23.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 318/39

1.1

Pe parcursul ultimului său mandat, CESE s-a ocupat de diferite teme ale politicilor europene privind eficiența energetică și de diversele dimensiuni ale acestora (dimensiunea externă, provocări energetice pe termen scurt și pe termen lung, politici de aprovizionare și de siguranță), în contextul unei politici energetice ale cărei criterii definitorii sunt viabilitatea economică și durabilitatea, și subliniază importanța promovării și punerii în valoare a rezultatelor obținute cu ocazia zilelor dedicate eficienței energetice promovate de CESE, cu colaborarea tuturor celor interesați, a utilizatorilor finali și a statelor membre. Pe această bază, CESE invită Comisia Europeană și noul Parlament să pună ferm în aplicare recomandările formulate în avizele sale anterioare (1).

1.2

În plus, CESE consideră că punerea în aplicare a unei politici energetice de promovare a eficienței și a noilor tehnologii „curate” poate reprezenta o soluție atât pentru problemele de mediu, cât și pentru reducerea dependenței în aprovizionarea energetică, precum și un răspuns la costurile ridicate ale materiilor prime și la repercusiunile acestora asupra utilizatorilor finali.

CESE recomandă intensificarea eforturilor depuse în vederea implicării sistematice a utilizatorilor finali (în special, consumatorii și întreprinderile mici), în contextul noilor obligații stabilite de Consiliul European din martie 2007, și pentru combaterea crizei economice actuale.

1.3

Comitetul consideră că parteneriatul social european și național poate încuraja o mai mare implicare a consumatorilor finali de energie, în special a întreprinderilor mici, a asociațiilor acestora, a formelor de asociere private și publice de la nivel local și a formelor cooperatiste, pentru o contribuție mai activă la îndeplinirea obiectivelor europene din domeniile eficienței energetice și „economiei verzi”. Odată înscris în contextul cel mai potrivit, în agenda dialogului social european de pildă, inclusiv la nivel sectorial, un astfel de angajament poate contribui efectiv la o mai bună ocupare a forței de muncă și la crearea unor profesii noi, care necesită calificare, legate de sectorul energiei și de răspândirea unor noi servicii.

1.4

CESE consideră că opțiunea consolidării dimensiunii europene a politicilor din domeniul energiei ar trebui să stimuleze și consolidarea, pe piața internă și pe piețele naționale, a unei strategii de dezvoltare durabilă și a unei cooperări științifico-tehnologice mai ample, inclusiv sub forma unei „cooperări consolidate” între statele membre ale UE, în măsură să relanseze investițiile publice și private.

1.5

CESE își exprimă dezamăgirea și îngrijorarea provocate de lipsa de informații și de date omogene și detaliate privind eficiența energetică la nivelul utilizării finale, care creează dificultăți la elaborarea unor indicatori ai eficienței energetice care să fie „solizi” din punct de vedere statistic și armonizați, inclusiv din cauza insuficienței seriilor istorice disponibile la nivel european și accesibile utilizatorilor finali.

CESE își reafirmă preocuparea, deoarece constată că statele membre nu au elaborat la timp planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică (PNAEE), potrivit prevederilor directivei supuse examinării.

1.6

CESE consideră că, pentru a facilita punerea în aplicare integrală, omogenă și mai activă a politicilor europene de eficiență energetică la nivel național, este necesară și urgentă adoptarea, în colaborare cu Comisia Europeană, cu statele membre și prin consultarea sistematică a reprezentanților utilizatorilor finali, a unui sistem european de monitorizare unanim împărtășit, în măsură să asigure corectitudinea, transparența și, totodată, comparabilitatea facturilor la energie.

1.7

Comitetul consideră de asemenea că, pentru o mai bună aplicare a politicilor europene de eficiență energetică, trebuie consolidată dimensiunea lor sectorială, astfel încât să fie posibile o activitate de monitorizare și un studiu de impact mai semnificative. Politicile din domeniul energetic au, într-adevăr, un impact diferit asupra diverselor tipuri de activități economice, atât în cazul întreprinderilor consumatoare de energie (cu problematică diferită, în funcție de volumul consumului, de tipologia proceselor etc.), cât și în cazul întreprinderilor care operează în diverse sectoare ale filierei energetice (de exemplu, producători și instalatori de echipamente, furnizori de servicii energetice, firme de construcții etc.), al căror uriaș potențial de economisire de energie este încă latent.

1.8

De asemenea, CESE este convins că programele europene (Programul-cadru pentru competitivitate și inovare – PCI, Energie inteligentă pentru Europa – EIE ș.a.) necesită o simplificare urgentă, o mai mare implicare a utilizatorilor finali și un cadru de intervenție mai puțin fragmentat și mai integrat (cum se întâmplă, de pildă, cu programul ECAP – planul de acțiune european privind capacitățile). Se propune așadar un nou program integrat, care să asigure o mai bună coordonare a acestor activități, în beneficiul utilizatorilor finali.

CESE invită UE, statele membre și întreprinderile să investească resurse suficiente în cercetarea aplicată și în transferul acesteia către utilizatorii finali, în economia de energie rezultată din utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicării (TIC) în profesiile tehnice și avansate, precum și în dezvoltarea și în inovarea din domeniul energetic, și recomandă o cooperare globală mai incluzivă în acest sens.

1.9

CESE consideră că UE trebuie să dispună de urgență de instrumente și politici fiscale și să aibă acces la credite mai în măsură să susțină economia de energie, acordând facilități pentru toți utilizatorii finali, în special IMM-urilor și parteneriatului public-privat care, individual sau în colaborare, utilizează modele de producție mai eficiente și mai durabile.

Conștient de rolul esențial al educației și formării în răspândirea unei culturi a eficienței energetice la nivel european, Comitetul Economic și Social European propune lansarea unei consultări extraordinare cu partenerii sociali și cu toate părțile interesate de la nivel european și național, pentru reorientarea resurselor financiare existente ale UE, prin consolidarea specializărilor și profesiilor din domeniul eficienței energetice, și pentru promovarea informării și sensibilizării marelui public.

2.1

Scopul Directivei europene 2006/32/CE este:

Pentru a-și atinge scopul, directiva stabilea unele obiective generale, precum:

—

măsuri nu tocmai ferme uneori și ușor de eludat în procesul de transpunere la nivel național;

—

planuri de acțiune naționale și prevederi de transpunere la nivel național prea puțin coerente și riguroase, în comparație cu dispozițiile directivei;

—

programe și măsuri de însoțire insuficient coordonate și fragmentare;

—

lipsa de date și informații unitare indispensabile pentru realizarea unei activități de monitorizare și a unui studiu de impact al acestei directive asupra utilizatorilor finali, ceea ce face ca inițiativa să fie inadecvată și să nu ofere elementele necesare unei dezvoltări coerente și durabile a eficienței energetice în UE.

—

să pună în valoare un grup operativ european de experți și o rețea de organisme independente de eficiență energetică, destinată utilizatorilor finali și, mai ales, IMM-urilor și meșteșugarilor;

—

să elaboreze rapoarte periodice asupra politicilor UE și a impactului lor asupra utilizatorilor finali (în special IMM-urile);

—

să dispună de o platformă de informare în mai multe limbi, ușor de folosit și de accesat;

—

să contribuie la consolidarea și la îmbunătățirea relațiilor dintre organizațiile reprezentative de la nivel european și național și principalele părți interesate.

4.1.1

În ceea ce îi privește pe utilizatorii finali, în faza de transpunere a directivei la nivel național persistă probleme majore și neajunsuri care se referă la:

Sunt totuși bine-venite consolidarea acțiunii de supraveghere, control și aplicare de sancțiuni de către organele competente din statele membre și de către UE, precum și o monitorizare mai eficace și mai riguroasă a operatorilor din domeniul energiei (a se vedea articolele 11 și 13 din directivă).

4.1.2

Eficiența mijloacelor de acces la „instrumente financiare pentru economiile de energie” și funcționarea „mecanismelor” conexe ar trebui consolidate și aprofundate, din punct de vedere tehnic și politic, în beneficiul utilizatorilor finali, o atenție specială trebuind a fi acordată fiscalității energetice. S-ar impune așadar o monitorizare specifică acestor instrumente și a rezultatelor obținute, în strânsă colaborare cu asociațiile de la nivel european și național ale utilizatorilor finali, urmărindu-se mai ales modalitățile de atenuare a efectului de recul. Efectul de recul (rebound effect), pus în evidență cu ocazia audierii organizate de CESE la sediul CNEL (Consiglio Nazionale dell' Economia e del Lavoro – Consiliul Național pentru Economie și Muncă din Italia), la 9 iulie 2009, pe tema „Politici și programe de promovare a eficienței energetice la nivelul utilizatorilor finali”, se referă la faptul că, uneori, acțiunile de creștere a eficienței energetice presupun o creștere a consumului de energie, și nu reducerea acestuia.

4.1.3

Și auditul energetic, ca și certificatele albe (art. 12), sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea serviciilor energetice și, prin urmare, ar trebui consolidate de către statele membre.

În acest context, este de dorit ca și dialogul social european, inclusiv cel sectorial, să poată contribui în mod util la punerea în aplicare a politicilor de eficiență energetică, astfel încât să promoveze crearea de locuri de muncă și o competitivitate sporită a sistemului de producție.

4.1.4

Elaborarea unor metode de calcul pentru măsurarea economiilor de energie. Aceste metode sunt încă prea puțin evoluate și nearmonizate. Trebuie deci definite și identificate mai exact metode de calcul unanim acceptate de utilizatorii finali, pe care statele membre să le utilizeze în mod armonizat.

În încheiere, trebuie menționat că, pentru netranspunerea sau transpunerea parțială a directivei, Comisia Europeană a inițiat numeroase proceduri privind încălcarea dreptului comunitar, cu consecințe asupra utilizatorilor finali în ceea ce privește costurile și sarcinile administrative.