30.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 350/24

(1)

Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 (2), a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile de electrozi de grafit de tipul celor folosiți pentru furnalele electrice, având o densitate aparentă de 1,65 g/cm3 sau superioară și o rezistență electrică de 6,0 μΩ.m sau inferioară, care intră sub incidența codului NC ex 8545 11 00 și racorduri utilizate pentru astfel de electrozi, care intră sub incidența codului NC ex 8545 90 90, importați împreună sau separat din India. Valoarea taxei variază între 7,0 % și 15,7 % pentru exportatorii desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 15,7 % instituită la importurile de la alți exportatori.

(2)

În același timp, prin Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 (3), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile aceluiași produs originar din India.

(3)

Ca urmare a instituirii taxei compensatorii definitive, Guvernul Indiei („GI”) a prezentat observații conform cărora circumstanțele privind cele două sisteme de subvenții (sistemul de credite pentru taxe de import și scutirea de impozit pe venit din cadrul secțiunii 80 HHC a Legii impozitului pe venit) s-au schimbat și că aceste schimbări sunt de durată. Ca urmare, s-a argumentat că este probabil ca nivelul de subvenționare să fi scăzut și, astfel, măsurile stabilite parțial în baza acestor sisteme ar trebui revizuite.

(4)

Comisia a examinat elementele de probă prezentate de GI și a considerat că este suficient ca să justifice inițierea unei reexaminări în conformitate cu dispozițiile articolului 19 din regulamentul de bază antisubvenție. După consultarea comitetului consultativ, Comisia a deschis, ex officio, o reexaminare intermediară parțială a măsurilor în vigoare printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4).

(5)

Prezenta anchetă de reexaminare intermediară parțială are scopul de a evalua necesitatea menținerii, a eliminării sau a modificării măsurilor existente cu privire la acele societăți care au beneficiat de unul sau ambele sisteme de subvenții modificate, inclusiv cu privire la acele societăți în ceea ce privește alte sisteme pentru care sunt oferite suficiente elemente de probă în conformitate cu dispozițiile relevante ale avizului de inițiere.

(6)

Ancheta a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2006 și 30 septembrie 2007 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(7)

Comisia a informat oficial GI, pe cei doi producători-exportatori indieni menționați în avizul de inițiere a reexaminării intermediare parțiale, precum și pe producătorii din Comunitate cu privire la deschiderea anchetei de reexaminare intermediare parțiale. Părțile interesate au avut posibilitatea să-și facă cunoscut, în scris, punctul de vedere și să ceară să fie audiate. Observațiile comunicate în scris și verbal de către părți au fost analizate și, după caz, luate în considerare.

(8)

Comisia a trimis chestionare către doi producători-exportatori cooperanți și către GI. Au fost primite răspunsuri atât de la producătorii-exportatori cooperanți, cât și de la GI.

(9)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a determina acordarea subvențiilor. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(10)

GI și celelalte părți interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale în baza cărora se intenționa să se propună modificarea nivelului taxei aplicabile celor doi producători cooperanți indieni și să se mențină măsurile existente pentru toate celelalte societăți care nu au colaborat în cadrul prezentei reexaminări intermediare parțiale. Acestora li s-a acordat, de asemenea, un interval de timp rezonabil pentru observații. Toate documentele și observațiile înaintate au fost luate în considerare în mod corespunzător, astfel cum se arată mai jos.

(11)

Produsul în cauză este același cu produsul la care se referă Regulamentul (CE) nr. 1628/2004, și anume electrozi de grafit de tipul celor folosiți pentru furnalele electrice, cu o densitate aparentă de 1,65 g/cm3 sau superioară și cu o rezistență electrică de 6,0 μΩ.m sau inferioară, care intră sub incidența codului NC ex 8545 11 00 și racorduri folosite pentru astfel de electrozi, care intră sub incidența codului NC ex 8545 90 90, importați fie împreună, fie separat, de proveniență indiană.

(12)

Pe baza informațiilor furnizate de GI și de producătorii-exportatori cooperanți, precum și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, au făcut obiectul anchetei următoarele sisteme, despre care se presupune că implică acordarea de subvenții:

(13)

Sistemele de la (a) la (c) menționate anterior se bazează pe Legea comerțului exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 („Legea comerțului exterior”). Această lege autorizează GI să emită notificări privind politica în materie de export și de import. Acestea sunt rezumate în documentele referitoare la „Politica privind exporturile și importurile”, emise de Ministerul Comerțului o dată la cinci ani și actualizate regulat. Un document din cadrul politicii privind exporturile și importurile este relevant pentru PAR a acestui caz, și anume cel care se referă la perioada de la 1 septembrie 2004 la 31 martie 2009 („documentul privind politica exporturilor și importurilor 2004-2009”). În plus, GI stabilește, de asemenea, procedurile care reglementează politica exporturilor și importurilor 2004-2009 prin intermediul unui „Manual de proceduri – de la 1 septembrie 2004 la 31 martie 2009, volumul I” [„Manual de proceduri 2004-2009 (volumul I)”]. Manualul de proceduri este, de asemenea, actualizat periodic.

(14)

Sistemul de scutire de impozit pe venit menționat anterior la litera (d) se bazează pe Legea impozitului pe venit din 1961, care este modificată anual prin Legea finanțelor.

(15)

Sistemul de scutire de la plata taxei pe energie electrică menționat anterior la litera (e) se bazează pe secțiunea 3-B a Legii privind taxa pe energie electrică pentru Madhya Pradesh din 1949.

(16)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (10) din regulamentul de bază antisubvenție, Comisia a invitat GI la consultări suplimentare privind atât sistemele modificate, cât și cele nemodificate, cu scopul de a clarifica situația de fapt în ceea ce privește pretinsele sisteme și de a ajunge la o soluție convenabilă ambelor părți. Ca urmare a acestor consultări și în absența unei soluții convenabile ambelor părți în legătură cu aceste sisteme, Comisia a inclus toate aceste sisteme în ancheta privind acordarea subvențiilor.

(17)

Descrierea detaliată a sistemului se găsește la punctele 4.1.1-4.1.14 din documentul privind politica exporturilor și importurilor 2004-2009 și la capitolele 4.1-4.30 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I). Acest sistem era numit „sistemul licențelor prealabile” în ancheta de reexaminare anterioară, care a condus la instituirea, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004, a taxei compensatorii definitive în vigoare actualmente.

(18)

AAS constă în șase subsisteme, așa cum este descris mai jos, în detaliu. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, în ceea ce privește eligibilitatea. Producătorii-exportatori și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor sunt eligibili în cadrul AAS pentru „exporturile fizice” și „cerințele anuale”. Producătorii-exportatori care aprovizionează exportatorul final sunt eligibili în cadrul AAS pentru furnizările intermediare. Contractanții principali care efectuează aprovizionări categoriilor „exporturi estimate” menționate la punctul 8.2 din documentul privind politica exporturilor și importurilor 2004-2009, cum ar fi furnizorii unei unități axate pe export („EOU”), sunt eligibili pentru exporturile estimate din cadrul AAS. În fine, furnizorii intermediari ai producătorilor-exportatori sunt eligibili pentru avantajele legate de „exporturile estimate” din cadrul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” („ARO”) și „acreditiv intern de tip «back to back»”.

(19)

Autorizații prealabile pot fi eliberate pentru următoarele cazuri:

(20)

S-a stabilit că, pe parcursul PAR, unul dintre exportatorii cooperanți a obținut concesii în cadrul primului subsistem, și anume AAS exporturi fizice. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă celelalte subsisteme pot face obiectul unor măsuri compensatorii sau nu.

(21)

După instituirea taxei compensatorii definitive în vigoare în prezent, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004, GI a modificat sistemul de verificare aplicabil AAS. Mai concret, în scopul verificării de către autoritățile indiene, orice titular de autorizație prealabilă este obligat prin lege să țină „o contabilitate, în bună și cuvenită formă, privind consumul și utilizarea bunurilor importate cu scutire de taxe/procurate la nivel local” într-un format specific [capitolele 4.26, 4.30 și apendicele 23 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I)], adică un registru de consum real. Acest registru trebuie verificat de un expert-contabil extern/contabil de gestiune care eliberează un certificat care arată că registrele prevăzute și înregistrările relevante au fost examinate și că informația furnizată la apendicele 23 este adevărată și corectă din toate punctele de vedere. Cu toate acestea, dispozițiile de mai sus se aplică numai la autorizațiile prealabile eliberate începând cu 13 mai 2005. Pentru toate autorizațiile sau licențele prealabile eliberate înainte de această dată, se solicită titularilor să îndeplinească dispozițiile anterioare aplicabile privind verificarea, adică să țină o contabilitate în bună și cuvenită formă a consumului și a utilizării în baza licenței bunurilor importate în formatul specificat în apendicele 18 [capitolul 4.30 și apendicele 18 din Manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I)].

(22)

În ceea ce privește subsistemul utilizat pe parcursul PAR de către producătorul-exportator cooperant, adică exporturile fizice, volumul și valoarea atât ale importurilor permise, cât și ale exporturilor obligatorii sunt stabilite de GI și înscrise pe autorizație. De asemenea, în momentul importului și al exportului, tranzacțiile corespunzătoare trebuie menționate pe autorizație de către funcționarii guvernamentali. Volumul importurilor permise în cadrul acestui subsistem este stabilit de GI pe baza unor norme standard de intrări și ieșiri (standard input-output norms „SION”). Norme standard de intrări și ieșiri există pentru majoritatea produselor, inclusiv produsul în cauză, și sunt publicate în Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul II).

(23)

Materiile prime importate nu pot fi transferate și trebuie utilizate la fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie respectată într-un anumit termen de la eliberarea licenței (24 de luni, cu două prelungiri posibile, de 6 luni fiecare).

(24)

Ancheta de reexaminare a stabilit că licențele prealabile folosite pentru importul materiilor prime în cursul PAR fuseseră eliberate înainte de 13 mai 2005. În consecință, noile cerințe de verificare stipulate de autoritățile indiene în Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I) definite în considerentul 21 de mai sus, nu fuseseră încă testate în practică. Mai mult, societatea nu a putut demonstra că registrele necesare de consum real și de stocuri fuseseră ținute în formatul prevăzut în capitolul 4.30 și apendicele 18 din Manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I), aplicabile licențelor prealabile eliberate înainte de 13 mai 2005. Ținându-se cont de această situație, se consideră că exportatorul care a făcut obiectul anchetei nu a putut demonstra că dispozițiile referitoare la exporturi și importuri corespunzătoare la momentul respectiv au fost îndeplinite.

(25)

Exportatorul cooperant care a utilizat AAS în timpul PAR a argumentat că a prezentat de bună voie licențele prealabile utilizate, deși acestea erau eliberate înainte de 13 mai 2005, pentru a fi verificate de un contabil autorizat în conformitate cu cerințele Manualului de proceduri 2004-2009 (volumul I) și că acest lucru demonstrează că există acum un sistem de verificare adecvat în conformitate cu noile dispoziții ale Manualului de proceduri.

(26)

Într-adevăr, un certificat sub forma apendicelui 23 din Manualul de proceduri, semnat de un contabil autorizat și având data de 1 februarie 2008, a fost prezentat serviciilor Comisiei în timpul verificării la sediul societății. Cu toate acestea, având în vedere că licențele prealabile datau din 2004 și că noile dispoziții ale Manualului de proceduri nu li se aplicau, trebuie să se ajungă la concluzia că acesta a fost un exercițiu voluntar al societății, ceea ce nu demonstrează că un sistem eficient de verificare a fost de fapt pus în aplicare de către GI. Mai mult, nu s-a demonstrat că remiterea taxei excesive, așa cum a fost calculată de către contabilul autorizat, a avut loc în fapt prin restituirea către guvern.

(27)

Scutirea de taxele de import constituie o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume o contribuție financiară a GI, ceea ce a conferit un avantaj exportatorilor care au făcut obiectul anchetei.

(28)

În plus, AAS pentru exporturi fizice sunt condiționate prin lege de rezultatele la export și, prin urmare, sunt considerate specifice și susceptibile de a face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestor sisteme fără a încheia un angajament de export.

(29)

Subsistemul aplicat în cazul de față nu poate fi considerat un sistem autorizat cu rambursare a taxelor vamale sau un sistem cu rambursare a taxelor vamale pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Sistemul nu respectă normele stricte stipulate în anexa I litera (i), în anexa II (definiție și norme privind sistemele cu rambursare a taxelor vamale) și în anexa III (definiție și norme privind sistemele cu rambursare a taxelor vamale pentru produsele de înlocuire) la regulamentul de bază. GI nu a aplicat în mod eficace niciun sistem sau procedură de verificare prin care să confirme dacă și ce cantitate de materii prime au fost consumate în fabricarea produsului exportat (anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor cu rambursare a taxelor vamale pentru produsele de înlocuire, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază). Normele SION în sine nu pot fi considerate un sistem de verificare a consumului real, deoarece nu permit GI să verifice cu suficientă precizie ce cantitate de materii prime a fost consumată în fabricarea produsului pentru export. În plus, GI nu a exercitat, pe parcursul PAR, un control eficace pe baza unui registru de consum real ținut în mod corect. În plus, GI nu a realizat o examinare suplimentară pe baza materiilor prime reale implicate, deși aceasta ar trebui realizată în mod normal, în absența aplicării eficace a unui sistem de verificare (anexa II partea II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de bază).

(30)

Prin urmare, acest subsistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(31)

În absența unor sisteme permise cu rambursare a taxelor vamale sau a sistemelor cu rambursare a taxelor vamale pentru produse de înlocuire, avantajul care face obiectul măsurilor compensatorii este remiterea tuturor taxelor de import aplicate în mod normal asupra materiilor prime importate. În această privință, se observă că regulamentul de bază prevede măsuri compensatorii nu numai pentru remiterea „excesivă” de taxe. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și anexa I litera (i) din regulamentul de bază, doar remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii, cu condiția să fie îndeplinite condițiile prevăzute în anexele II și III din regulamentul de bază. Totuși, aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Astfel, dacă se stabilește absența unui proces de monitorizare adecvat, excepția anterioară privind sistemele cu rambursarea taxelor vamale nu este aplicabilă și se aplică regula normală a măsurilor compensatorii aplicate la valoarea taxelor neplătite (venitul neperceput), mai degrabă decât o presupusă remitere excesivă. Așa cum se prevede în anexa II partea II și în anexa III partea II din regulamentul de bază, sarcina de a calcula astfel de remiteri excesive nu cade asupra autorității care efectuează ancheta. Dimpotrivă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, aceasta trebuie doar să stabilească suficiente elemente de probă ca să respingă fiabilitatea unui pretins sistem de verificare.

(32)

Valoarea subvenției pentru exportatorul care a utilizat AAS a fost calculată pe baza taxelor de import nepercepute (taxa vamală de bază și taxa vamală suplimentară specială) pe materialele importate în cadrul subsistemului utilizat pentru produsul în cauză în cursul PAR (numărătorul). În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, costurile suportate în mod necesar pentru obținerea subvenției au fost deduse din valoarea subvenției pe baza depunerii unor cereri justificate. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost alocată în funcție de cifra de afaceri la export generată de produsul în cauză în cursul PAR (numitorul), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(33)

Nivelul subvenției stabilite cu privire la acest sistem în cursul PAR pentru producătorul cooperant în cauză se ridică la 0,3 %.

(34)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctul 4.3 din documentul privind politica exporturilor și importurilor 2004-2009 și în capitolul 4 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I).

(35)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(36)

Orice exportator eligibil poate solicita credite DEPBS care se calculează ca procent din valoarea produselor exportate în cadrul acestui sistem. Autoritățile indiene au stabilit astfel de rate DEPBS pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză. Acestea sunt stabilite în funcție de SION, ținând seama de partea estimată de materii prime importate din produsul exportat și de efectul taxelor vamale aplicabile acestor importuri, indiferent dacă taxele de import au fost realmente plătite sau nu.

(37)

Pentru a fi eligibilă pentru acordarea de beneficii în cadrul acestui sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul tranzacției de export, exportatorul trebuie să prezinte o declarație prin care să comunice autorităților indiene că exportul se efectuează în cadrul DEPBS. Pentru ca bunurile să poată fi exportate, autoritățile vamale indiene eliberează, în cursul procedurii de expediere, un aviz de expediere. Acest document indică, printre altele, valoarea creditului DEPBS care trebuie acordat pentru această tranzacție de export. În acest stadiu, exportatorul cunoaște avantajul de care urmează să beneficieze. Odată ce autoritățile vamale eliberează un aviz de expediere, GI nu mai are niciun mijloc să influențeze acordarea unui credit DEPBS. Nivelul DEPBS relevant pentru a calcula beneficiul este cel aplicat la data declarației de export.

(38)

Creditele DEPBS pot fi transferate liber și au o valabilitate de până la 12 luni de la data acordării lor. Acestea pot fi folosite pentru plata taxelor vamale datorate pentru orice import ulterior de mărfuri nesupuse restricțiilor la import, cu excepția mijloacelor de producție. Produsele astfel importate pot fi vândute pe piața internă (fiind supuse impozitelor pe vânzări) sau utilizate altfel.

(39)

Cererile de credite DEPBS se prezintă în format electronic și pot acoperi un număr nelimitat de tranzacții de export. În realitate, nu există un termen strict pentru a solicita credite DEPBS. Sistemul electronic utilizat pentru gestionarea DEPBS nu exclude în mod automat tranzacțiile de export efectuate după termenul de depunere a cererilor menționat în capitolul 4.47 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I). Mai mult, așa cum se prevede clar în capitolul 9.3 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I), cererile primite după expirarea termenelor de depunere pot fi întotdeauna luate în considerare cu instituirea unei taxe de penalizare (10 % din credit).

(40)

Un exportator cooperant a argumentat că toate creditele DEPBS obținute de către societate au fost utilizate pentru a importa materiale folosite la fabricarea produsului în cauză, cu toate că s-a permis, în principiu, utilizarea lor în alte scopuri, așa cum s-a menționat mai sus. Acest exportator a indicat că, prin urmare, utilizarea efectivă a DEPBS de către societate era, în acea privință, în conformitate cu un sistem normal cu rambursare a taxelor vamale și că, prin urmare, doar remiterea excesivă, dacă există, ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și anexa I litera (i) din regulamentul de bază, remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii doar dacă condițiile prevăzute în anexele II și III la regulamentul de bază sunt îndeplinite. Aceste condiții, așa cum s-a explicat în considerentul 43, nu au fost îndeplinite în cazul de față. Astfel, se aplică regula normală a măsurilor compensatorii aplicate la valoarea taxelor neplătite (venitul neperceput), mai degrabă decât o presupusă remitere excesivă.

(41)

Sistemul DEPBS acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Creditele DEPBS reprezintă o contribuție financiară a GI, deoarece, în final, ele sunt utilizate pentru plata taxelor de import, GI renunțând astfel la venituri vamale exigibile în mod normal. În plus, creditele DEPBS conferă exportatorului un avantaj prin ameliorarea lichidității societății. Sistemul DEPBS este condiționat prin lege de rezultatele la export.

(42)

Sistemul DEPBS este condiționat prin lege de rezultatele la export și, prin urmare, este considerat specific și susceptibil de a face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(43)

Acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat cu rambursare a taxelor vamale sau un sistem cu rambursare a taxelor vamale pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Sistemul nu respectă normele stricte stipulate în anexa I litera (i), în anexa II (definiție și norme privind sistemele cu rambursare a taxelor vamale) și în anexa III (definiție și norme privind sistemele cu rambursare a taxelor vamale pentru produsele de înlocuire) la regulamentul de bază. Nimic nu obligă exportatorul să consume efectiv în procesul de producție bunurile importate scutite de taxe vamale, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de cantitatea reală de materii prime utilizate. În plus, nu există niciun sistem sau procedură prin care s-ar putea verifica ce materii prime sunt consumate în procesul de producție a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă de taxe de import, în sensul literei (i) din anexa I și al anexelor II și III la regulamentul de bază. În fine, exportatorii pot beneficia de avantajele DEPBS indiferent dacă importă sau nu materii prime. Pentru a obține avantajul, exportatorul trebuie pur și simplu să exporte bunuri, fără a fi nevoie să facă dovada că a importat materii prime. Astfel, chiar și exportatorii ale căror materii prime sunt de origine națională și care nu importă niciunul dintre bunurile utilizate ca materii prime pot încă beneficia de avantajele sistemului DEPBS.

(44)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în ceea ce privește avantajul conferit beneficiarului, astfel cum a fost constatat în perioada anchetei de reexaminare. În această privință, s-a considerat că avantajul era conferit beneficiarului în momentul tranzacției de export efectuate în temeiul acestui sistem. În acest moment, GI poate renunța să mai perceapă taxe vamale, ceea ce constituie o contribuție financiară în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale eliberează un aviz de expediere care indică, printre altele, valoarea creditului DEPBS care trebuie acordat pentru această tranzacție de export, GI nu mai are niciun mijloc prin care să influențeze acordarea subvenției și valoarea acesteia. În plus, producătorii-exportatori cooperanți au înscris creditele DEPBS ca profit, în conformitate cu principiile „contabilității de angajamente”, în momentul tranzacției de export.

(45)

Pe baza depunerii unor cereri justificate, costurile suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse din creditele astfel stabilite pentru a obține valoarea subvenției (numărător), în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost repartizată pe cifra de afaceri totală realizată la export în perioada anchetei de reexaminare (numitor), deoarece subvenția este subordonată rezultatelor la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(46)

Nivelurile subvenției stabilite cu privire la acest sistem pe parcursul PAR pentru producătorii-exportatori cooperanți se ridică la 6,2 % și 5,7 %.

(47)

Descrierea detaliată a EPCGS se regăsește în capitolul 5 din documentul privind politica exporturilor și importurilor 2004-2009 și în capitolul 5 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I).

(48)

Pot beneficia de acest sistem producătorii-exportatori, comercianții-exportatori „asociați” producătorilor și furnizorilor de servicii.

(49)

Sub rezerva unei obligații de export, societățile sunt autorizate să importe mijloace de producție (noi și, din aprilie 2003, mijloace de producție uzate, vechi de până la 10 ani) cu un nivel al taxei redus. În acest scop, GI eliberează la cerere o licență EPCGS în schimbul achitării unei taxe. Până la 31 martie 2000, se aplica un nivel efectiv al taxelor de 11 % (inclusiv o suprataxă de 10 %) și, pentru importurile cu valoare ridicată, un nivel zero al taxelor. Din aprilie 2000, sistemul prevede un nivel redus al taxelor de import de 5 %, care se aplică tuturor mijloacelor de producție importate în temeiul acestui sistem. Pentru a respecta obligația de export, mijloacele de producție importate trebuie utilizate pentru a produce o anumită cantitate de bunuri pentru export într-o perioadă dată.

(50)

Titularul licenței EPCGS poate, de asemenea, să obțină mijloacele de producție în țară. Într-un astfel de caz, producătorul local de mijloace de producție poate beneficia de avantaj pentru importul scutit de taxe vamale al componentelor necesare pentru producerea acestor mijloace de producție. Invers, producătorul local poate cere titularului licenței EPCGS avantajul exporturilor estimate pentru furnizarea mijloacelor de producție.

(51)

Sistemul EPCGS acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxelor reprezintă o contribuție financiară a GI, deoarece prin această concesie GI renunță la venituri vamale exigibile în mod normal. În plus, reducerea taxelor conferă exportatorilor un avantaj, ameliorând lichiditatea societății prin taxele de import economisite.

(52)

În plus, EPCGS este condiționat prin lege de rezultatele la export, deoarece aceste licențe nu pot fi obținute fără angajamentul de a exporta. Prin urmare, se consideră că EPCGS este specific și susceptibil de a face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(53)

În fine, acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat cu rambursare a taxelor vamale sau un sistem cu rambursare a taxelor vamale pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Mijloacele de producție nu sunt acoperite de astfel de sisteme, astfel cum prevede anexa I litera (i) din regulamentul de bază, deoarece nu se consumă în procesul de fabricație a produselor exportate.

(54)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost calculată pe baza taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate repartizate pe o perioadă care corespunde perioadei normale de amortizare a acestor mijloace de producție. În conformitate cu practicile obișnuite, valoarea astfel calculată, care se poate atribui PAR, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să reflecte întreaga valoare a beneficiului în timp. Rata dobânzii comerciale pe termen lung în perioada anchetei de reexaminare din India a fost considerată adecvată acestui scop. Pe baza depunerii unor cereri justificate, costurile suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse din această sumă pentru a obține valoarea subvenției (numărător), în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost repartizată pe cifra de afaceri realizată la export în perioada anchetei de reexaminare (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(55)

Nivelurile subvenției stabilite cu privire la acest sistem pe parcursul PAR pentru producătorii cooperanți se ridică la 0,7 % și 0,3 %.

(56)

Un exportator cooperant a evidențiat o greșeală în metodologia utilizată inițial pentru a calcula avantajele EPCGS, în special în ceea ce privește valoarea dobânzii aplicate. Această greșeală, care i-a afectat pe ambii exportatori cooperanți, a fost corectată.

(57)

În cadrul acestui sistem, exportatorii puteau beneficia de o scutire parțială de la plata impozitului pe profit realizat din vânzările la export. Temeiul juridic al acestei scutiri este prevăzut în secțiunea 80HHC din ITA.

(58)

Această dispoziție a fost eliminată începând cu anul de evaluare 2005-2006 (exercițiul financiar de la 1 aprilie 2004 la 31 martie 2005); astfel, secțiunea 80HHC din ITA nu mai conferă niciun avantaj după 31 martie 2004. Producătorii-exportatori cooperanți nu au beneficiat de niciun avantaj în cadrul acestui sistem pe perioada anchetei de reexaminare. În consecință, deoarece sistemul a fost retras, nu va face obiectul unor măsuri compensatorii, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulament.

(59)

Sistemul se bazează pe secțiunea 80 I A din ITA. Această dispoziție a fost inclusă în ITA prin Legea finanțelor din 2001.

(60)

Secțiunea 80 I A din ITA se aplică societăților angajate în crearea de facilități pentru infrastructură, inclusiv generarea și distribuția de energie electrică, în orice regiune a Indiei.

(61)

În conformitate cu dispozițiile secțiunii 80 I A din ITA, o sumă corespunzătoare profitului rezultat din activitățile de generare a energiei electrice este scutit de impozit pe profit pentru 10 ani consecutivi din primii 15 ani de funcționare a unității generatoare. Unitatea în cauză trebuie să fie nouă și să fi început să funcționeze în perioada 1 aprilie 2003-31 martie 2010.

(62)

Calculul deducerii impozitului pe venit face parte din declarația de impunere anuală a societății și este auditată împreună cu profiturile și pierderile societății, precum și cu alte situații financiare. Acesta trebuie să respecte normele prevăzute de ITA, și anume valoarea contabilă a energiei electrice generate trebuie să reflecte valoarea sa de piață. Autoritățile financiare au rolul de a verifica dacă calculul deducerii impozitului pe venit respectă normele ITA și conturile auditate ale societății. Ancheta a evidențiat elemente de probă conform cărora autoritățile au verificat calculul în practică și au efectuat ajustări la calcule acolo unde se impunea.

(63)

Ancheta a arătat că ambii producători-exportatori care au făcut obiectul anchetei au înființat uzine care produc energie electrică pentru consumul propriu în cadrul unităților de producție a grafitului. Prin urmare, ei au cerut deducerea corespunzătoare a impozitului pe venit, în conformitate cu dispozițiile ITA.

(64)

Scutirea de impozit pe venit este o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume o contribuție financiară a GI, care a conferit un avantaj exportatorilor care au făcut obiectul anchetei.

(65)

Totuși, ancheta a evidențiat că accesul la ITES în conformitate cu secțiunea 80 I A din ITA nu este limitat pentru anumite întreprinderi în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Acest sistem pare să fie disponibil pentru toate societățile, pe baza unor criterii obiective. De asemenea, nu a fost identificat niciun alt element de probă, în acest caz, care să indice că sistemul este specific.

(66)

În plus, sistemul este asociat unui produs (energia electrică) altul decât produsul în cauză și, astfel, avantajele din cadrul sistemului sunt obținute pe baza unei activități care nu este producția sau vânzarea produsului în cauză. În aceste condiții, se consideră că orice avantaje conferite exportatorilor implicați în cadrul acestui sistem nu trebuie să facă obiectul unor măsuri compensatorii.

(67)

În conformitate cu Politica de promovare industrială din 2004, statul Madhya Pradesh („MP”) oferă scutire de la plata taxei pe energie electrică societăților industriale care investesc în generarea de energie electrică pentru nevoi proprii.

(68)

Descrierea sistemului de scutire de la plata taxei pe energie electrică aplicat de Guvernul MP este expus în secțiunea 3-B din Legea privind taxa pe energie electrică din 1949.

(69)

Orice industrie aflată sub jurisdicția Guvernului MP care investește în uzine noi care produc energie electrică pentru consumul propriu.

(70)

În conformitate cu o notificare din 29 septembrie 2004 a Guvernului MP, societățile sau persoanele care investesc în uzine noi de cogenerare a energiei electrice cu o capacitate de peste 10 KW pot obține de la Inspectoratul pentru energie electrică din MP un certificat de scutire de la plata taxei pe energie electrică. Scutirea se acordă exclusiv pentru energia electrică generată pentru consum propriu și numai dacă uzina nouă nu înlocuiește una mai veche. Scutirea se acordă pe o perioadă de cinci ani.

(71)

O notificare a Guvernului MP, datată 5 aprilie 2005, a scutit uzina nouă, înființată de unul dintre producătorii-exportatori cooperanți în ancheta în cauză, de la plata taxei pe energie electrică pe o perioadă de zece ani.

(72)

Exportatorul cooperant căruia i s-a acordat o scutire de la plata taxei pe energie electrică a indicat că sistemul EDE nu este specific și că este aplicat fără discriminare tuturor societăților eligibile. Conform exportatorului, politica inițială de acordare a unei scutiri pentru cinci ani a fost revizuită ulterior de Guvernul statului Madhya Pradesh pentru a conferi o scutire pentru zece ani. Cu toate acestea, nicio notificare publicată a unei astfel de schimbări a politicii nu a fost prezentată nici de exportatorul cooperant, nici de GI în cadrul răspunsurilor lor.

(73)

Acest sistem constituie o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Acesta reprezintă o contribuție financiară a Guvernului MP, deoarece acest stimulent reduce veniturile publice în mod normal exigibile. În plus, acesta conferă un avantaj societății căreia i se acordă.

(74)

Deși Politica de promovare industrială din 2004 și notificarea din 29 septembrie 2004 a Guvernului MP prevăd o perioadă de scutire de cinci ani, producătorului-exportator în cauză i s-a acordat o scutire de 10 ani. Prin urmare, acest stimulent nu pare să se acorde în funcție de criterii și condiții stabilite clar de o lege, un regulament sau orice alt document oficial.

(75)

Beneficiul producătorului-exportator a fost calculat pe baza nivelului taxei pe energie electrică datorată în mod normal pe perioada anchetei de reexaminare, dar care a rămas neachitată în conformitate cu acest sistem. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (numărătorul) a fost repartizată apoi în funcție de cifra totală a vânzărilor pe perioada anchetei de reexaminare (numitorul), deoarece se referă la toate vânzările, atât în plan intern, cât și la export, și deoarece nu s-a acordat în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(76)

S-a stabilit astfel o marjă a subvenției de 0,7 % pentru o societate care a beneficiat de avantaje în cadrul EDE.

(77)

Se reamintește că, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004, valoarea subvențiilor care fac obiectul măsurilor compensatorii, exprimate ad valorem, se ridica la 15,7 % și, respectiv, 7 % pentru cei doi producători-exportatori care au cooperat în cadrul prezentei reexaminări intermediare parțiale.

(78)

În perioada prezentei reexaminări intermediare parțiale, valorile subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, exprimate ad valorem, erau astfel cum sunt prezentate în lista de mai jos:

(79)

În conformitate cu dispozițiile articolului 19 din regulamentul de bază antisubvenție și în temeiul prezentei reexaminări intermediare parțiale enunțate la punctul 3 al avizului de inițiere, se stabilește că nivelul de subvenționare pentru producătorii cooperanți s-a schimbat; în consecință, nivelul taxei compensatorii impuse prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 trebuie modificat corespunzător.

(80)

Taxa compensatorie reexaminată a rezultat din anchetele paralele antisubvenție și antidumping („anchetele inițiale”). În conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din regulamentul de bază și articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (5), taxele antidumping instituite de Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 au fost modificate în măsura în care valorile subvențiilor și marjele de dumping erau generate de aceeași situație.

(81)

Sistemele de subvenții care au făcut obiectul anchetei și au fost considerate susceptibile să facă obiectul unor măsuri compensatorii în procedura actuală de reexaminare, cu excepția EDE, au constituit subvenții la export în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(82)

Prin urmare, se impune reajustarea taxei antidumping pentru a reflecta noile niveluri ale subvenționării identificate de prezenta reexaminare, în ceea ce privește subvențiile la export. În plus, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, nivelul taxelor compensatorii nu ar trebui să depășească marja de eliminare a prejudiciului evidențiat de ancheta inițială. La fel ca în ancheta inițială, dat fiind nivelul înalt de cooperare (100 %), marja reziduală a subvențiilor a fost stabilită la nivelul societății cu cea mai înaltă marjă individuală.

(83)

Astfel, nivelurile taxelor compensatorii și antidumping ar trebui modificate după cum urmează:

(84)

Un exportator cooperant a indicat că, deoarece prezenta reexaminare intermediară parțială s-a limitat la nivelul subvenționării, taxele antidumping nu ar trebui modificate.

(85)

În această privință, se reamintește că avizul de inițiere al prezentei reexaminări a menționat că „pentru acele societăți care sunt supuse atât măsurilor antidumping cât și celor compensatorii, măsura antidumping poate fi modificată în consecință, dacă apare o schimbare a măsurii compensatorii”. Modificarea taxelor antidumping nu este rezultatul unor noi constatări referitoare la nivelul de dumping, ci o consecință automată a faptului că marjele inițiale de dumping fuseseră modificate pentru a reflecta nivelul subvențiilor la export identificate și că acestea din urmă au fost acum revizuite.

(86)

Nivelurile taxelor compensatorii individuale ale societăților specificate în prezentul regulament reflectă situația constatată în cursul reexaminării intermediare parțiale. Astfel, acestea sunt aplicabile exclusiv importurilor produsului în cauză fabricat de aceste societăți. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile asociate celor menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și se vor supune nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(87)

Orice cerere prin care se solicită aplicarea acestor niveluri ale taxelor compensatorii individuale (de exemplu, ca urmare a schimbării numelui entității sau a creării unor entități de producție sau vânzare noi) vor fi adresate imediat Comisiei (6), împreună cu toate informațiile relevante, în special orice modificare privind activitățile societății legate de producție, vânzări în plan intern sau la export asociate, de exemplu, cu respectiva schimbare de nume sau cu respectiva schimbare a entităților de producție și de vânzare. Prin prezenta, Comisia este împuternicită, dacă este cazul și după consultarea comitetului consultativ, să modifice regulamentul în mod corespunzător prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei,