20.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/63

1.1

Existența unui sector eficient al transporturilor este o condiție esențială pentru ca UE să-și poată menține și crește competitivitatea. Transportul de mărfuri este considerat forța motrice a schimburilor comerciale și a prosperității. De aceea, pentru a obține o înaltă eficiență și cooperare între diferitele moduri de transport, este necesară o gestionare modernă a complexelor fluxuri de transport.

1.2

Logistica joacă un rol esențial în garantarea mobilității durabile și, pe lângă faptul că își aduce contribuția la îmbunătățirea mediului și a eficienței energetice, contribuie la creșterea eficienței, eficacității și competitivității transporturilor de mărfuri. Logistica nu poate fi privită ca o entitate care controlează și manipulează lanțul de transport: Aplicarea unor soluții logistice avansate poate permite planificarea, gestionarea, controlul și exploatarea efectivă a lanțurilor de transport unimodal și multimodal.

1.3

Infrastructurile reprezintă rețeaua fizică necesară pentru dezvoltarea pieței interne a transporturilor, iar optimizarea acestora trebuie să răspundă la două provocări: reducerea congestionării traficului și sporirea accesibilității prin intermediul mobilizării tuturor surselor de finanțare. Utilizarea eficientă și rațională a infrastructurilor este o garanție pentru obținerea mobilității durabile. Dar orice măsură luată pentru a raționaliza utilizarea infrastructurilor ar trebui să includă și măsuri cu caracter logistic pentru transportul privat de călători. Cheia mobilității durabile nu rezidă exclusiv în transportul de mărfuri.

1.4

Atât de partea ofertei cât și a cererii se folosesc instrumente logistice pentru optimizarea transporturilor și pentru efectuarea mai eficientă și mai eficace a tranzacțiilor comerciale, pentru a reduce la maxim distanțele parcurse fără încărcătură.

1.5

Logistica de transport necesită lucrători și administratori competenți și bine pregătiți, formați pentru această meserie și capabili să respecte normele de securitate și sănătate, drept pentru care va fi necesară elaborarea unor programe de formare, atât elementară cât și superioară, în domeniul logisticii, cu o participare activă a partenerilor sociali.

1.6

Sectorul transporturilor este un mare consumator de combustibili fosili. Reducerea dependenței sale de acest tip de combustibili și a emisiilor de CO2 trebuie să fie o prioritate; în acest scop este necesară elaborarea unui program special de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul transporturilor dotat cu finanțarea corespunzătoare, capabil să promoveze utilizarea energiilor alternative și punerea în aplicare a unei politici de diferențiere, în special în materie fiscală, care să încurajeze includerea și utilizarea de noi tehnologii care să respecte mediul înconjurător.

1.7

Logistica trebuie privită ca o activitate comercială desfășurată de acest sector; autoritățile fiind instanțele care trebuie să creeze un ansamblu de condiții adecvate pentru ca circulația mărfurilor să se desfășoare într-un mod cât mai eficient, eficace și competitiv posibil.

1.8

În cazul transportului maritim pe distanțe scurte, participarea acestui sector la identificarea și eliminarea punctelor de strangulare a traficului s-a realizat cu succes. Această practică ar trebui extinsă și la celelalte moduri de transport, pentru a obține rezultate similare.

1.9

Noile tehnologii, în special sistemul de navigare prin satelit Galileo care va furniza pe viitor tehnologii pentru urmărirea și trasabilitatea mărfurilor, contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea unei logistici moderne eficace și eficiente. Cu toate acestea, dezvoltările tehnologice nu trebuie să se transforme într-o barieră pentru comerț ci, dimpotrivă, ar trebui să fie interoperabile pe întreg teritoriul UE și accesibile IMM-urilor. Programele de dezvoltare-cercetare-inovare ar trebui să fie o prioritate a celui de-al 7-lea program cadru, întrucât inovarea tehnologică poate deschide noi perspective sectorului.

1.10

Statisticile referitoare la logistica transporturilor trebuie aibă în vedere toate modurile de transport și activitățile acestora, pentru a reda o imagine fiabilă a situației și evoluției sectorului.

1.11

Este necesar să se rezolve problemele legate de interoperabilitatea transportului feroviar pentru a putea crea o rețea axată pe mărfuri, precum și pentru a îmbunătăți sistemele de gestionare pentru a crește eficacitatea, eficiența și competitivitatea acestuia în raport cu celelalte moduri de transport.

1.12

Crearea unor parametri de calitate și a unor ghișee administrative unice va contribui la dezvoltarea logisticii transporturilor în UE, având în vedere faptul că, pe de-o parte, măsurarea calității la nivel european va permite asigurarea unei anumite uniformități în evaluarea eficienței acestei logistici iar, pe de alta, efectuarea procedurilor administrative într-un mod coordonat și uniform va permite accelerarea formalităților vamale.

1.13

Participarea diferitelor moduri de transport la elaborarea viitorului plan de acțiune al Comisiei este indispensabilă pentru realizarea obiectivelor propuse.

2.1

Logistica joacă un rol esențial în garantarea mobilității durabile și, pe lângă contribuția pe care o aduce la asigurarea unui mediu mai curat și la creșterea eficienței energetice, contribuie și la creșterea eficienței și a eficacității transporturilor de mărfuri.

2.2

În revizuirea intermediară a Cărții albe din 2001, Comisia recunoaște implicit importanța sectorului transporturilor de mărfuri ca forță motrice a schimburilor comerciale și a prosperității economice a UE.

2.3

Experiența acumulată între publicarea Cărții albe în 2001 și revizuirea intermediară a acesteia în vara anului 2006 a demonstrat că nu se poate renunța la transportul rutier și că toate tentativele de a reorienta fluxul traficului spre alte moduri de transport au eșuat.

2.4

Dezvoltarea socio-economică a UE depinde în mare măsură de capacitatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor. Ar fi de neconceput să se vorbească de dezvoltare fără a se ține cont de necesitatea de a crea și de a întreține o rețea de infrastructuri adecvată necesităților crescânde ale UE.

2.5

Mobilitatea durabilă este garantată în special prin utilizarea rațională și eficientă a rețelelor de transport, atât pentru transportul de persoane cât și de mărfuri.

2.6

Transporturile de mărfuri joacă un rol esențial în garantarea mobilității durabile. Creșterea rapidă a volumului transporturilor de mărfuri contribuie în mod cert la dezvoltarea economică și la ocuparea forței de muncă; cu toate acestea, nu este la fel de sigur că transportul de mărfuri este singurul care provoacă congestionarea traficului, accidente, zgomot, poluare, o mare dependență de combustibili fosili importați și pierdere de energie.

2.7

Din această cauză, orice acțiune în scopul raționalizării utilizării infrastructurilor ar trebui să includă și măsuri logistice referitoare la utilizarea transportului privat de persoane, care să faciliteze crearea unor condiții favorabile utilizării în mod natural a transportului în comun. Cheia mobilității durabile nu rezidă exclusiv în transporturile de mărfuri.

2.8

Pe de altă parte, este un fapt dovedit că societatea nu dorește să dispună de transport rutier din pur capriciu, ci pentru că acesta s-a dovedit, până în momentul de față, a fi modul de transport cel mai rapid, flexibil și eficace. În ciuda eforturilor făcute pentru transferarea traficului spre modurile feroviar și maritim, cu excepția transportului maritim pe distanțe scurte și a transportului fluvial, rezultatele nu au fost deloc favorabile.

2.9

Este puțin probabil ca atât din partea cererii cât și a ofertei de transport să nu se fi utilizat încă instrumentele logistice de optimizare a modurilor de transport necesare pentru a spori eficacitatea și eficiența tranzacțiilor acestora. Cu toate acestea, soluțiile logistice avansate vor contribui la eficiența diferitelor moduri de transport și a combinării acestora.

2.10

Pe termen mediu și lung, anumite moduri vor trebui să devină mult mai operative și competitive, dacă dorim să existe o politică de combinare a modurilor, care să rezulte în mod spontan din convingerile utilizatorilor de transport. Ineficiența anumitor moduri va trebui corectată pentru a putea obține o mai mare competitivitate și a crește ponderea acestora în repartizarea pe moduri de transport.

2.11

Flotele de transport optimizează la maximum distanțele parcurse cu încărcătură, menținând distanțele parcurse fără încărcătură la minimul necesar pentru operațiile cotidiene.

2.12

Dezechilibrul ofertei de încărcare între punctele de origine și de destinație a mărfurilor va reprezenta întotdeauna o problemă dificil de rezolvat, chiar dacă se aplică soluții logistice avansate, dat fiind că va exista întotdeauna un dezechilibru între intrarea și ieșirea de mărfuri, indiferent de soluțiile de transport. Nici un mod de transport nu este scutit de necesitatea de a găsi încărcături pentru întoarcere.

2.13

În ceea ce privește utilizarea unor moduri care să respecte în mai mare măsură mediul înconjurător, în conformitate cu planul de acțiune al Comisiei privind eficiența energetică (1), trebuie semnalat că studiile efectuate de Comisie cu privire la transporturi și la mediul înconjurător nu fac diferența, în cadrul transportului rutier, între transportul public și privat pentru a ilustra consecințele negative ale utilizării intensive și fără limită a automobilului asupra congestionării traficului, poluării, consumului energetic etc.

2.14

Integrarea logisticii în politica în domeniul transporturilor nu este o noutate. Marele progres realizat în domeniul logisticii se datorează în cea mai mare parte faptului că întreprinderile de transport tradiționale s-au adaptat la necesitățile pieței. Marile progrese în domeniul logisticii se datorează, în primul rând, capacității de adaptare și flexibilității cu care întreprinderile de transport fac față unor factori externi care provin din alte sectoare de producție.

2.15

Clienții și întreprinderile de transport sunt primii care aplică măsuri de suport logistic. Logistica nu poate fi considerată o entitate care controlează și gestionează lanțul de transport: întreprinderile sunt cele care, în cadrul relațiilor lor comerciale, adoptă măsuri logistice în deciziile și acțiunile lor.

2.16

Datorită importanței cifrelor de afaceri de milioane de euro din acest sector, există tendința de a supraestima valoarea logisticii și de a o considera o activitate distinctă, neglijând faptul că partea cea mai importantă a acestor cifre de afaceri rezultă din transport și din activitățile conexe acestuia; sectorul transporturilor fiind cel care investește de fapt în mijloacele fixe, care suportă costurile fixe și deplasează mărfurile.

2.17

Comisia și Parlamentul vor putea să aducă valoare adăugată muncii de dezvoltare a logisticii transporturilor de mărfuri în Europa dacă vor reuși să creeze un cadru operațional fără fricțiuni între modurile de transport. Aceste instituții trebuie să creeze condițiile favorabile care să permită apropierea între modurile de transport, fără a adopta măsuri care ar putea fi dăunătoare vreunuia dintre modurile de transport existente.

3.1

Așa cum s-a afirmat deja cu alte ocazii, elementul-cheie al revizuirii intermediare a Cărții albe este comodalitatea, cu alte cuvinte, utilizarea eficientă a diferitelor moduri de transport în mod separat și combinat, aceasta fiind cea mai bună garanție pentru a atinge, în același timp, un grad înalt și de mobilitate și de protecție a mediului.

3.2

CESE apreciază faptul că în comunicare se pune accentul pe necesitatea de a asigura o complementaritate optimă a diferitelor moduri în cadrul unui sistem de transporturi europene eficace, care să poată furniza cele mai bune servicii posibile utilizatorilor de transporturi. Pare, desigur, prematur să se afirme că la ora actuală, în contextul sistemelor de producție existente, ar exista alternative competitive la transportul rutier de mărfuri, cu excepția anumitor trasee.

3.3

De asemenea, CESE este de acord că dezvoltarea logisticii transporturilor de mărfuri ar trebui, înainte de toate, să fie o activitate comercială de competența sectorului; întrucât autoritățile publice sunt cele care creează condițiile necesare, lăsând funcționarea internă a logisticii comerciale în seama întreprinderilor.

3.4

CESE crede că introducerea unei dimensiuni logistice în politica în domeniul transporturilor trebuie să se realizeze respectând diferitele moduri de transport și privește considerațiile logistice doar ca pe un factor informativ în elaborarea deciziilor.

3.5

De asemenea, CESE consideră că o complementaritate adecvată a modurilor și aplicarea unor soluții logistice avansate poate permite planificarea, gestionarea, controlul și exploatarea efectivă a lanțurilor de transport unimodal și multimodal.

3.6

Comisia ar trebui să insiste mai mult pentru ca fiecare mod de transport să facă eforturi pentru a-și optimiza eficacitatea și eficiența. Astfel, devine necesară promovarea atât a transportului maritim cât și a celui feroviar, pe baza competitivității și nu a dereglementării acestor sectoare, nici a penalizării altor moduri de transport. Transportul rutier trebuie considerat ca un aliat de neînlocuit al celorlalte moduri de transport, pentru a consolida astfel coordonarea și intermodalitatea și a face obiectul măsurilor necesare care să-i permită să continue să furnizeze servicii la nivelurile adecvate de flexibilitate și preț.

3.7

Politica în domeniul transporturilor trebuie să mizeze pe calitate, siguranță, protecția mediului, eficacitatea și eficiența transportului și să garanteze libertatea de alegere a utilizatorului, astfel încât acesta să poată opta pentru mijlocul de transport cel mai adecvat necesităților sale.

3.8

Așa cum se afirmă în comunicare, se poate constata că în ultimii ani au apărut anumite tendințe interesante, ca externalizarea activităților logistice și că această cooperare între transportatori și furnizori de servicii este însoțită de un nivel avansat de integrare a structurilor organizaționale și informatice.

4.1.1

CESE consideră că, pentru identificarea și eliminarea posibilelor puncte de strangulare a traficului, este esențială nu numai participarea părților interesate, ci și difuzarea bunelor practici și colaborarea la elaborarea de politici.

4.1.2

Deși în sectorul transportului maritim pe distanțe scurte identificarea și eliminarea punctelor de strangulare s-a efectuat cu succes, pentru moment, așa cum se afirmă în comunicare, nu există încă o viziune de ansamblu asupra obstacolelor concrete care împiedică dezvoltarea rapidă a logisticii transporturilor de mărfuri în Europa.

4.1.3

De asemenea, există o serie de aspecte care afectează în mod direct sectorul transportului rutier de mărfuri, limitând nivelul operativ al acestuia, iar lipsa unei legislații armonizate referitoare la aspectele importante împiedică crearea unei piețe competitive și echitabile în Uniunea Europeană extinsă.

4.2.1

Sistemele inteligente de transport contribuie la utilizarea mai eficientă și mai rațională a infrastructurilor și, prin urmare, la scăderea numărului de accidente, la reducerea congestionării traficului și la protecția mediului.

4.2.2

Sistemul european de navigație prin satelit, Galileo, care va fi operațional începând din 2010, va oferi aplicații viitoare pentru toate modurile de transport, cum ar fi urmărirea și trasabilitatea mărfurilor, „vehiculul inteligent” (2), pentru promovarea noilor tehnologii cu care vor fi echipate vehiculele, programul SESAR, care va contribui la îmbunătățirea managementului traficului aerian pe cerul unic european, sau sistemul ERMTS, care va crește interoperabilitatea între rețelele naționale de căi ferate, care vor avea un impact pozitiv asupra logisticii.

4.2.3

Ar părea rezonabil ca, pentru a asigura integritatea pieței unice, soluțiile aplicate la nivel tehnologic să nu devină bariere pentru comerț, ci să fie aplicate în întreaga Uniune Europeană pe baza unor standarde interoperabile. Pentru a spori eficacitatea logisticii sunt esențiale standarde comune acceptate de către fabricanți și operatori precum și sinergii între diferitele sisteme.

4.2.4

Este necesar să se evalueze costurile de demarare, atât în ceea ce privește tehnologia cât și aplicațiile software, pe care trebuie să le suporte IMM-urile, fără ca acest fapt să îngreuneze participarea lor deplină la piața transporturilor.

4.2.5

CESE împărtășește părerea conform căreia logistica transportului de mărfuri trebuie să rămână o prioritate a cercetării în cel de al 7-lea program-cadru, în măsura în care inovația tehnologică poate deschide noi perspective pentru acest sector.

4.3.1

CESE consideră că formarea nu trebuie să se limiteze la logistica transporturilor, ci că domeniul său de acțiune ar trebui extins la sectorul transporturilor și al logisticii, ca materii de învățământ diferite și complementare.

4.3.2

Ar trebui depuse eforturi pentru a defini clar competențele în domeniul logisticii, având în vedere faptul că, la ora actuală, nu există date statistice, nici definiții clare în acest domeniu. De aceea, partenerii sociali vor avea un rol important în stabilirea unui cadru de formare adecvat.

4.4.1

CESE apreciază că nu ne putem mulțumi cu o viziune statistică redusă a logisticii fără a cunoaște în profunzime activitatea diferitelor moduri de transport și activitățile auxiliare ale acestora.

4.4.2

Ar fi interesant să se dispună de o viziune fiabilă a situației și a evoluției în timp a activității logistice, dar nu trebuie pierdut din vedere rolul transporturilor și al depozitării. Programul statistic al UE pentru perioada 2008-2012 (3) semnalează că unul dintre aspectele care trebuie îmbunătățite în statisticile UE este tratarea separată a diferitelor moduri de transport, în special a transportului rutier.

4.5.1

Calitatea infrastructurilor constituie un element-cheie al logisticii transporturilor de mărfuri.

4.5.2

CESE este de părere că dezvoltarea socio-economică a UE depinde în mare măsură de capacitatea de deplasare a persoanelor și mărfurilor.

4.5.3

Rețelele transeuropene de transport sunt un element indispensabil pentru dezvoltarea pieței interne a transporturilor, dar situația lor inițială nu este aceeași în toate statele membre ale UE. În acest context, trebuie, de asemenea, avut în vedere faptul că nu toate rețelele transeuropene suferă de congestionarea traficului și că, prin urmare, ne confruntăm cu probleme diferite.

4.5.4

CESE este de acord că lanțurile logistice comodale pot contribui la decongestionarea anumitor coridoare, astfel încât să se optimizeze infrastructurile diferitelor moduri de transport, atât în mod unimodal cât și multimodal.

4.5.5

CESE apreciază că trebuie ținut seama de problema caracterului periferic sau ultraperiferic al anumitor regiuni și țări. Pentru ca aceste zone să poată fi deservite în mod adecvat, este indispensabilă prelungirea termenelor și creșterea finanțărilor UE pentru construirea rețelelor transeuropene. Facilitarea traversării Pirineilor și a Alpilor prezintă, din acest punct de vedere, un interes deosebit. Datorită ameliorării accesibilității, în ansamblu, se vor obține perspective mai bune de dezvoltare regională și implicit o creștere a competitivității.

4.5.6

Pe lângă creșterile bugetare, Uniunea Europeană trebuie să aibă în vedere promovarea sistemului de finanțare mixtă pentru construcția și întreținerea infrastructurilor, pentru a oferi stabilitate și garanții juridice pentru participarea capitalurilor private, cu condiția ca politicile tarifare să respecte interesele tuturor actorilor.

4.5.7

Atunci când strangulările traficului sunt rezultatul lipsei de infrastructuri adecvate sau al utilizării incorecte a acestora, trebuie remediată situația.

4.6.1.1

Introducerea unor valori de referință pentru logistica transporturilor de mărfuri pentru evaluarea și controlarea calității serviciilor la nivel european se poate dovedi de interes pentru sector, cu condiția ca acestea să reprezinte un instrument de comparație care poate fi utilizat de întreprinderi și utilizatori.

4.6.1.2

De fapt, stabilirea unei set de parametri de referință europeni ar permite o anumită uniformizare în evaluarea eficacității logisticii.

4.6.1.3

CESE consideră totuși că realizarea unor noi etichete de calitate nu ar trebui să presupună creșterea birocrației și apariția unor costuri suplimentare inutile pentru sector.

4.6.2.1

CESE susține că numai constituirea unei rețele de transport feroviar axată pe transporturile de mărfuri, care să permită utilizarea unor coridoare destinate acestuia, nu va putea rezolva problema lipsei de fiabilitate și eficacitate cauzată, printre altele, de insuficienta interoperabilitate tehnică și administrativă, cu toate că îmbunătățește situația existentă.

4.7.1.1

CESE susține crearea unor ghișee administrativ unic (formalități administrative unice) pentru fluxurile logistice, în special cele multimodale, în care s-ar putea efectua coordonarea tuturor formalităților vamale și a altor formalități similare.

4.7.2.1

CESE susține dezvoltarea unei rețele de centre de promovare a transportului maritim pe distanțe scurte, pentru a avea, de asemenea, în vedere promovarea unor soluții logistice multimodale în lanțurile de transport.

4.7.3.1

CESE susține că, independent de soluția care va fi găsită cu privire la responsabilitatea multimodală în Europa, Comisia ar putea să analizeze valoarea adăugată pe care o presupune elaborarea unui document de transport standardizat pentru operațiile de transport multimodal.

4.8.1

Inițiativa Comisiei de a propune standarde europene comune pentru unitățile de încărcare intermodale în transportul intracomunitar (4) este un mod de armonizare a situației actuale din unitățile de încărcare cu privire la dimensiuni și greutate, dar în acest scop va trebui să se țină seama de caracteristicile actuale ale rețelelor de transport și de posibilitatea de a aplica aceste măsuri fără a aduce atingere securității rutiere.

5.1

Planul de acțiune pentru logistica transportului de mărfuri care va fi elaborat în 2007 va trebui să țină seama de propunerile venite din partea diferitelor moduri de transport, înaintea oricărei inițiative de reglementare a Comisiei.