(1)

Semiconductorii se află la baza oricărui dispozitiv digital și a tranziției digitale a Uniunii: de la telefoane inteligente, automobile, aplicații și infrastructuri critice în domeniile sănătății, energiei, comunicațiilor și automatizării până la majoritatea celorlalte sectoare industriale. Întrucât semiconductorii sunt esențiali pentru economia digitală, ei sunt vectori puternici ai tranziției verzi și ai tranziției către durabilitate, contribuind astfel la obiectivele comunicării Comisiei din 11 decembrie 2019 privind „Pactul verde european”. Uniunea a înregistrat perturbări fără precedent ale aprovizionării cu semiconductori, cu consecințe importante, în condițiile în care aceștia sunt esențiali pentru funcționarea economiei actuale și a societății, precum și a apărării și securității. Perturbările actuale au scos la iveală o serie de vulnerabilități de lungă durată în acest sens, în special dependența puternică de țări terțe în ceea ce privește fabricarea și proiectarea cipurilor. Statele membre sunt principalele responsabile pentru menținerea unei puternice baze industriale, competitive și durabile în Uniune, care să promoveze inovarea la nivelul întregii game de cipuri.

(2)

Ar trebui stabilit un cadru pentru sporirea rezilienței Uniunii în domeniul tehnologiilor semiconductorilor, întărind ecosistemul semiconductorilor din Uniune prin reducerea dependențelor, creșterea suveranității digitale, stimularea investițiilor, consolidarea capabilităților, a securității, a adaptabilității și a rezilienței lanțului de aprovizionare cu semiconductori din Uniune și intensificând cooperarea dintre statele membre, Comisie și parteneri strategici internaționali.

(3)

Acest cadru urmărește două obiective generale. Primul obiectiv este să se asigure condițiile necesare competitivității și capacității de inovare a Uniunii, să se asigure adaptarea industriei la schimbările structurale determinate de ciclurile rapide de inovare și de nevoia de durabilitate, precum și să se consolideze ecosistemul semiconductorilor la nivelul Uniunii, punând în comun cunoștințele, inclusiv cele de specialitate, experiența, resursele și punctele forte comune. Al doilea obiectiv, separat de primul și complementar acestuia, este să se îmbunătățească funcționarea pieței interne prin stabilirea unui cadru juridic uniform al Uniunii pentru creșterea, pe termen lung, a rezilienței și a capacității Uniunii de a inova și de a oferi o siguranță a aprovizionării în domeniul tehnologiilor semiconductorilor, în vederea creșterii gradului de robustețe pentru a contracara perturbările.

(4)

Este necesar să se ia măsuri pentru dezvoltarea capacităților și consolidarea ecosistemului semiconductorilor din Uniune, în conformitate cu articolul 173 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele măsuri nu ar trebui să implice armonizarea actelor cu putere de lege și a normelor administrative naționale. În această privință, Uniunea ar trebui să consolideze competitivitatea și reziliența bazei tehnologice și industriale pentru semiconductori, consolidând în același timp capacitatea de inovare a propriului ecosistem al semiconductorilor în întreaga Uniune, reducând dependența de un număr limitat de întreprinderi din țări terțe și de zone geografice și consolidându-și capacitatea de a proiecta și a produce, încapsula, refolosi și recicla semiconductori avansați. Inițiativa „Cipuri pentru Europa” (denumită în continuare „inițiativa”) instituită prin prezentul regulament ar trebui să sprijine respectivele obiective prin reducerea decalajului dintre capabilitățile avansate de cercetare și inovare ale Uniunii și exploatarea lor industrială sustenabilă. Inițiativa ar trebui să promoveze consolidarea capacităților pentru a permite integrarea proiectării, a producției și a sistemelor în tehnologiile de generație următoare ale semiconductorilor, și ar trebui să intensifice colaborarea dintre actorii-cheie din întreaga Uniune, să întărească lanțurile valorice și de aprovizionare cu semiconductori din Uniune, să răspundă nevoilor sectoarelor industriale cheie și să creeze noi piețe.

(5)

Din cauza omniprezenței semiconductorilor, penuriile recente au afectat în mod negativ întreprinderile din întreaga Uniune, direct sau indirect, și au avut repercusiuni economice importante. Impactul economic și social a făcut ca cetățenii și operatorii economici să devină mai conștienți de situație și ca statele membre să resimtă presiunea de a se ocupa de problema dependențelor strategice în ceea ce privește semiconductorii. În același timp, sectorul semiconductorilor se caracterizează prin interdependențe de-a lungul lanțului valoric, ale cărui etape nu sunt dominate de un singur punct geografic. Acest caracter transfrontalier este evidențiat și mai mult de natura produselor semiconductoare, ele constituind un factor favorizant pentru industriile din aval. Deși se poate ca producția de semiconductori să se concentreze în unele regiuni, industriile utilizatoare sunt răspândite în întreaga Uniune. În acest context, siguranța aprovizionării cu semiconductori și reziliența ecosistemului semiconductorilor pot fi abordate cel mai bine prin intermediul dreptului Uniunii de armonizare în baza articolului 114 din TFUE. Este nevoie de un cadru unic de reglementare, coerent, care să armonizeze anumite condiții pentru ca operatorii să desfășoare proiecte specifice care să contribuie la siguranța aprovizionării și la reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune. În plus, ar trebui instituit un mecanism coordonat de monitorizare, cartografiere strategică, prevenire a situațiilor de criză și răspuns la acestea pentru a aborda deficitele de aprovizionare și pentru a preîntâmpina obstacolele din calea unității pieței interne, evitând diferențele de răspuns între statele membre.

(6)

Consolidarea infrastructurii critice și a securității Uniunii, precum și a poziției sale de lider în domeniul tehnologic necesită atât cipuri de vârf, cât și cipuri ajunse la maturitate, în special pentru sectoare strategice care asigură adaptarea la exigențele viitorului.

(7)

Realizarea respectivelor obiective ar trebui să fie sprijinită de un mecanism de guvernanță. La nivelul Uniunii, prezentul regulament ar trebui să instituie un consiliu european pentru semiconductori, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de Comisie, pentru a facilita o punere în aplicare fără probleme, eficace și armonizată a prezentului regulament, precum și cooperarea și schimbul de informații. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să ofere consiliere și asistență Comisiei cu privire la chestiuni specifice, inclusiv punerea în aplicare consecventă a prezentului regulament, facilitarea cooperării între statele membre și schimbul de informații referitoare la aspecte legate de prezentul regulament. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui, de asemenea, să consilieze Comisia în ceea ce privește cooperarea internațională legată de semiconductori. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să organizeze reuniuni separate pentru sarcinile care îi revin în temeiul diferitelor capitole ale prezentului regulament. Reuniunile se pot desfășura în formate diferite, cu participarea diferiților reprezentanți la nivel înalt, iar Comisia poate înființa subgrupuri.

(8)

Având în vedere caracterul mondializat al lanțului de aprovizionare cu semiconductori, cooperarea internațională cu țările terțe reprezintă un element important pentru a asigura reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune. Acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui, de asemenea, să permită Uniunii să joace un rol mai important, în calitate de centru de excelență, într-un ecosistem mondial, interdependent și mai performant al semiconductorilor. În acest scop, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să consilieze Comisia cu privire la aspecte legate de coordonarea respectivelor eforturi și de consolidarea cooperării dintre Uniune și țările terțe de-a lungul lanțului valoric mondial al semiconductorilor, luând în considerare, după caz, opiniile Alianței industriale pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și ale altor părți interesate.

(9)

În conformitate cu obligațiile internaționale și cu cerințele procedurale aplicabile, Uniunea și statele membre ar putea colabora, inclusiv pe cale diplomatică, cu parteneri strategici internaționali care au avantaje în industria semiconductorilor, în vederea găsirii de soluții pentru a consolida siguranța aprovizionării și a aborda viitoarele perturbări ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori, cum ar fi cele care rezultă din restricțiile la export din țări terțe și pentru a identifica disponibilitatea materiilor prime și a produselor intermediare. Acest lucru poate presupune, după caz, coordonare în cadrul forurilor internaționale relevante, încheierea de acorduri comerciale și de investiții sau alte eforturi diplomatice în conformitate cu cerințele procedurale aplicabile sau colaborare cu părți interesate relevante.

(10)

Pentru a valorifica angajamentul de a răspunde nevoilor de forță de muncă de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori, Comisia ar trebui să asigure sinergii cu programele existente ale Uniunii și ar trebui să sprijine și să încurajeze statele membre să instituie inițiative care să contribuie la schimbul de cunoștințe academice cu parteneri strategici internaționali.

(11)

Promovarea cooperării internaționale și a schimbului de cunoștințe pe baza intereselor Uniunii, a beneficiilor reciproce, a angajamentelor internaționale și, în măsura posibilului, a reciprocității reprezintă un obiectiv clar al Uniunii. Cu toate acestea, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, divulgarea neautorizată a secretelor comerciale sau scurgerea de tehnologii emergente sensibile din sectorul semiconductorilor ar putea compromite interesele de securitate ale Uniunii. În acest context, Comisia reflectează la propuneri concrete de consolidare a cadrelor Uniunii de control al investițiilor și al exporturilor. În plus, Uniunea și statele membre ar trebui să coopereze cu parteneri strategici pentru a consolida poziția comună de lider tehnologic și industrial în conformitate cu cerințele procedurale aplicabile.

(12)

Sectorul semiconductorilor este caracterizat de costuri foarte ridicate de dezvoltare și inovare și de costuri foarte ridicate pentru construirea de instalații de testare și validare la stadiul actual al tehnologiei pentru a susține producția industrială. Acest lucru are un impact direct asupra competitivității și a capacității de inovare a industriei din Uniune, precum și asupra siguranței aprovizionării și a rezilienței ecosistemului semiconductorilor din Uniune. Având în vedere lecțiile învățate din recentele penurii înregistrate în Uniune și în întreaga lume, precum și evoluția rapidă a provocărilor tehnologice și a ciclurilor de inovare care afectează lanțul valoric al semiconductorilor, este necesar să se consolideze punctele forte existente ale Uniunii, crescându-i astfel competitivitatea, reziliența și capacitatea de cercetare și inovare prin instituirea inițiativei.

(13)

Statele membre au principala responsabilitate pentru susținerea unei baze industriale, competitive, durabile și inovatoare puternice la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, natura și amploarea provocărilor în materie de cercetare și inovare în domeniul semiconductorilor impun o acțiune concertată la nivelul Uniunii.

(14)

Pentru a dota Uniunea cu capacitățile de cercetare și inovare în domeniul tehnologiei semiconductorilor necesare pentru a menține rolul de lider al investițiilor sale de cercetare și industriale la nivel de vârf și pentru a elimina decalajul actual dintre cercetare și dezvoltare, pe de o parte, și producție, pe de altă parte, Uniunea și statele membre ar trebui să își coordoneze mai bine eforturile și să coinvestească. Provocările actuale ale ecosistemului semiconductorilor din Uniune impun realizarea unei capacități la scară largă și necesită un efort colectiv din partea statelor membre, împreună cu Uniunea, pentru a sprijini dezvoltarea și implementarea unei capacități la scară largă. Acest efort colectiv include furnizarea de resurse financiare în concordanță cu ambiția inițiativei de a sprijini dezvoltarea și disponibilitatea pe scară largă a unor capacități inovatoare și a unor infrastructuri digitale extinse, cuprinzând o platformă de proiectare virtuală, linii-pilot, inclusiv pentru cipurile cuantice, și difuzarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor în beneficiul întregului ecosistem al semiconductorilor. Pentru a realiza acest lucru, Uniunea și statele membre ar trebui să aibă în vedere obiectivele dublei tranziții verzi și digitale. În acest sens, dispozitivele semiconductoare și procesele de fabricație oferă oportunități semnificative de reducere a impactului industriilor asupra mediului, în special în termeni de carbon, contribuind astfel la ambițiile, de exemplu, ale comunicării Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată „Pregătiți pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică”, ale Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și ale comunicării Comisiei din 18 mai 2022 intitulată „Planul REPowerEU”. În măsura posibilului, inițiativa ar trebui să integreze și să maximizeze, în toate componentele și acțiunile sale, beneficiile aplicării tehnologiilor semiconductorilor drept vectori puternici ai tranziției către durabilitate, care pot conduce la noi produse și la o utilizare mai eficientă, mai eficace, mai curată și de durată mai lungă a resurselor, inclusiv a energiei și a materialelor necesare pentru producție și pentru utilizarea pe parcursul întregului ciclu de viață al semiconductorilor.

(15)

Pentru a-și realiza obiectivul general și pentru a aborda atât provocările legate de cerere, cât și pe cele legate de ofertă ale actualului ecosistem al semiconductorilor, inițiativa ar trebui să includă cinci obiective operaționale. În primul rând, pentru a consolida capacitatea de proiectare a Uniunii, inițiativa ar trebui să sprijine acțiuni vizând construirea unei platforme de proiectare virtuală care să fie disponibilă în întreaga Uniune. Platforma de proiectare virtuală ar trebui să conecteze comunitățile de centre de proiectare, start-up-urile, IMM-urile, actorii din domeniul proprietății intelectuale, furnizorii de instrumente și organizațiile de cercetare și tehnologie pentru a furniza soluții de prototip virtuale, bazate pe codezvoltarea de tehnologie.

(16)

În al doilea rând, pentru a oferi baza pentru consolidarea siguranței aprovizionării și a ecosistemului semiconductorilor din Uniune, inițiativa ar trebui să sprijine consolidarea actualelor linii-pilot avansate și dezvoltarea de noi linii-pilot avansate pentru a permite dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de vârf ale semiconductorilor și tehnologiilor de generație următoare ale semiconductorilor. Liniile-pilot ar trebui să furnizeze industriei instalații de testare, experimentare și validare a tehnologiilor semiconductorilor și a conceptelor de proiectare a sistemelor la niveluri ridicate de maturitate tehnologică, superioare nivelului 3, dar inferioare nivelului 8, reducând în același timp cât mai mult posibil impactul asupra mediului. Sunt necesare investiții din partea Uniunii, alături de statele membre și de sectorul privat, în linii-pilot, pentru a aborda provocarea structurală existentă și disfuncționalitățile pieței acolo unde astfel de instalații nu sunt disponibile în Uniune iar absența lor împiedică potențialul de inovare și competitivitatea globală ale Uniunii.

(17)

În al treilea rând, pentru a accelera dezvoltarea inovatoare a cipurilor cuantice și a tehnologiilor semiconductorilor conexe, inclusiv a celor bazate pe material semiconductor sau pe fotonica integrată, menite să ducă la dezvoltarea sectorului semiconductorilor, inițiativa ar trebui să sprijine acțiuni vizând inclusiv bibliotecile de proiectare pentru cipurile cuantice, liniile-pilot pentru construirea de cipuri cuantice și instalațiile de testare și validare a cipurilor cuantice produse de liniile-pilot.

(18)

În al patrulea rând, pentru a promova utilizarea tehnologiilor semiconductorilor, pentru a oferi acces la instalațiile de proiectare și la liniile-pilot și pentru a aborda lacunele în materie de competențe în întreaga Uniune, inițiativa ar trebui să ofere statelor membre posibilitatea de a înființa cel puțin un centru de competență privind semiconductorii în fiecare stat membru, prin consolidarea centrelor existente sau prin crearea de instalații noi. Accesul la infrastructura finanțată din fonduri publice, cum ar fi instalațiile-pilot și instalațiile de testare, precum și la centrele de competență, ar trebui să fie deschis unei mari diversități de utilizatori și ar trebui să fie acordat în mod transparent, nediscriminatoriu și în condițiile pieței (sau pe baza costului plus o marjă rezonabilă) pentru întreprinderile mari, în timp ce IMM-urile și instituțiile academice pot beneficia de acces preferențial sau de prețuri reduse. Un astfel de acces, inclusiv pentru partenerii comerciali și de cercetare internaționali, poate conduce la schimburi de idei mai ample și mai fertile și la un câștig în materie de know-how și excelență, contribuind în același timp la recuperarea costurilor.

(19)

În al cincilea rând, Comisia ar trebui să instituie o facilitate specifică de sprijin pentru investiții în semiconductori, ca parte a activităților de facilitare a investițiilor descrise în mod colectiv drept „Fondul pentru cipuri”, propunând soluții atât de capital, cât și de datorie, inclusiv un mecanism de finanțare mixtă în cadrul Fondului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (5), în strânsă cooperare cu Grupul Băncii Europene de Investiții și împreună cu alți parteneri de implementare, cum ar fi băncile și instituțiile naționale de promovare. Activitățile Fondului pentru cipuri ar trebui să sprijine dezvoltarea unui ecosistem dinamic și rezilient al semiconductorilor, oferind atât oportunități pentru o mai mare disponibilitate a fondurilor menite să sprijine creșterea start-up-urilor și a IMM-urilor, cât și investiții de-a lungul lanțului valoric, inclusiv pentru alte întreprinderi din lanțul valoric al semiconductorilor. În acest sens, ar trebui să se ofere sprijin și orientări clare, în special IMM-urilor, cu scopul de a le sprijini în procesul de depunere a cererilor. În acest context, se preconizează că Consiliul European pentru Inovare va oferi în continuare sprijin specific prin granturi și investiții de capital pentru inovatorii cu risc ridicat, creatori de piețe.

(20)

Pentru a depăși limitările actualelor eforturi fragmentate în materie de investiții publice și private, pentru a facilita integrarea, schimburile de idei mai ample și mai fertile și rentabilitatea investițiilor în programele în curs și pentru a urmări o viziune strategică comună a Uniunii privind semiconductorii, ca mijloc de realizare a ambiției Uniunii și a statelor sale membre de a ocupa un rol de lider în economia digitală, inițiativa ar trebui să faciliteze o mai bună coordonare și sinergii mai strânse între programele de finanțare existente la nivelul Uniunii și la nivel național, o mai bună coordonare și colaborare cu industria și cu principalele părți interesate din sectorul privat, precum și investiții comune suplimentare cu statele membre. Implementarea inițiativei este concepută astfel încât să se pună în comun resurse din partea Uniunii, a statelor membre și a țărilor terțe asociate la programele existente ale Uniunii, precum și din partea sectorului privat. Prin urmare, succesul inițiativei poate fi asigurat numai printr-un efort colectiv al statelor membre și al Uniunii de a sprijini atât costurile de capital semnificative, cât și disponibilitatea pe scară largă a resurselor virtuale de proiectare, testare și experimentare, alături de difuzarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor. După caz, având în vedere particularitățile acțiunilor vizate, obiectivele inițiativei, în special activitățile Fondului pentru cipuri, ar trebui să fie sprijinite și printr-un mecanism de finanțare mixtă în cadrul Fondului InvestEU.

(21)

Sprijinul oferit prin inițiativă ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional și eficient din punctul de vedere al costurilor, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente, ca o consecință a marii intensități a capitalului, a riscurilor ridicate și a peisajului complex al ecosistemului semiconductorilor, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună cu finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată clară pentru întreaga Uniune.

(22)

Implementarea primară a inițiativei ar trebui încredințată întreprinderii comune pentru cipuri, instituită prin Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului (6) (denumită în continuare „întreprinderea comună pentru cipuri”).

(23)

Inițiativa ar trebui să se sprijine pe o bază solidă de cunoștințe și să sporească sinergiile cu acțiunile sprijinite în prezent de Uniune și de statele membre prin programe și acțiuni de cercetare și inovare în domeniul semiconductorilor și de dezvoltare a unei părți a lanțului de aprovizionare, în special Orizont Europa – programul-cadru pentru cercetare și inovare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (denumit în continuare „Orizont Europa”) și programul „Europa digitală” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (8), cu scopul de a consolida, până în 2030, poziția Uniunii de actor mondial în domeniul tehnologiei semiconductorilor și al aplicațiilor acesteia, care să dețină o pondere din ce în ce mai mare în sectorul producției la nivel mondial, în concordanță cu comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”. În plus, potrivit așteptărilor ar trebui mobilizate investiții private pentru a completa finanțarea din cadrul inițiativei, contribuind la realizarea obiectivelor sale. În completarea acestor activități, inițiativa ar colabora îndeaproape cu alte părți interesate relevante, inclusiv cu Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor.

(24)

Pentru a permite sinergii între programele Uniunii și ale statelor membre, programele de lucru ale întreprinderii comune pentru cipuri din cadrul inițiativei ar trebui, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) litera (k) și cu articolul 137 litera (aa) din Regulamentul (UE) 2021/2085, să diferențieze în mod clar acțiunile de sprijinire a cercetării și inovării în domeniul semiconductorilor de cele care vizează dezvoltarea unor părți ale lanțului de aprovizionare, astfel încât să se asigure participarea adecvată a entităților publice și private.

(25)

Pentru a facilita implementarea acțiunilor specifice sprijinite de inițiativă, cum ar fi platforma de proiectare virtuală sau liniile-pilot, este necesar să se ofere ca opțiune un nou instrument juridic, și anume Consorțiul european pentru infrastructura cipurilor („European Chips Infrastructure Consortium” – ECIC). ECIC ar trebui să aibă personalitate juridică. Aceasta înseamnă că, atunci când solicită finanțarea unor acțiuni specifice din inițiativă, solicitantul poate fi chiar ECIC, și nu entitățile individuale care îl alcătuiesc. Cu toate acestea, în temeiul articolului 134 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2085, cererile de propuneri pentru programul de lucru din cadrul inițiativei sunt deschise diferitelor forme juridice de cooperare și altor participanți, iar selecția propunerilor de finanțare nu se bazează pe o formă juridică specifică de cooperare. Principalul obiectiv al ECIC ar trebui să fie încurajarea unei colaborări structurale eficace între entitățile juridice, inclusiv organizațiile de cercetare și tehnologie, industria și statele membre. ECIC ar trebui să implice participarea a cel puțin trei membri, și anume state membre sau entități juridice publice ori private din cel puțin trei state membre, sau o combinație a acestora, cu scopul de a realiza o reprezentare largă din întreaga Uniune. Având personalitate juridică, un ECIC ar dispune de o autonomie suficientă pentru a-și stabili componența, guvernanța, finanțarea, bugetul, modalitățile pentru contribuțiile financiare și în natură din partea membrilor săi, coordonarea, gestionarea proprietății intelectuale și metodele de lucru. Membrii ECIC ar trebui să se poată bucura de flexibilitate deplină la stabilirea dreptului aplicabil, a sediului statutar și a drepturilor de vot. Procesul de selectare a entităților juridice publice și private care execută planul de lucru al ECIC ar trebui să fie echitabil, transparent și deschis. Pentru a asigura accesul echitabil și egal la participare, un ECIC ar trebui să fie deschis primirii de noi membri, și anume state membre sau entități juridice publice ori private, pe toată durata existenței sale. Mai ales statele membre ar trebui să poată adera la un ECIC în orice moment, fie ca membri cu drepturi depline, fie ca observatori, în timp ce alte entități juridice publice sau private ar trebui să poată adera în orice moment în condiții echitabile și rezonabile specificate în statutul ECIC. Consiliul autorităților publice al întreprinderii comune pentru cipuri ar trebui să fie în măsură să verifice nivelul de deschidere a unui ECIC și să recomande să se ia anumite măsuri de remediere atunci când este necesar. Înființarea unui ECIC nu ar trebui să implice instituirea efectivă a unui nou organ al Uniunii. Consorțiul ar trebui să elimine lacunele din setul de instrumente al Uniunii menite să combine finanțarea din partea statelor membre, bugetul Uniunii și investițiile private în scopul implementării acțiunilor specifice sprijinite de inițiativă. Comisia nu ar trebui să fie un membru al ECIC.

(26)

Un ECIC a cărui componență nu include entități private urmează să fie recunoscut ca organism internațional în înțelesul articolului 143 alineatul (1) litera (g) și al articolului 151 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (9) și ca organizație internațională în înțelesul articolului 11 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2020/262 a Consiliului (10). Un ECIC care include entități private printre membrii săi nu ar trebui să fie recunoscut drept un astfel de organism internațional sau drept o astfel de organizație internațională.

(27)

Cercetarea și dezvoltarea în cadrul Uniunii este din ce în ce mai expusă unor practici care vizează însușirea frauduloasă a informațiilor confidențiale, a secretelor comerciale și a datelor protejate, cum ar fi furtul de proprietate intelectuală, transferurile forțate de tehnologie și spionajul economic. Pentru a preveni efectele negative asupra intereselor Uniunii și a obiectivelor inițiativei, este necesar să se adopte o abordare care să asigure faptul că accesul la informații sau rezultate sensibile și utilizarea acestora, inclusiv date și know-how, securitatea și transferul de proprietate asupra rezultatelor, precum și conținutul protejat prin drepturi de proprietate intelectuală generat în legătură cu sau ca urmare a acțiunilor sprijinite de inițiativă sunt protejate. Pentru a asigura această protecție, orice acțiune sprijinită de inițiativă și finanțată prin Orizont Europa și programul Europa digitală ar trebui să respecte dispozițiile relevante ale respectivelor programe, cum ar fi cele privind participarea entităților stabilite în țări terțe asociate la program, acordurile de grant, proprietatea și protecția, securitatea, exploatarea și diseminarea, transferul și acordarea de licențe și drepturile de acces. Este posibil să se stabilească dispoziții specifice atunci când se implementează programele respective, în special în ceea ce privește limitările transferurilor și ale acordării de licențe în conformitate cu articolul 40 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/695 și limitarea participării entităților juridice stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe din motive legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii și a statelor membre, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/695 și cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/694. În plus, tratarea informațiilor sensibile, securitatea, confidențialitatea, protecția secretelor comerciale și a drepturilor de proprietate intelectuală ar trebui să fie reglementate de dreptul Uniunii, inclusiv Directivele (UE) 2016/943 (11) și 2004/48/CE (12) ale Parlamentului European și ale Consiliului și de dreptul intern. Comisia și statele membre pot proteja transferurile de tehnologie din motive legate de interesele Uniunii și cele naționale în materie de securitate în legătură cu investițiile efectuate în instalații care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(28)

Pentru a facilita accesul la expertiza tehnică și pentru a asigura diseminarea cunoștințelor în întreaga Uniune, precum și pentru a sprijini diverse inițiative în materie de competențe, ar trebui stabilită o rețea de centre de competență. În acest scop, întreprinderea comună pentru cipuri ar trebui să stabilească procedura de înființare a centrelor de competență, inclusiv criteriile de selecție, precum și detalii suplimentare privind executarea sarcinilor și a funcțiilor menționate în prezentul regulament. Centrele de competență care alcătuiesc rețeaua ar trebui să fie selectate de întreprinderea comună pentru cipuri și să beneficieze de o autonomie generală substanțială pentru a-și stabili modul de organizare, componența și metodele de lucru. Cu toate acestea, organizarea, componența și metodele lor de lucru ar trebui să respecte obiectivele prezentului regulament și ale inițiativei și să contribuie la acestea.

(29)

Centrele de competență ar trebui să contribuie la menținerea poziției de lider a Uniunii în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea, inovarea și capacitățile de proiectare în domeniul cipurilor, punând accentul pe promovarea cercetării, dezvoltării, inovării și proiectării, precum și pe producție. Promovarea potențialului uman și a competențelor prin intermediul educației în materiile din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) până la nivel postdoctoral este esențială pentru realizarea acestui obiectiv. În special, centrele de competență ar trebui să furnizeze servicii părților interesate din domeniul semiconductorilor, inclusiv start-up-urilor și IMM-urilor. Printre exemple se numără facilitarea accesului la liniile-pilot și la platforma de proiectare virtuală, oferirea de formare și de dezvoltare a competențelor, acordarea de sprijin pentru găsirea de investitori, utilizarea competențelor locale existente sau cooperarea cu sectoarele specializate relevante. Serviciile ar trebui furnizate în mod deschis, transparent și nediscriminatoriu. Fiecare centru de competență ar trebui să se conecteze la rețeaua europeană a centrelor de competență în domeniul semiconductorilor și să facă parte din aceasta, precum și să acționeze ca punct de acces la alte noduri ale rețelei. În acest sens, ar trebui maximizate sinergiile cu structurile similare existente, cum ar fi centrele europene de inovare digitală instituite în cadrul programului Europa Digitală. De exemplu, statele membre ar putea desemna un centru european de inovare digitală existent axat pe semiconductori ca centru de competență în sensul prezentului regulament, cu condiția să nu se încalce interdicția dublei finanțări.

(30)

Proiectarea de cipuri este o capabilitate esențială pentru implementarea oricărei inovații și funcționalități în soluții electronice adaptate la diferitele aplicații și la nevoile utilizatorilor de semiconductori. Ca atare, proiectarea se află la baza lanțului valoric al semiconductorilor, iar sprijinirea extinderii capacităților de proiectare în Uniune are o importanță crucială. Pentru a oferi o recunoaștere a rolului esențial pe care îl joacă centrele de proiectare și a contribuției acestora la excelența europeană în proiectarea avansată de cipuri prin oferte de servicii sau consolidarea competențelor și capacităților de proiectare în Uniune, Comisia at trebui să poată acorda o etichetă intitulată „centru de excelență în proiectare”. Având în vedere importanța lor pentru crearea unui ecosistem rezilient al semiconductorilor, centrele de excelență în proiectare ar trebui considerate ca fiind de interes public. Pentru a contribui la reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune, statele membre ar trebui să poată aplica măsuri de sprijin, într-un mod proporțional, dacă astfel de centre de excelență sunt IMM-uri. Acest lucru nu aduce atingere competenței Comisiei în domeniul ajutoarelor de stat în temeiul articolelor 107 și 108 din TFUE, după caz, și comunicării Comisiei din 19 octombrie 2022 intitulată „Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare” (denumit în continuare „cadrul pentru ajutoarele de stat pentru C&D&I”). Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru C&D&I vizează facilitarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare care, din cauza disfuncționalităților pieței, nu ar avea loc în absența sprijinului public. În acest sens, pe baza cadrului pentru ajutoarele de stat pentru C&D&I, statele membre ar putea oferi, în anumite condiții, stimulentele necesare întreprinderilor și comunității de cercetare pentru a efectua aceste activități și investiții importante în acest domeniu. În temeiul cadrului pentru ajutoarele de stat pentru C&D&I, pentru ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare ale întreprinderilor mijlocii ar putea fi permise intensități maxime ale ajutorului de până la 80 %, iar pentru cele pentru întreprinderile mici de până la 90 %. În plus, pentru a maximiza sinergiile, centrele de competență înființate în cadrul inițiativei care se axează pe proiectarea de cipuri de ultimă generație ar trebui să poată solicita să primească eticheta de „centru de excelență în proiectare”. În același timp, statele membre ar putea desemna un centru de excelență în proiectare ca fiind centrul lor de competență candidat.

(31)

Pentru a încuraja înființarea capabilităților de fabricație și de proiectare aferente necesare și, prin urmare, pentru a garanta siguranța aprovizionării în Uniune și a consolida reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune, poate fi adecvat să se acorde sprijin public, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la perturbări ale pieței interne. În acest sens, este necesar să se armonizeze anumite condiții pentru desfășurarea de către operatori a unor proiecte specifice la nivelul Uniunii, menite să contribuie la realizarea obiectivelor prezentului regulament, și să se facă distincția între două tipuri de instalații, și anume, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE. Factorul utilizat pentru a face distincția între cele două tipuri de instalații ar trebui să fie modelul de afaceri. Turnătoriile deschise ale UE oferă capacitate de producție altor întreprinderi. Instalațiile de producție integrate produc în scopuri comerciale proprii și ar putea integra în modelul lor de afaceri și alte etape ale lanțului de aprovizionare, pe lângă producție, cum ar fi proiectarea și vânzarea produselor.

(32)

Instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să furnizeze capabilități la nivelul fabricării de semiconductori sau al producției de echipamente sau de componente esențiale pentru astfel de echipamente utilizate în mod predominant în fabricarea semiconductorilor care să aibă un caracter de pionierat în Uniune și să contribuie la siguranța aprovizionării și la reziliența ecosistemului semiconductorilor pe piața internă. Factorul decisiv pentru a avea caracterul de instalație de pionierat este aducerea pe piața internă a unui element inovator în ceea ce privește procesele de fabricație sau produsul finit, care s-ar putea baza pe noduri tehnologice noi sau existente. Elementele relevante în materie de inovare ar putea viza nodul tehnologic sau materialul de substrat ori abordări care să conducă la îmbunătățiri în ceea ce privește puterea de calcul sau alte atribute de performanță, eficiența energetică, nivelul de securitate, siguranță sau fiabilitate, precum și integrarea de noi funcționalități, cum ar fi inteligența artificială (IA), capacitatea memoriei sau altele. Integrarea a diferite procese care conduc la îmbunătățirea eficienței sau automatizarea încapsulării și a asamblării sunt de asemenea exemple de inovare. În ceea ce privește beneficiile de mediu, elementele inovatoare includ o reducere cuantificabilă a cantității de energie, de apă sau de substanțe chimice utilizate ori o îmbunătățire a posibilității de reciclare a materialelor. Elementele inovatoare respective s-ar putea aplica atât nodurilor tehnologice mature, cât și celor de vârf. Ar trebui ca o astfel de inovare să nu fie deja prezentă în mod concret și nici prevăzută a fi construită în Uniune. De exemplu, o inovare similară în cercetare și dezvoltare sau în producția la scară mică nu ar exclude neapărat calificarea ulterioară drept o instalație de pionierat. Atât realizarea unei instalații noi, cât și a unei instalații substanțial modernizate ar putea conduce la calificarea drept o instalație de pionierat.

(33)

În cazul în care o turnătorie deschisă a UE oferă capacitate de producție unor întreprinderi care nu au legătură cu operatorul instalației, turnătoria deschisă a UE ar trebui să instituie, să pună în aplicare și să mențină o separare funcțională adecvată și eficace pentru a preveni schimbul de informații confidențiale între producția internă și cea externă. Acest lucru ar trebui să se aplice tuturor informațiilor obținute în procesul de proiectare și în procesele de fabricare inițială (front-end) sau finală (back-end).

(34)

Pentru calificarea drept instalație de producție integrată sau drept turnătorie deschisă a UE, înființarea instalației ar trebui să aibă un impact pozitiv clar cu efecte de propagare – dincolo de întreprinderea respectivă sau de statul membru în cauză – asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune, pe termen mediu și lung, cu scopul de a garanta siguranța aprovizionării și reziliența ecosistemului semiconductorilor și de a contribui la dubla tranziție verde și digitală a Uniunii. În scopul calificării drept instalații de producție integrate sau drept turnătorii deschise ale UE, pot fi luate în considerare diverse activități care vizează crearea unor efecte de propagare pozitive. Printre exemple se numără acordarea accesului la instalațiile de producție contra unui comision la valoarea de piață; punerea la dispoziția întreprinderilor mai mici de proiectare sau a platformei de proiectare virtuală a unor kituri de proiectare a procesului; diseminarea rezultatelor activităților lor de cercetare și dezvoltare; colaborarea în domeniul cercetării cu universități și institute de cercetare europene; cooperarea cu autorități naționale sau cu instituții de învățământ și de formare profesională pentru a contribui la dezvoltarea competențelor; contribuirea la proiecte de cercetare la nivelul Uniunii; oferirea de oportunități de sprijin specific pentru start-up-uri și IMM-uri. Impactul asupra mai multor state membre, inclusiv în ceea ce privește obiectivele de coeziune, ar trebui să fie considerat unul dintre indicatorii impactului pozitiv clar al unei instalații de producție integrate sau al unei turnătorii deschise a UE asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune.

(35)

Este important ca instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE să nu facă obiectul aplicării extrateritoriale a obligațiilor de serviciu public impuse de țări terțe, care ar putea submina capacitatea acestora de a-și utiliza infrastructura, software-ul, serviciile, instalațiile, activele, resursele, proprietatea intelectuală sau know-how-ul necesare pentru îndeplinirea obligației privind comenzile prioritare în temeiul prezentului regulament, la care acestea ar trebui să se angajeze.

(36)

Având în vedere dezvoltarea rapidă a tehnologiilor semiconductorilor și pentru a consolida competitivitatea industrială viitoare a Uniunii, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să investească în Uniune în inovarea continuă cu scopul de a realiza progrese concrete în tehnologia semiconductorilor sau de a pregăti tehnologiile de generație următoare. În acest context, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să fie în măsură să testeze și să experimenteze noile dezvoltări printr-un acces preferențial la liniile-pilot instituite de inițiativă, prin intermediul unor cereri accelerate de acces la serviciile acestora. Orice astfel de acces preferențial nu ar trebui nici să excludă, nici să împiedice accesul efectiv, în termeni echitabili, al altor întreprinderi interesate, în special al start-up-urilor și al IMM-urilor, la liniile-pilot.

(37)

Ținând seama de importanța, pentru realizarea obiectivelor prezentului regulament, a unei forțe de muncă calificate și înzestrate cu competențele necesare, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să sprijine rezerva de talente a Uniunii prin dezvoltarea și punerea în aplicare de formare de tip educațional și profesional și prin creșterea rezervei de forță de muncă calificată și înzestrată cu competențele necesare.

(38)

Cu scopul de a permite o procedură uniformă și transparentă pentru obținerea statutului de instalație de producție integrată sau de turnătorie deschisă a UE, decizia de acordare a acestui statut ar trebui adoptată de Comisiei la cererea unei întreprinderi individuale sau a unui consorțiu format din mai multe întreprinderi. Acordarea statutului ar trebui să fie posibilă atât pentru înființarea unei noi instalații de fabricare a semiconductorilor, cât și pentru dezvoltarea sau transformarea inovatoare semnificativă a unei instalații existente de fabricare a semiconductorilor. Pentru a reflecta importanța unei exploatări coordonate și cooperative a instalației planificate, în evaluarea sa, Comisia ar trebui să țină seama de disponibilitatea unuia sau a mai multor state membre în care solicitantul intenționează să își înființeze instalațiile de a sprijini înființarea unor astfel de instalații. În plus, la evaluarea viabilității planului de afaceri, Comisia ar putea lua în considerare rezultatele globale ale solicitantului.

(39)

Având în vedere drepturile asociate recunoașterii drept instalație de producție integrată sau drept turnătorie deschisă a UE, Comisia ar trebui să monitorizeze dacă instalațiile cărora li s-a acordat un astfel de statut îndeplinesc în continuare cerințele stabilite în prezentul regulament. În caz contrar, Comisia ar trebui să aibă dreptul de a reexamina și, dacă este necesar, de a retrage statutul și, în consecință, drepturile aferente acestui statut. Orice decizie de retragere a statutului ar trebui să fie luată numai după consultarea Consiliului european pentru semiconductori și ar trebui să fie motivată în mod corespunzător. În consecință, întreprinderea care exploatează o instalație de producție integrată sau o turnătorie deschisă a UE ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita în mod proactiv reexaminarea duratei statutului sau a planurilor de implementare în cazul în care circumstanțe externe neprevăzute, cum ar fi perturbări grave cu impact economic direct asupra instalației recunoscute, ar putea avea consecințe asupra capacității sale de a respecta criteriile. Pentru a ține seama de faptul că majoritatea drepturilor sunt acordate în perioada înființării, instalațiile ar trebui să facă în continuare obiectul obligației de a respecta comenzile prioritare, chiar și în cazul retragerii statutului, pentru perioada rămasă până când statutul ar fi expirat.

(40)

Având în vedere importanța lor pentru asigurarea siguranței aprovizionării și pentru crearea unui ecosistem rezilient al semiconductorilor, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui considerate ca fiind de interes public. Asigurarea siguranței aprovizionării cu semiconductori este importantă și pentru digitalizare, fapt care permite tranziția verde a multor altor sectoare. Pentru a atrage investiții în sectorul semiconductorilor din Uniune și a contribui la siguranța aprovizionării cu semiconductori și la reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune, statele membre pot aplica măsuri de sprijin, inclusiv stimulente, și pot furniza sprijin administrativ în cadrul unor proceduri naționale de acordare a autorizațiilor pentru instalații de producție integrată și turnătorii deschise ale UE. Acest lucru nu aduce atingere competenței Comisiei în domeniul ajutoarelor de stat în temeiul articolelor 107 și 108 din TFUE, după caz. Pentru a asigura aplicarea corectă și eficientă a normelor privind ajutoarele de stat, în comunicarea sa din 8 februarie 2022 intitulată „Actul european privind cipurile”, Comisia a recunoscut deja necesitatea unei evaluări de la caz la caz în ceea ce privește ajutoarele de stat acordate instalațiilor avansate de producție a semiconductorilor cu scopul de a proteja siguranța aprovizionării și reziliența lanțului de aprovizionare al Uniunii, generând, în același timp, efecte pozitive semnificative asupra economiei în general. În plus, procedurile de recunoaștere drept instalații de producție integrate sau turnătorii deschise ale UE și de autorizare a ajutoarelor de stat, după caz, se vor desfășura în paralel pentru a accelera procesul decizional. Statele membre ar trebui să sprijine înființarea de instalații de producție integrate și de turnătorii deschise ale UE în conformitate cu dreptul Uniunii. Atunci când furnizează măsuri de sprijin pentru instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE, statele membre ar trebui să poată avea în vedere stabilirea unor cerințe nediscriminatorii legate de protecția și securitatea intelectuală, inclusiv securitatea cibernetică, și de confidențialitate și ar putea recomanda măsuri de atenuare pentru a aborda riscurile specifice legate de ingerințe, de transferurile forțate de tehnologie și de furtul de proprietate intelectuală de către entități din țări terțe.

(41)

Pentru a încuraja înființarea capabilităților de proiectare aferente necesare, statele membre pot oferi sprijin pentru astfel de activități în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat pe baza articolelor 107 și 108 din TFUE, inclusiv în temeiul cadrului pentru ajutoarele de stat pentru C&D&I sau al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (14).

(42)

Este necesar ca instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE să fie înființate cât mai repede cu putință, menținând în același timp sarcina administrativă la un nivel minim. Din acest motiv, statele membre ar trebui să trateze cât mai rapid posibil cererile legate de planificarea, construirea și exploatarea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE. Statele membre ar trebui să poată numi o autoritate care să faciliteze și să coordoneze procesele de acordare a autorizațiilor care ar putea numi un coordonator, servind drept punct unic de contact pentru proiect. În plus, în cazul în care este necesar pentru acordarea unei derogări în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului (15) și al Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16), înființarea și exploatarea acestor instalații poate fi considerată ca fiind de interes public major în înțelesul directivelor menționate, cu condiția ca celelalte condiții prevăzute în dispozițiile respective să fie îndeplinite. Acest lucru nu aduce atingere aplicabilității sau punerii în aplicare a altor acte din dreptul Uniunii în domeniul mediului.

(43)

Întreprinderile inovatoare de înaltă tehnologie sunt din ce în ce mai expuse unor practici care vizează însușirea frauduloasă a informațiilor confidențiale, a secretelor comerciale și a datelor protejate, cum ar fi furtul de proprietate intelectuală, copierea neautorizată, transferurile forțate de tehnologie, spionajul economic sau încălcarea cerințelor de confidențialitate, din interiorul și în special din afara Uniunii. Evoluțiile recente, cum ar fi recurgerea sporită la externalizare, lanțurile valorice mondiale mai lungi și utilizarea sporită a tehnologiei informației și comunicațiilor, contribuie la creșterea riscului de apariție a unor astfel de practici. Dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a unor informații confidențiale, secrete comerciale sau date protejate compromite posibilitatea deținătorilor legitimi ai informațiilor sau datelor respective de a obține beneficii, ca pionieri, de pe urma eforturilor lor legate de inovare. Pentru a asigura protecția informațiilor confidențiale, a secretelor comerciale și a datelor protejate, prezentul regulament ar trebui pus în aplicare într-un mod care să respecte pe deplin cadrul Uniunii și internațional în materie de protecție a datelor și de protecție și asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17), Directivele 2004/48/CE și (UE) 2016/943 și Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului (18). Pentru a aborda în continuare principalele riscuri din cadrul lanțului de aprovizionare, statele membre pot recurge la posibilitatea prevăzută de Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului (19) de a efectua evaluări coordonate ale riscurilor în materie de securitate ale lanțurilor de aprovizionare critice, astfel cum au fost efectuate pentru rețelele 5G în urma Recomandării (UE) 2019/534 a Comisiei (20), cu scopul de a identifica, pentru fiecare sector, amenințările și vulnerabilitățile relevante și de a identifica măsuri, planuri de atenuare și bune practici pentru a contracara dependențele critice, potențialele puncte unice de eșec, amenințările, vulnerabilitățile și alte riscuri asociate lanțului de aprovizionare.

(44)

Existența unor standarde comune pentru cipuri ecologice, fabricate în mod sustenabil, fiabile și sigure ar fi extrem de benefică pentru piața internă. Viitoarele dispozitive, sisteme și platforme de conectivitate inteligente vor trebui să se bazeze pe cipuri semiconductoare avansate și să îndeplinească cerințe ecologice, de fiabilitate și de securitate cibernetică ce vor depinde în mare măsură de caracteristicile tehnologiei subiacente. În acest scop, Uniunea ar trebui să elaboreze proceduri de certificare de referință și să solicite industriei să elaboreze în comun astfel de proceduri pentru sectoare și tehnologii specifice care au un potențial impact social ridicat.

(45)

În acest context, Comisia, în consultare cu Consiliul european pentru semiconductori și cu implicarea corespunzătoare a părților interesate, ar trebui să identifice sectoarele și produsele care se bazează pe tehnologiile semiconductorilor sau le utilizează pe scară largă și care au nevoie de cipuri ecologice, fiabile și sigure certificate. Identificarea unor astfel de sectoare și produse ar putea stimula adoptarea standardelor europene și internaționale de gestionare a riscurilor.

(46)

Având în vedere complexitățile lanțului de aprovizionare cu semiconductori și riscul de penurii viitoare, prezentul regulament ar trebui să prevadă instrumente pentru o abordare coordonată în ceea ce privește cartografierea strategică și monitorizarea sectorului semiconductorilor și abordarea eficace a posibilelor perturbări ale pieței în mod proporționat.

(47)

Obiectivul unei cartografieri strategice a sectorului semiconductorilor ar trebui să fie de a furniza o analiză a punctelor forte și a punctelor slabe ale Uniunii în sectoarele semiconductorilor de la nivel mondial, cu scopul de a oferi o bază pentru măsurile de asigurare a siguranței aprovizionării și a rezilienței ecosistemului semiconductorilor din Uniune. În acest scop, cartografierea strategică ar trebui să identifice factori precum produsele esențiale și infrastructurile critice de pe piața internă care depind de aprovizionarea cu semiconductori, principalele industrii utilizatoare și nevoile lor actuale și preconizate, segmente-cheie ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori din Uniune, caracteristicile tehnologice, dependențele de tehnologia și furnizorii din țări terțe, blocajele din sectorul semiconductorilor din Uniune, nevoile actuale și preconizate în materie de competențe și de acces la forță de muncă calificată și, după caz, impactul potențial al măsurilor din setul de instrumente de urgență. Cartografierea strategică ar trebui să se bazeze pe date disponibile public și contra cost și, dacă este necesar, pe date obținute în urma unor cereri voluntare de informații adresate întreprinderilor, în consultare cu Consiliul european pentru semiconductori.

(48)

Pentru a anticipa și a se pregăti pentru viitoare perturbări ale diferitelor etape ale lanțului valoric al semiconductorilor în Uniune și ale comerțului din Uniune, Comisia, asistată de Consiliul european pentru semiconductori și pe baza rezultatelor cartografierii strategice, ar trebui să identifice indicatorii de avertizare timpurie și să elaboreze o listă a acestora. Astfel de indicatori ar putea include creșteri atipice ale termenelor de execuție, disponibilitatea materiilor prime, a produselor intermediare și a capitalului uman necesare pentru fabricarea semiconductorilor sau a echipamentelor de producție adecvate, cererea estimată de semiconductori pe piața Uniunii și pe piețele mondiale, creșterile prețurilor care depășesc fluctuațiile normale ale prețurilor, efectul accidentelor, al atacurilor, al dezastrelor naturale sau al altor evenimente grave, efectul politicilor comerciale, al tarifelor, al restricțiilor la export, al barierelor comerciale și al altor măsuri legate de comerț, precum și efectul închiderii întreprinderilor, al delocalizărilor sau al achizițiilor principalilor actori de pe piață. Activitățile de monitorizare ale Comisiei ar trebui să se axeze pe acești indicatori de avertizare timpurie.

(49)

Având în vedere complexitatea, evoluția rapidă și interconectarea lanțurilor valorice ale semiconductorilor, în care sunt implicați diferiți actori, este necesară o abordare coordonată a monitorizării pentru a spori capacitatea de a atenua riscurile ce pot afecta negativ aprovizionarea cu semiconductori și pentru a consolida înțelegerea dinamicii lanțului valoric al semiconductorilor. În consultare cu Consiliul european pentru semiconductori, Comisia ar trebui să monitorizeze lanțul valoric al semiconductorilor, axându-se pe indicatorii de alertă timpurie și identificând cele mai bune practici de atenuare a riscurilor și de asigurare a unei transparențe sporite în cadrul lanțului valoric al semiconductorilor, astfel încât acest lucru să nu reprezinte o sarcină administrativă excesivă pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri.

(50)

Pentru a reduce la minimum sarcina asupra întreprinderilor care participă la monitorizare și pentru a se asigura că informațiile obținute pot fi compilate în mod pertinent, Comisia ar trebui să prevadă mijloace standardizate și securizate pentru orice colectare de informații. Aceste mijloace ar trebui să asigure faptul că toate informațiile colectate sunt tratate în mod confidențial, asigurându-se secretul de afaceri și securitatea cibernetică.

(51)

Constatările relevante, inclusiv informațiile furnizate de părțile interesate și de asociațiile industriale relevante, ar trebui furnizate Consiliului european pentru semiconductori pentru a permite un schimb periodic de informații și pentru a integra informațiile într-o imagine de ansamblu a monitorizării lanțurilor valorice ale semiconductorilor.

(52)

Pentru a facilita aceste activități de monitorizare, autoritățile naționale competente ale statelor membre ar trebui să elaboreze o listă de contacte cu toate întreprinderile relevante care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori și care sunt stabilite pe teritoriul lor național. Respectiva listă ar trebui să permită identificarea respondenților corespunzători la solicitările voluntare de informații. Nu ar trebui să fie necesar ca lista să fie exhaustivă. Lista ar trebui administrată cu respectarea deplină a normelor de confidențialitate aplicabile.

(53)

Disponibilitatea unor resurse umane, financiare și tehnice adecvate ar permite o executare eficientă a sarcinilor în temeiul prezentului regulament și ar contribui la realizarea obiectivelor stabilite în acesta. Prin urmare, fără a aduce atingere procedurii bugetare și autonomiei sale administrative, Comisia ar trebui să utilizeze resursele în mod optim pentru a se asigura că își poate exercita competențele și îndeplini sarcinile în mod eficace în temeiul prezentului regulament.

(54)

O serie de întreprinderi care furnizează servicii sau bunuri legate de semiconductori sunt considerate esențiale pentru eficacitatea lanțului de aprovizionare cu semiconductori în ecosistemul semiconductorilor din Uniune, având în vedere numărul de întreprinderi din Uniune care depind de produsele lor, cota lor de piață la nivelul Uniunii sau la nivel mondial, importanța lor pentru a asigura un nivel suficient de aprovizionare sau posibilul impact al întreruperii aprovizionării cu produsele sau serviciile lor. Statele membre, în cooperare cu Comisia, ar trebui să identifice respectivii actori principali de pe piață de pe teritoriile lor.

(55)

În temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) 2019/452, pentru a stabili dacă o investiție străină directă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică, statele membre și Comisia pot lua în considerare efectele sale potențiale asupra tehnologiilor critice și a produselor cu dublă utilizare, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului (21), inclusiv asupra semiconductorilor.

(56)

Ca parte a monitorizării, statele membre ar trebui să analizeze în mod specific integritatea activităților desfășurate de principalii actori de pe piață. Statul membru în cauză ar putea aduce astfel de chestiuni în atenția Consiliului european pentru semiconductori.

(57)

Pentru a permite anticiparea penuriilor potențiale, autoritățile naționale competente ar trebui să avertizeze Comisia în cazul în care iau cunoștință de existența unui risc de perturbare gravă a aprovizionării cu semiconductori sau când au informații concrete și fiabile cu privire la materializarea oricărui alt factor de risc sau eveniment relevant. Pentru a asigura o abordare coordonată, Comisia ar trebui ca, atunci când ia cunoștință de existența unui risc de perturbare gravă a aprovizionării cu semiconductori sau când are informații concrete și fiabile cu privire la materializarea oricărui alt factor de risc sau eveniment relevant, în urma unei avertizări din partea partenerilor internaționali, să convoace o reuniune extraordinară a Consiliului european pentru semiconductori cu scopul de a discuta despre severitatea perturbărilor și despre posibila inițiere a procedurii de declanșare a stadiului de criză și de a analiza dacă este oportun, necesar și proporțional ca statele membre să efectueze achiziții comune coordonate ca măsură preventivă, precum și să inițieze dialoguri cu părțile interesate, în vederea identificării, pregătirii și, eventual, a coordonării unor astfel de măsuri preventive. În cadrul respectivului dialog, Consiliul european pentru semiconductori și Comisia ar trebui să țină seama de opiniile părților interesate din lanțul valoric al semiconductorilor. Comisia ar trebui să consulte și să coopereze cu țările terțe relevante pentru a aborda în comun perturbările din lanțul internațional de aprovizionare, în conformitate cu obligațiile internaționale și fără a aduce atingere cerințelor procedurale.

(58)

Stadiul de criză a semiconductorilor ar trebui activat în cazul existenței unor dovezi concrete, serioase și fiabile privind o astfel de criză. O criză a semiconductorilor survine în cazul în care apar perturbări grave ale aprovizionării cu semiconductori sau obstacole grave în calea comerțului cu semiconductori în Uniune care produc penurii semnificative de semiconductori, de produse intermediare sau de materii prime ori prelucrate, iar aceste penurii semnificative împiedică furnizarea, repararea și întreținerea produselor esențiale utilizate de sectoarele critice, de exemplu echipamente medicale și de diagnosticare, într-o asemenea măsură încât acest lucru ar avea grave efecte dăunătoare asupra funcționării sectoarelor critice din cauza impactului lor asupra societății, economiei și securității Uniunii.

(59)

Pentru a asigura un răspuns flexibil și eficace la o astfel de criză a semiconductorilor, Comisia, atunci când ia cunoștință de o potențială criză a semiconductorilor, ar trebui să evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile pentru declanșarea stadiului de criză. Dacă această evaluare aduce dovezi concrete, serioase și fiabile ale unei crize a semiconductorilor, Comisia ar trebui să fie în măsură să prezinte Consiliului o propunere de declanșare a stadiului de criză pentru o perioadă de timp prestabilită, de maximum 12 luni, ținând seama de avizul Consiliului european pentru semiconductori. Comisia ar trebui să evalueze necesitatea prelungirii sau a încheierii anticipate a stadiului de criză și să inițieze procedura respectivă, în cazul în care se stabilește o astfel de necesitate, ținând seama de avizul Consiliului european pentru semiconductori.

(60)

Având în vedere caracterul sensibil al declanșării stadiului de criză și al măsurilor potențiale care pot fi luate în consecință, inclusiv impactul semnificativ pe care astfel de măsuri l-ar putea avea asupra întreprinderilor private din Uniune, ar trebui să i se confere Consiliului competența de a adopta un act de punere în aplicare în ceea ce privește declanșarea, prelungirea și încheierea stadiului de criză în cazul unei crize a semiconductorilor.

(61)

Cooperarea strânsă dintre Comisie și statele membre și coordonarea oricăror măsuri naționale luate cu privire la lanțul de aprovizionare cu semiconductori sunt indispensabile în stadiul de criză, în vederea abordării întreruperilor cu coerența, reziliența și eficacitatea necesare. În acest scop, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să organizeze reuniuni extraordinare, dacă acest lucru este necesar. Orice măsuri luate ar trebui să fie strict limitate la durata stadiului de criză.

(62)

Pentru ca Uniunea să ofere un răspuns rapid, eficient și coordonat la o criză a semiconductorilor, este necesar să se furnizeze în timp util Comisiei și statelor membre, prin intermediul Consiliului european pentru semiconductori, informații actualizate privind situația operațională în curs, precum și să se asigure că pot fi luate măsuri eficace pentru a garanta aprovizionarea cu semiconductori a sectoarelor critice afectate. Ar trebui identificate și puse în aplicare măsuri adecvate, eficace și proporționale atunci când este declanșat stadiul de criză, fără a aduce atingere unei posibile colaborări internaționale continue cu partenerii relevanți în vederea atenuării situației evolutive a crizei. După caz, Comisia ar trebui să solicite informații de la întreprinderile de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori. În plus, Comisia ar trebui să fie în măsură, atunci când este necesar și proporțional, să solicite ca instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE să accepte și să acorde prioritate unei comenzi de fabricare a unor produse necesare în situații de criză și să acționeze ca organism central de achiziție atunci când este mandatată de statele membre. Comisia ar trebui să limiteze măsurile la anumite sectoare critice. Consiliul european pentru semiconductori poate, de asemenea, să evalueze și să ofere consiliere cu privire la măsuri adecvate și eficace. În plus, Consiliul european pentru semiconductori poate oferi consiliere privind necesitatea introducerii unor măsuri de protecție în temeiul Regulamentului (UE) 2015/479 al Parlamentului European și al Consiliului (22). Utilizarea tuturor măsurilor de urgență ar trebui să fie proporțională și limitată la ceea ce este necesar pentru a aborda criza semiconductorilor în interesul superior al Uniunii. Comisia ar trebui să informeze periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la măsurile luate și la motivele care stau la baza acestora. După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia poate emite orientări suplimentare privind punerea în aplicare și utilizarea măsurilor de urgență.

(63)

O serie de sectoare sunt critice pentru buna funcționare a pieței interne. În sensul prezentului regulament, respectivele sectoare critice ar trebui să fie enumerate într-o anexă la prezentul regulament. Lista respectivă ar trebui să fie limitată la sectoarele și subsectoarele enumerate în anexa la Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului (23), în versiunea în vigoare la 19 septembrie 2023, la care se adaugă sectorul apărării și sectorul securității, datorită rolului lor important în asigurarea funcțiilor vitale în societate. Anumite măsuri ar trebui luate numai pentru a garanta aprovizionarea sectoarelor critice. Comisia poate limita măsurile de urgență la unele dintre sectoarele respective sau la anumite părți ale acestora atunci când criza semiconductorilor a perturbat sau riscă să perturbe funcționarea lor.

(64)

Scopul solicitărilor de informații din partea întreprinderilor de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori stabilite în Uniune în stadiul de criză este de a permite evaluări aprofundate ale crizei semiconductorilor sau de a identifica și pregăti posibile măsuri de atenuare sau de urgență care pot fi luate la nivelul Uniunii sau la nivel național. Astfel de informații pot viza capabilitatea de producție, capacitatea de producție și principalele perturbări și blocaje curente. Aceste aspecte ar putea include stocul real tipic și actual de produse necesare în situații de criză din instalațiile de producție situate în Uniune, precum și în instalațiile de producție care sunt situate în țări terțe în care întreprinderile respective își desfășoară activitatea, cu care acestea contractează sau din care achiziționează produse; durata medie reală tipică și actuală de execuție pentru cele mai frecvente produse fabricate; producția preconizată pentru următoarele trei luni pentru fiecare instalație de producție din Uniune; sau motivele care împiedică atingerea capacității maxime de producție. Informațiile respective ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a evalua natura crizei semiconductorilor sau posibilele măsuri de atenuare sau de urgență la nivelul Uniunii sau la nivel național. Solicitările de informații nu ar trebui să implice furnizarea de informații a căror divulgare este contrară intereselor statelor membre în materie de securitate națională. Pe baza avizului prealabil din partea unui număr reprezentativ de întreprinderi relevante, prin consultare voluntară și în cooperare cu Consiliul european pentru semiconductori, se poate stabili ce informații concrete să fie solicitate. Orice solicitare ar trebui să fie proporțională, să țină seama de obiectivele legitime ale întreprinderii și de costurile și eforturile necesare pentru a pune la dispoziție datele, precum și să stabilească termene adecvate pentru furnizarea informațiilor solicitate. Întreprinderilor ar trebui să li se solicite să dea curs cererii și pot fi sancționate în cazul în care nu respectă această obligație sau furnizează informații incorecte. Toate informațiile obținute ar trebui să fie folosite exclusiv în scopul prezentului regulament și să facă obiectul normelor de confidențialitate. Pentru a asigura implicarea deplină a statului membru în care se află locul de producție al întreprinderii, Comisia ar trebui să transmită fără întârziere o copie a solicitării de informații autorității naționale competente și, dacă autoritatea națională competentă solicită acest lucru, să comunice autorității naționale competente informațiile obținute prin mijloace securizate. În cazul în care o întreprindere primește o solicitare de informații referitoare la activitățile sale în domeniul semiconductorilor din partea unei țări terțe, aceasta ar trebui să informeze Comisia pentru a-i permite Comisiei să evalueze dacă se impune formularea unei solicitări de informații din partea Comisiei.

(65)

Ca instrument de ultimă instanță pentru a se asigura că sectoarele critice pot continua să funcționeze într-o perioadă de criză și numai atunci când acest lucru este necesar și proporțional în acest scop, Comisia ar putea să solicite instalațiilor de producție integrate și turnătoriilor deschise ale UE să accepte comenzile de produse necesare în situații de criză și să le acorde prioritate. Beneficiarii potențiali ai comenzilor prioritare ar trebui să fie entități din sectoare critice sau întreprinderi care aprovizionează sectoare critice ale căror activități sunt perturbate sau expuse riscului de perturbare din cauza penuriei. Pentru a face astfel încât comenzile prioritare să fie utilizate numai atunci când este necesar, acestea ar trebui limitate la beneficiarii care, după ce au pus în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor, nu au fost în măsură să evite, de exemplu prin practicile lor de achiziții publice, și să atenueze impactul penuriei prin alte mijloace, cum ar fi utilizarea stocurilor existente. Obligația respectivă poate fi extinsă și la instalațiile de fabricare a semiconductorilor care au acceptat o astfel de posibilitate în contextul primirii de sprijin public, dacă acest sprijin public are drept scop stimularea creșterii capacității de producție. Decizia privind o comandă prioritară ar trebui luată în conformitate cu toate obligațiile juridice aplicabile ale Uniunii, având în vedere circumstanțele cazului. Obligația de a onora o comandă prioritară ar trebui să aibă prioritate față de onorarea oricărei obligații de executare în temeiul dreptului privat sau public și să țină totodată seama de obiectivele legitime ale întreprinderilor, precum și de costurile și eforturile necesare pentru orice modificare a secvenței de producție. Fiecare comandă prioritară ar trebui efectuată la un preț echitabil și rezonabil. Calcularea acestui preț se poate efectua pe baza prețurilor medii ale pieței din ultimii ani, cu condiția motivării oricărei creșteri, de exemplu luând în considerare inflația sau creșterea costurilor energiei. Întreprinderile pot face obiectul unor sancțiuni în cazul în care nu respectă obligația de a onora comenzile prioritare.

(66)

Pentru instalațiile care efectuează o comandă prioritară, ar putea fi benefic ca Comisia, asistată de Consiliul european pentru semiconductori, și statele membre să facă schimb de bune practici privind executarea comenzilor respective, inclusiv de bune practici administrative.

(67)

Întreprinderii în cauză ar trebui să i se solicite să accepte o comandă prioritară și să îi acorde prioritate. Pentru a face astfel încât comenzile prioritare să se alinieze la capacitățile și la portofoliul de producție al instalației, Comisia ar trebui să ofere instalației în cauză posibilitatea de a fi ascultată în legătură cu fezabilitatea și detaliile comenzii prioritare. Comisia nu ar trebui să emită comanda prioritară în cazul în care instalația nu este în măsură să onoreze comanda, chiar dacă îi acordă prioritate, fie din cauza capabilității de producție insuficiente sau a capacității insuficiente de producție, fie din motive tehnice, sau în cazul în care produsul nu este furnizat sau serviciul nu este prestat de instalație, fie din cauză că acest lucru ar crea o sarcină economică excesivă și ar genera dificultăți deosebite pentru întreprindere, inclusiv un risc substanțial legat de continuitatea activității.

(68)

Pentru a asigura un cadru transparent și clar pentru executarea comenzilor prioritare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte un act de punere în aplicare care să stabilească modalitățile practice și operaționale. Actul de punere în aplicare respectiv ar trebui să conțină garanții astfel încât comenzile prioritare să fie executate în conformitate cu principiile necesității și proporționalității, de exemplu un mecanism care să ia în considerare comenzile existente și un mecanism care să garanteze că volumele comenzilor prioritare nu depășesc ceea ce este necesar.

(69)

În situația excepțională în care o întreprindere care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori din Uniune primește o comandă prioritară din partea unei țări terțe, aceasta ar trebui să informeze Comisia privind o astfel de cerere astfel încât, în cazul în care există un impact semnificativ asupra siguranței aprovizionării sectoarelor critice, iar celelalte cerințe privind necesitatea, proporționalitatea și legalitatea sunt îndeplinite în circumstanțele cazului, Comisia să poată evalua dacă ar trebui, la rândul său, să impună o obligație privind o comandă prioritară.

(70)

Având în vedere importanța asigurării siguranței aprovizionării sectoarelor critice care îndeplinesc funcții societale vitale, respectarea obligației de a executa o comandă prioritară nu ar trebui să antreneze răspunderea pentru daunele aduse terților pentru nicio încălcare a obligațiilor contractuale care ar putea rezulta din modificările temporare necesare ale proceselor operaționale ale producătorului în cauză, atât timp cât încălcarea obligațiilor contractuale a fost necesară pentru respectarea priorității impuse. Întreprinderile care ar putea intra sub incidența unei obligații de a onora o comandă prioritară ar trebui să anticipeze această posibilitate în condițiile prevăzute în contractele lor comerciale. Fără a aduce atingere aplicabilității altor dispoziții, răspunderea pentru produsele cu defect, astfel cum este prevăzută în Directiva 85/374/CEE a Consiliului (24), nu este afectată de această exonerare de răspundere.

(71)

Obligația de a acorda prioritate fabricării anumitor produse respectă substanța libertății de a desfășura o activitate comercială și a libertății contractuale prevăzute la articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), precum și a dreptului de proprietate prevăzut la articolul 17 din cartă și nu le afectează în mod disproporționat. În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din cartă, orice restrângere a acestor drepturi prin prezentul regulament va fi prevăzută de lege și va respecta substanța acestor drepturi și libertăți și principiul proporționalității.

(72)

Atunci când se declanșează stadiul de criză, două sau mai multe state membre ar putea mandata Comisia să agrege cererea și să acționeze în numele lor pentru realizarea achiziției publice în interes public, în conformitate cu normele și procedurile existente ale Uniunii, valorificând puterea de cumpărare a Comisiei. Achizițiile comune ar trebui folosite numai pentru a remedia problema perturbărilor lanțului de aprovizionare cu semiconductori într-o perioadă de criză. Mandatul ar putea autoriza Comisia să încheie acorduri privind achiziționarea de produse necesare în situații de criză pentru anumite sectoare critice. În consultare cu Consiliul european pentru semiconductori, Comisia ar trebui să evalueze, pentru fiecare cerere, utilitatea, necesitatea și proporționalitatea. În cazul în care intenționează să nu dea curs solicitării, Comisia ar trebui să informeze statele membre în cauză și Consiliul european pentru semiconductori și să își motiveze decizia. Detaliile procedurale ar trebui stabilite într-un acord între Comisie și statele membre participante, care să includă motivele recurgerii la mecanismul de achiziții comune și responsabilitățile care urmează a fi asumate. Un astfel de acord poate include numărul de contracte de încheiat și condițiile achizițiilor comune, cum ar fi prețurile, termenele de livrare, cantitățile și clauzele de participare sau de neparticipare. Achizițiile comune pot avea ca rezultat semnarea unui contract care să acopere nevoile tuturor statelor membre sau a mai multor contracte, fiecare dintre acestea acoperind nevoile unuia sau mai multor state membre. În plus, statele membre participante ar trebui să aibă dreptul de a numi reprezentanți care să ofere orientări și consiliere în timpul procedurilor de achiziții publice și al negocierii acordurilor de achiziție. Distribuirea, utilizarea sau revânzarea produselor achiziționate ar trebui să rămână în sfera de competență a statelor membre participante.

(73)

În timpul unei crize provocate de o penurie de semiconductori, ar putea deveni necesar ca Uniunea să aibă în vedere adoptarea unor măsuri de protecție. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să își poată exprima opiniile pentru a fundamenta evaluarea efectuată de Comisie cu privire la măsura în care situația de pe piață constituie o penurie semnificativă de produse esențiale în temeiul Regulamentului (UE) 2015/479.

(74)

Cadrul instituțional pentru grupurile de experți, inclusiv normele privind transparența pentru entitate și subgrupurile acesteia, ar trebui să se aplice Consiliului european pentru semiconductori, fără a aduce atingere prezentului regulament. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să ofere consiliere și asistență Comisiei cu privire la chestiuni specifice. Printre altele, ar trebui să ofere consiliere cu privire la inițiativă Consiliului autorităților publice al întreprinderii comune pentru cipuri; să contribuie la schimburi de informații privind funcționarea instalațiilor de producție integrată și a turnătoriilor deschise ale UE; să analizeze și să pregătească identificarea unor sectoare și tehnologii specifice susceptibile să aibă un impact social ridicat și o importanță deosebită pentru securitate, care au nevoie de certificare pentru produse fiabile și să asigure monitorizarea coordonată și răspunsul la situații de criză. În plus, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să asigure aplicarea consecventă a prezentului regulament, să faciliteze cooperarea dintre statele membre, precum și schimbul de informații cu privire la aspecte legate de prezentul regulament. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui, de asemenea, să facă schimb de opinii cu Comisia cu privire la cele mai bune modalități de a garanta asigurarea respectării și protecția eficace a drepturilor de proprietate intelectuală, a informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale, cu implicarea corespunzătoare a părților interesate în ceea ce privește sectorul semiconductorilor. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să sprijine Comisia în activitățile legate de cooperarea internațională, în concordanță cu obligațiile internaționale. Acesta ar trebui să servească drept forum de discuții privind, printre altele, modalitățile de consolidare a cooperării de-a lungul lanțului valoric mondial al semiconductorilor, fără a aduce atingere prerogativelor Parlamentului European și celor ale Consiliului, în conformitate cu tratatele. În acest scop, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să țină seama de punctele de vedere exprimate de Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și de alte părți interesate. În plus, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să asigure coordonarea, cooperarea și schimbul de informații cu alte structuri ale Uniunii de răspuns la situații de criză și de pregătire pentru situații de criză, cu scopul de a asigura o abordare coerentă și coordonată la nivelul Uniunii în ceea ce privește măsurile de răspuns la situații de criză și de pregătire pentru situații de criză pentru crizele semiconductorilor.

(75)

Consiliul european pentru semiconductori ar trebui prezidat de un reprezentant al Comisiei. Fiecare stat membru ar trebui să numească cel puțin un reprezentant la nivel înalt în cadrul Consiliului european pentru semiconductori. De asemenea, statele membre ar putea numi diferiți reprezentanți în legătură cu diferitele sarcini ale Consiliului european pentru semiconductori, de exemplu, în funcție de partea din prezentul regulament care este discutată în cadrul reuniunilor Consiliului european pentru semiconductori. Pentru a primi opinii importante referitoare la activitățile Consiliului european pentru semiconductori și pentru a fi posibilă participarea corespunzătoare a părților interesate, președintele ar trebui să poată înființa subgrupuri și ar trebui să aibă dreptul de a institui modalități de lucru prin invitarea unor experți și a unor observatori să participe ad-hoc la reuniuni, sau de a invita părți interesate, în special organizații care reprezintă interesele industriei semiconductorilor din Uniune, cum ar fi Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, ca observatori în subgrupuri.

(76)

Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să organizeze reuniuni separate pentru sarcinile care îi revin în legătură cu inițiativa și pentru sarcinile care îi revin în legătură cu siguranța aprovizionării și reziliența, precum și cu monitorizarea și răspunsul la situații de criză. Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a asigura o cooperare eficace și eficientă în cadrul Consiliului european pentru semiconductori. Președintele ar trebui să poată facilita schimburile de opinii dintre Consiliul european pentru semiconductori și alte organe, oficii, agenții ale Uniunii, experți și grupuri consultative. Având în vedere importanța aprovizionării cu semiconductori pentru alte sectoare și, ca rezultat, nevoia de a asigura coordonarea, președintele ar trebui să asigure participarea altor instituții și organe ale Uniunii în calitate de observatori la reuniunile Consiliului european pentru semiconductori, atunci când acest lucru este relevant și adecvat în legătură cu mecanismul de monitorizare și de răspuns la situații de criză instituit prin prezentul regulament. Pentru a continua și a valoriza activitatea subsecventă punerii în aplicare a Recomandării (UE) 2022/210 a Comisiei (25), Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să îndeplinească sarcinile Grupului european de experți în domeniul semiconductorilor. Odată ce Consiliul european pentru semiconductori va deveni operațional, acest grup de experți ar trebui să înceteze să existe.

(77)

Statele membre joacă un rol esențial în aplicarea și asigurarea respectării prezentului regulament. În acest sens, fiecare stat membru ar trebui să desemneze una sau mai multe autorități naționale competente responsabile de punerea în aplicare eficace a prezentului regulament și să se asigure că autoritățile respective dispun de competențe și de resurse adecvate. Statele membre ar putea desemna una sau mai multe autorități existente. Pentru a spori eficiența organizării în statele membre și pentru a stabili un punct de contact oficial pentru public și pentru alți omologi de la nivelul Uniunii și al statelor membre, inclusiv Comisia și Consiliul european pentru semiconductori, fiecare stat membru ar trebui să desemneze, în cadrul uneia dintre autoritățile pe care le desemnează ca autoritate competentă în temeiul prezentului regulament, un punct unic de contact național, responsabil de coordonarea aspectelor legate de prezentul regulament și de cooperarea transfrontalieră cu autoritățile competente din alte state membre.

(78)

Pentru a asigura o cooperare de încredere și constructivă a autorităților competente la nivelul Uniunii și la nivel național, toate părțile implicate în aplicarea prezentului regulament ar trebui să respecte confidențialitatea informațiilor și a datelor obținute în cursul îndeplinirii sarcinilor lor, pentru a proteja îndeosebi drepturile de proprietate intelectuală, informațiile comerciale sensibile și secretele comerciale. Orice informație obținută în cadrul cererii de recunoaștere drept instalație de producție integrată sau drept turnătorie deschisă a UE, în contextul solicitărilor de informații sau al obligațiilor de notificare în temeiul prezentului regulament, ar trebui utilizată exclusiv în sensul prezentului regulament și ar trebui să intre sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional în conformitate cu articolul 339 din TFUE, precum și a normelor interne ale Comisiei privind prelucrarea în condiții de siguranță a datelor, în special a Deciziei (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei (26). Comisia și autoritățile naționale competente, funcționarii și agenții lor și alte persoane care lucrează sub supravegherea acestor autorități, precum și funcționarii și agenții altor autorități ale statelor membre ar trebui să asigure confidențialitatea informațiilor pe care le-au obținut în îndeplinirea sarcinilor și a activităților lor. Acest lucru ar trebui să se aplice, de asemenea, Consiliului european pentru semiconductori și Comitetului pentru semiconductori instituite prin prezentul regulament. După caz, Comisia ar trebui să poată adopta acte de punere în aplicare pentru a specifica modalitățile practice de tratare a informațiilor confidențiale în contextul colectării de informații.

(79)

Respectarea obligațiilor impuse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie asigurată prin amenzi și penalități cu titlu cominatoriu. În acest scop, ar trebui stabilite niveluri adecvate ale amenzilor pentru nerespectarea solicitărilor de informații și a obligațiilor de notificare prevăzute în prezentul regulament, ținând seama de diferențele în ce privește nivelul de gravitate a nerespectării care există între cele două tipuri de obligații și aplicând plafoane diferite pentru IMM-uri. În plus, ar trebui stabilite penalități cu titlu cominatoriu pentru nerespectarea obligației de a accepta și de a executa comenzi prioritare, care ar trebui să fie proporționate și să reflecte nivelurile prețurilor de pe piață în ultimele 90 de zile, cu plafoane diferite pentru IMM-uri. Ar trebui să se aplice termene de prescripție pentru impunerea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu, în plus față de termenele de prescripție pentru executarea sancțiunilor. În plus, Comisia ar trebui să acorde întreprinderii în cauză sau organizațiilor reprezentative ale întreprinderilor dreptul de a fi ascultate.

(80)

Pentru a reflecta schimbările tehnologice și evoluțiile pieței, pentru a asigura implementarea eficace și evaluarea inițiativei și pentru a stabili norme detaliate privind eticheta de „centru de excelență în proiectare”, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în vederea modificării prezentului regulament în ceea ce privește acțiunile sprijinite de inițiativă într-un mod consecvent cu obiectivele acestuia, și în ceea ce privește indicatorii cuantificabili pentru monitorizarea implementării inițiativei și raportarea cu privire la realizarea obiectivelor sale precum și în ceea ce privește completarea prezentului regulament prin stabilirea procedurii de depunere a cererii și a cerințelor și condițiilor pentru acordarea, monitorizarea și retragerea etichetei de centru de excelență în proiectare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (27). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(81)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește selectarea ECIC-urilor, astfel încât să fie realizate obiectivele inițiativei, stabilind modalitățile practice și operaționale pentru funcționarea comenzilor prioritare și specificând modalitățile practice de tratare a informațiilor confidențiale. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (28).

(82)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea unui cadrul pentru consolidarea ecosistemului semiconductorilor la nivelul Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(83)

Pentru a permite începerea punerii în aplicare a prezentului regulament cât mai curând posibil, în vederea realizării obiectivelor sale, acesta ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență,