testare, Comisia va fi mandatată să actualizeze corespunzător lista domeniilor din anexa I, prin adoptarea unui act delegat.

5.3.3   Rolul Comisiei este de a asigura securitatea, disponibilitatea, întreținerea și dezvoltarea infrastructurii IT și a software-ului pentru sistemul IMI. Cu toate acestea, Comisia ar putea să joace un rol activ în fluxurile de lucru ale IMI, pe baza unor dispoziții legislative sau a altor măsuri care stau la baza utilizării IMI într-un anumit domeniu al pieței interne.

5.3.4   În ceea ce privește prelucrarea datelor și securitatea, propunerea are ca obiectiv stabilirea unor garanții de transparență. Datele cu caracter personal nu trebuie să rămână accesibile mai mult timp decât este necesar. Prin urmare, se stabilesc perioade maxime de păstrare, după care datele trebuie să fie blocate, acestea putând fi șterse în mod automat din sistem la cinci ani după încheierea unei proceduri de cooperare administrativă.

5.3.5   În ceea ce privește domeniul geografic de aplicare, în calitate de instrument flexibil, IMI va putea permite participarea unor țări terțe în schimburile de informații în anumite domenii, sau chiar și utilizarea sistemului într-un context exclusiv național.

6.   Observații generale cu privire la propunerea de regulament

6.1   CESE salută propunerea de regulament menită să stabilească regulile de utilizare a IMI în vederea cooperării administrative. Cu toate acestea, dat fiind că este vorba despre reguli direct aplicabile cu vocație de cadru general de reglementare, CESE își exprimă preocuparea în ceea ce privește următoarele două elemente:

—	lipsa de precizie a unora dintre conceptele juridice fundamentale și,

—	extinderea substanțială a competențelor conferite utilizatorilor IMI în ceea ce privește datele puse în comun.

6.2   IMI este o aplicație informatică multilingvă care interconectează peste 6 000 de autorități competente care, în intervale de timp relativ scurte, schimbă informații privind condițiile de exercitare a anumitor activități economice și profesionale în statele lor membre respective.

6.2.1   Schimbul material de informații prin intermediul acestei aplicații informatice face obiectul unor norme minime de natură procedurală stabilite în această propunere. Propunerea merge însă dincolo de această finalitate, specifică și delimitată, a schimbului de informații și autorizează, la articolul 6, și „prelucrarea datelor cu caracter personal” schimbate, fără ca directivele corespunzătoare pe care le pune în aplicare și la care servește să prevadă o astfel de „prelucrare” în vreun moment. În măsura în care aceste directive nu o prevăd, CESE respinge ideea ca datele schimbate să poată fi și prelucrate.

6.2.2   Prin urmare, se pune întrebarea care este sfera de aplicare a noilor competențe prevăzute, în prezent, de propunerea de regulament în ceea ce privește „prelucrarea datelor cu caracter personal”, în termenii prevăzuți la articolul 2 litera b) din Directiva 95/46/CE.

6.2.3   Dincolo de competențele generale conferite agenților IMI în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal schimbate, așa cum se prevede în acest articol, propunerea de regulament nu face referire în nicio altă dispoziție nici la obiectivele care justifică prelucrarea acestor date, nici la eventualele garanții sau limitări aplicabile.

6.2.4   Doar din motivele prezentate la considerentul 15 se poate înțelege de ce Comisia include, în prezent, prelucrarea datelor printre obiectivele generale ale IMI. CESE consideră că, fără a exclude posibilitatea unor precizări și clarificări ulterioare, aceste motive nu sunt suficiente pentru a conferi competențe cu o sferă de aplicare atât de amplă, și anume în ceea ce privește:

a)	monitorizarea utilizării sistemului de către coordonatorii IMI și Comisie.

6.2.5   În opinia CESE, atât coordonatorii IMI, cât și Comisia au deja acces la datele schimbate; în temeiul acestui acces, au realizat deja evaluări specifice ale sistemului care le-au permis să evalueze atât timpul de răspuns cât și autoritățile care au intervenit, în funcție de sector, printre alte aspecte.

6.2.6   Prin urmare, și sub rezerva unor clarificări ulterioare, nu pare necesar ca „monitorizarea utilizării sistemului” să impună crearea de fișiere specifice ale datelor schimbate:

b)	colectarea informațiilor privind cooperarea administrativă și asistența reciprocă în cadrul pieței interne.

6.2.7   Aceste informații sunt deja publice și accesibile prin intermediul rapoartelor Comisiei privind funcționarea sistemului IMI; ele ar putea fi utilizate pentru evaluarea cooperării administrative și prezintă o funcție pur instrumentală în scopul acestei cooperări:

c)	inițiativele de formare și sensibilizare.

6.2.8   CESE consideră că pentru astfel de inițiative nu este necesară „prelucrarea” datelor (în sensul definit în Directiva 95/46/CE), ci simpla „utilizare” a datelor conținute în sistem.

7.   În ceea ce privește exigențele în materie de precizie, acestea se raportează la un concept fundamental la care face referire în mod repetat propunerea de regulament, și anume acela de „date cu caracter personal”, așa cum îl definește Directiva 95/46/CE; în sensul acesteia, conceptul depășește cu mult necesitățile legate de funcționarea IMI care, în ultimă instanță, privește întotdeauna o categorie specifică de date ce au în comun faptul că sunt relevante pentru exercitarea de activități economice și/sau profesionale pe piața internă.

7.1   În consecință, CESE consideră că propunerea ar trebui să definească domeniul pe care îl acoperă acest concept, limitând categoria de „date personale” la acelea prevăzute în directivele corespunzătoare, în temeiul cărora IMI reprezintă un instrument destinat cooperării administrative între autoritățile naționale și care fac referire la exercitarea de activități economice și profesionale în cadrul pieței interne. Acest concept ar trebui, prin urmare, să fie inclus printre definițiile de la articolul 5.

8.   În considerentul 12 al propunerii, se indică faptul că IMI reprezintă un instrument care „nu este deschis publicului larg”, dar care le permite altor „actori externi” să furnizeze informații și să extragă date. CESE nu este de acord cu această abordare deoarece consideră că anumite informații din cadrul IMI ar trebui să fie accesibile actorilor externi – cetățeni, întreprinderi sau organizații – în măsura în care acestea nu conțin date cu caracter personal, și că acest acces ar trebui să includă, printre altele, exigențele administrative impuse de o țară cu care se dorește să se stabilească relații comerciale sau profesionale.

8.1   Faptul de a face ca această informație să fie accesibilă nu implică, în nici un mod, accesul la alte date, și cu atât mai puțin prelucrarea acestora, așa cum pare să rezulte din definiția „actorilor externi” de la articolul 5 litera i) din propunere.

8.2   Acestor actori externi ar trebui să li se recunoască dreptul de a solicita informații utilizatorului lor IMI celui mai apropiat, astfel încât acesta să aibă obligația de a o introduce în sistem, cu condiția ca acești agenți externi să demonstreze existența unui interes în temeiul unei relații comerciale sau profesionale cu țara pentru care au solicitat informațiile respective.

9.   Articolul 4 al propunerii autorizează Comisia să includă în IMI cooperarea administrativă prevăzută în dispozițiile din anexa II. Printre acestea se numără viitoarea interconectare a registrelor comerțului, propunere care nu a fost încă aprobată. Având în vedere sfera de aplicare amplă a acestei eventuale măsuri, CESE consideră necesar să se precizeze ce tip de act trebuie utilizat pentru o astfel de extindere a IMI.

10.   În ceea ce privește definiția „actorilor externi”, și în acord cu cele afirmate, CESE propune să se reformuleze această definiție după cum urmează:

—	actorii externi trebuie definiți ca cetățeni, întreprinderi sau organizații care solicită unui utilizator IMI o consultare în ceea ce privește obiectul anumitor directive care fac parte din sistem și pe care acest utilizator trebuie să o transmită;

—	acestora trebuie să li se recunoască dreptul de acces la informațiile din sistem care nu conțin date cu caracter personal;

—	trebuie să se excludă în mod expres prelucrarea informațiilor la care aceștia au avut acces.

11.   Pentru a garanta funcționarea corectă a pieței interne, CESE consideră că ar fi benefic ca informațiile primite de o autoritate competentă prin intermediul IMI din cadrul altui stat membru să aibă aceeași valoare probatorie în procedurile administrative.

12.   În ceea ce privește exercitarea drepturilor celor interesați, CESE regretă că propunerea nu conține o soluție unică, făcând trimitere la obligațiile autorităților competente prevăzute de legislația națională în materie de protecție a datelor sub diverse forme. De asemenea, în ceea ce privește posibilitatea de conservare a datelor, consideră că stabilirea de termene diferite nu este adecvată nici pentru buna funcționare a pieței interne și nici pentru exercitarea de către cetățeni a drepturilor lor.

13.   CESE consideră necesar, în vederea schimbului cu țări terțe, să se precizeze dacă condițiile prevăzute la articolul 22 alineatul (1) din propunere trebuie îndeplinite simultan sau alternativ. În cel de-al doilea caz, CESE consideră că o decizie a Comisiei în ce privește caracterul suficient sau echivalent al nivelului de protecție a datelor într-o țară terță nu constituie o bază suficientă pentru extinderea IMI la această țară terță, în timp ce celelalte condiții sunt suficiente, cum ar fi situațiile în care schimbul exterior de date este prevăzut chiar de directivele incluse în IMI sau de un acord internațional.

14.   Pentru a se garanta un nivel mai ridicat de securitate juridică, dispozițiile care se abrogă și cele care rămân în vigoare privind funcționarea sistemului IMI ar trebui să figureze în corpul textului, și nu în considerentele propunerii de regulament.

---

(1)  Directiva 2005/36/CE (JO L 255 din 30.9.2005, p. 22).

(2)  Directiva 2006/123/CE (JO L 376 din 27.12.2006, p. 36).

(3)  Directiva 96/71/CE

(4)  Avizul CESE JO C 128 din 18.5.2010, p. 103.

(5)  COM(2008) 703 final.

(6)  COM(2010) 608 final.

---