Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Politica economică a zonei euro pentru 2018” (aviz suplimentar)

[COM(2017) 770 final]

(2019/C 62/54)

Raportor:

domnul Javier DOZ ORRIT

Decizia Biroului Comitetului	22.5.2018
Temei juridic	Articolul 29 punctul A din Normele de aplicare a Regulamentului de procedură
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	3.10.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	132/1/6

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE se declară de acord cu obiectivele recomandării Consiliului și cu o parte din propunerile care figurează în aceasta. Cu toate acestea, își exprimă dezacordul cu privire la propunerea ca orientarea bugetară la nivel agregat din zona euro să fie neutră și la modul în care este formulată recomandarea privind salariile. Prin urmare, reiterează afirmațiile pe care le-a formulat în avizul său anterior privind propunerea de recomandare a Comisiei (1).

1.2.

Politica economică a zonei euro ar trebui să fie concepută în cadrul unui proiect de reformă a UEM care să depășească deficitele de structură și funcționare pe care le implică încă de la crearea sa și să vizeze, totodată, o mai bună integrare și o guvernanță mai democratică. CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la stoparea, în prezent, a procesului de reformă, la lipsa angajamentului din partea multor guverne și chiar la ostilitatea unora, precum și la lipsa unui leadership politic puternic, ce ar permite depășirea situației existente.

1.3.

CESE consideră că recomandările Consiliului ar trebui să se înscrie în contextul unei strategii generale de politică economică bazată pe Agenda 2030 și pe obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), precum și pe aplicarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Această strategie ar trebui să pregătească societatea europeană pentru efectuarea unor tranziții echitabile către un model economic ecologic și digital.

1.4.

Motivele interne pentru o orientare bugetară moderat pozitivă sunt, în opinia CESE: finalizarea politicii monetare expansioniste a BCE; faptul că UE se confruntă cu un deficit de investiții îngrijorător, în special de investiții publice, care îi pune în pericol viitorul economic și social; faptul că acest deficit de investiții contribuie, la rândul său, la o creștere foarte scăzută a productivității; și menținerea unor excedente excesive ale balanțelor contului curent de către state importante din zona euro.

1.5.

Unele dintre țările din zona euro cu excedente mai mari nu investesc, acumulând rate anuale negative de formare netă a capitalului public. CESE consideră că o creștere a cheltuielilor pentru investiții în aceste țări reprezintă o necesitate de politică economică pentru ele și pentru întreaga zonă euro și UE.

1.6.

CESE consideră că un mix adecvat de politici economice și fiscale în vederea consolidării creșterii economice în zona euro, care a fost solicitat în ultimii ani de BCE, de FMI și de OCDE, se justifică, de asemenea, prin efectele previzibile ale protecționismului comercial și ale instabilității generate de riscurile geopolitice mondiale.

1.7.

Trebuie adăugate motive sociale și politice pentru a solicita un efort bugetar mai mare: UE și statele membre trebuie să se angajeze mai mult în combaterea sărăciei și a inegalității și în realizarea unei mai mari coeziuni sociale, în special prin asigurarea unei finanțări suficiente a punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. În opinia CESE, dacă UE și statele membre nu fac acest lucru, se vor acutiza crizele politice cu care ne confruntăm și se vor intensifica tendințele naționaliste și antieuropene, periclitând însăși existența UE.

1.8.

Recomandarea privind creșterea salariilor, dacă se aplică strict, ar afecta numai un număr redus de țări. CESE consideră că menținerea costului unitar al muncii nu trebuie să se datoreze reducerii sau înghețării salariilor, ci creșterii productivității obținute prin investiții mai mari, printr-un grad sporit de inovare și prin îmbunătățirea formării lucrătorilor. În orice caz, nivelul salariilor trebuie determinat de partenerii sociali prin negocieri colective. Semestrul european ar trebui să propună schimbări legislative care să consolideze aceste negocieri în statele în care au fost afectate în timpul crizei și să le instituie, acolo unde ele nu există, în pofida articolului 28 din Carta drepturilor fundamentale a UE. De asemenea, trebuie să se adopte măsuri suplimentare pentru a ridica nivelul celor mai scăzute salarii.

1.9.

Crearea de locuri de muncă de calitate trebuie să fie una dintre prioritățile politicii economice. CESE consideră că reducerea precarității (prevalența contractelor de muncă temporare și salariile mici) cu care se confruntă în special tinerii ar trebui, de asemenea, să fie una dintre recomandările prioritare ale Semestrului european.

1.10.

Ar trebui promovată crearea unor medii favorabile pentru investiții și inovare în domeniul antreprenorial, în special pentru a face față digitalizării activităților economice.

1.11.

Facilitarea finanțării întreprinderilor trebuie să fie o altă prioritate a politicii economice. CESE reiterează faptul că uniunea bancară și uniunea piețelor de capital sunt foarte importante pentru finanțarea activității economice și își exprimă îngrijorarea cu privire la întârzierile și la obstacolele cu care se confruntă dezvoltarea uniunii bancare, printre care se numără volumul mare de credite neperformante din unele state membre.

1.12.

CESE consideră că autoritățile europene ar trebui să se angajeze activ în combaterea deturnării de fonduri publice, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, a spălării banilor, a paradisurilor fiscale și a concurenței fiscale neloiale între statele membre. Nu este numai o cerință de etică politică și de respectare a legilor; este, de asemenea, un factor stabilizator pentru finanțele publice.

2.   Orientările Consiliului și ale Comisiei

2.1.

Spre deosebire de anul 2017, Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro (2) (23 ianuarie 2018) nu diferă în mod substanțial de cea propusă de Comisie (22 noiembrie 2017) (3). După ce și-a exprimat acordul cu privire la faptul că orientarea bugetară generală pentru 2018 trebuie să fie neutră la nivel global, Consiliul adaugă că ar trebui să se profite de îmbunătățirea condițiilor economice pentru a se crea rezerve bugetare.

2.2.

În celelalte recomandări, Consiliul și Comisia sunt de acord ca statele membre să acorde prioritate reformelor care conduc la creșterea productivității și a potențialului de creștere, care promovează îmbunătățirea mediului de afaceri, inovarea și investițiile și care contribuie la crearea de locuri de muncă de calitate, reducând inegalitățile. Statele care au „excedente mari” de cont curent vor trebui să promoveze creșterea salariilor, iar cele care au deficit sau datorii externe ridicate ar trebui să vizeze limitarea creșterii costului unitar al muncii. În sfârșit, solicită să se continue eforturile în direcția finalizării uniunii bancare. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2018 subliniază situația economică bună a UE, care ar trebui să fie valorificată, potrivit Comisiei, pentru a consolida îmbunătățirile structurale realizate în ultimii ani și pentru a finaliza corectarea dezechilibrelor macroeconomice în majoritatea statelor membre.

2.3.

Recomandările specifice abordează Pilonul european al drepturilor sociale, îmbunătățirea calității locurilor de muncă și a negocierii colective, precum și dialogul social și creșterea salariilor. De asemenea, ele vizează reforma administrației publice, inclusiv măsuri împotriva corupției, și a mediului de afaceri, precum și îmbunătățirea relațiilor dintre cele două sfere și a finanțării întreprinderilor. Ele susțin orientarea bugetară neutră și recomandă totodată reformarea sistemelor de pensii și de sănătate pentru a face față îmbătrânirii populației.

3.   Observații generale și specifice

Strategia privind politica economică și reforma UEM

3.1.

CESE reafirmă că se impune o strategie globală de politică economică care să țină seama de acordurile internaționale și de obiectivele de durabilitate în materie de mediu, de reducerea dependenței energetice, de revoluția digitală și de alte provocări de la nivel mondial. CESE apreciază inițiativele Comisiei în aceste domenii, însă, după cum a arătat în avizul său referitor la Pachetul privind uniunea economică și monetară (4), consideră că nu există o strategie economică la nivel european care să le cuprindă, și nici resurse suficiente pentru a le finanța.

3.2.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că reforma UEM este fragilizată ca urmare a lipsei de asumare a conducerii politice, a întârzierii în adoptarea rezoluțiilor și a lipsei de angajament a multor guverne din zona euro, ceea ce sporește riscul ca următoarea criză să surprindă UE nepregătită.

3.3.

O politică economică care să favorizeze o creștere durabilă trebuie să se bazeze atât pe promovarea unui mediu de afaceri favorabil investițiilor și îmbunătățirii productivității, cât și pe promovarea coeziunii sociale, în special prin măsuri care să contribuie la eradicarea sărăciei și la reducerea inegalităților sociale.

3.4.

CESE solicită Comisiei să asigure punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și să urmeze recomandările cuprinse în avizul privind Finanțarea Pilonului european al drepturilor sociale (5) și își exprimă regretul cu privire la faptul că Recomandările Consiliului și propunerea Comisiei privind CFM 2021-2027 nu stabilesc nimic în acest sens. De asemenea, ar trebui luate în considerare recomandările Grupului la nivel înalt privind investițiile în asistență și suport social (6).

3.5.

CESE consideră că recomandările anuale privind orientarea politicii economice a zonei euro ar trebui să se înscrie în contextul unei strategii generale de politică economică bazată pe Agenda 2030, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și aplicarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Politica economică trebuie să promoveze construirea unui model economic european durabil, care să reducă dependența energetică prin utilizarea energiei curate și a energiei din surse regenerabile și care să integreze consecințele revoluției digitale, asigurând tranziții echitabile pentru lucrători.

Recomandarea Consiliului: motivele pentru o orientare bugetară moderat pozitivă

3.6.

Comitetul își reafirmă concluziile din avizul pe tema „Recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro” (7), în care și-a exprimat acordul cu obiectivele propunerii de recomandare a Comisiei și cu cele mai multe dintre propunerile sale, dar și dezacordul cu orientarea bugetară generală neutră vizată pentru zona euro. CESE reiterează solicitarea de a se stabili o orientare bugetară la nivel agregat pozitivă, în principal plecând de la expansiunea bugetară din țările cu excedente în balanțele lor de plăți și niveluri sustenabile de îndatorare pe termen lung.

3.7.

CESE consideră că această orientare ar contribui la depășirea moștenirii negative care rezultă din măsurile prelungite și excesive de consolidare care au fost aplicate în unele state membre. Statele membre cu excedente în balanțele de cont curent ar trebui să pună în aplicare măsuri care să încurajeze investițiile și cheltuielile sociale durabile, care să sprijine cererea internă și potențialul de creștere și să faciliteze redobândirea echilibrului.

3.8.

CESE recunoaște că, la nivelul UE, există limitări în ceea ce privește o politică fiscală adecvată, din cauza naturii limitate a uniunii economice, care se bazează, în principal, pe coordonarea politicilor economice ale statelor care o compun, spre deosebire de uniunea monetară, care este completă. În special, CESE atrage atenția asupra faptului că, până în prezent, Comisia și Consiliul nu s-au ocupat suficient de natura asimetrică a procesului semestrului european, care se concentrează exclusiv pe garantarea faptului că, în statele membre cu deficit bugetar, se întreprind acțiuni corective. Comisia și Consiliul ar trebui să propună măsuri care să nu permită nici deficite, nici excedente prea mari.

Deficitul de investiții în zona euro

3.9.

Un alt motiv pentru a pune în discuție orientarea bugetară neutră este deficitul de investiții din zona euro. Nu s-a ajuns încă la nivelurile anterioare crizei. Nu s-a ajuns încă la nivelurile anterioare crizei. Investițiile publice au scăzut de la o valoare practic constantă de 3,2 % din PIB (în perioada 1997-2007 și între 2009 și 2013) la 2,6 % din PIB în 2017 și 2018 (8). Acest deficit constituie unul dintre factorii cei mai nocivi pentru situația economică și care periclitează în mod serios viitorul economiei și al societăților europene. Din acest motiv, CESE reiterează solicitarea (9) privind aplicarea așa-numitei „reguli de aur” a bugetului, și anume faptul că cheltuielile cu investițiile nu trebuie să fie luate în considerare pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de deficit stabilite de PSC, ținând seama de sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. CESE atrage atenția asupra faptului că cheltuielile cu investițiile productive pot contribui, de asemenea, la această sustenabilitate.

3.10.

Trebuie subliniat faptul că acest deficit de investiții este prezent și în statele membre care ar trebui să contribuie la o politică fiscală europeană mai activă. Un exemplu semnificativ ar putea fi investițiile publice din Germania. Investiția publică (10) din această țară în raport cu PIB-ul a fost, în perioada 2013-2017, de 2,1 %, una dintre cele mai scăzute din zona euro. Rata sa netă de formare a capitalului public (care ia în considerare deprecierea stocului de capital) a fost negativă în aceeași perioadă, -0,08 %, astfel cum a fost și în perioada 2003-2007 (-0,11 %), iar în perioada 2008-2012 aceasta a fost de numai +0,06 %. Totodată, rata netă de formare a capitalului privat, care, în anii 1990 a fost cuprinsă între 6 % și 8 % din PIB, a scăzut de la 3,2 % la 2,2 % din PIB între 2008 și 2017. În același timp, Germania a finanțat investiții în alte țări. Se preconizează că excedentul din balanța sa de plăți, care în 2017 a fost de 8,0 % din PIB, va ajunge la 7,9 % în 2018, respectiv la 7,6 % în 2019. Recomandările Consiliului și cele ale Comisiei ar trebui să transmită un semnal important și să contribuie la remedierea nivelului scăzut al investițiilor interne din Germania. Îmbunătățirea încrederii în sustenabilitatea politicilor economice ar trebui să încurajeze investițiile publice și private și în alte țări care au excedente de cont curent (11).

3.11.

CESE solicită Comisiei și Consiliului ca, ținând seama de articolul 3 din Tratatul UE, să stabilească drept obiectiv prioritar al orientărilor de politică economică a zonei euro creșterea ratei investițiilor, până când vor fi atinse nivelurile anterioare crizei. Această creștere ar trebui orientată către un model de dezvoltare durabilă în dimensiunea sa triplă: economică, socială și de mediu.

Creșterea economică și factorii de risc

3.12.

Perspectivele creșterii, conform previziunilor economice de vară ale Comisiei (12), indică continuitatea acesteia, cu o anumită încetinire: 2,4 % (2017), 2,1 % (2018) și 2,0 % (2019) în zona euro și 2,6 % (2017), 2,3 % (2018) și 2,1 % (2019) în UE 27. Pentru restul lumii, în afară de UE, creșterea ar fi de 3,9 % (2017), de 4,2 % (2018) și de 4,1 % (2019). Flexibilitatea în ceea ce privește aplicarea normelor prevăzute de PSC, introdusă de Comisie în ianuarie 2015 (13), prin „clauza privind investițiile” și prin „clauza privind reformele structurale”, a contribuit, fără îndoială, la producerea acestor efecte pozitive. Recenta evaluare a rezultatelor din comunicarea Comisiei privind analiza flexibilității în cadrul PSC indică acest lucru (14).

3.13.

Politica monetară expansionistă se apropie de final. Relaxarea cantitativă (quantitative easing) se va încheia în luna decembrie, atunci când BCE nu va mai cumpăra active. Începând cu vara anului 2019, în urma evaluării perspectivelor privind inflația pe termen mediu, ratele de referință ale dobânzii ar putea să înceapă să crească. De câțiva ani, președintele băncii, Mario Draghi, solicită ca politica bugetară, alături de o serie de reforme structurale adecvate, să susțină politica monetară în vederea consolidării procesului de redresare și a atingerii țintelor de inflație. Același lucru a fost solicitat și de FMI, de OCDE și de multe foruri academice, În ceea ce privește politica bugetară, cererea nu a fost acceptată de factorii de decizie europeni. În prezent, când politica monetară bate în retragere, este și mai necesară o politică bugetară mai activă în zona euro.

3.14.

Există alți factori, economici și sociali, precum și dezechilibre politice interne și factori de risc economic și incertitudini geopolitice la nivel mondial, care ar trebui să incite la utilizarea politicii bugetare inclusiv pentru a consolida creșterea și pentru a remedia consecințele crizei, încă prezente în multe state europene. Propunerea CESE contribuie la o mai bună garantare a sustenabilității financiare pe termen mediu și la reducerea dezechilibrului generat de excedentele prea mari.

3.15.

Pentru a depăși și pentru a combate instabilitatea politică și forțele centrifuge, care sunt în creștere în cadrul UE de la începutul crizei și care pun în discuție însăși existența Uniunii, ar fi necesare proiecte solide de reformă a UEM și a UE, care să asigure un nivel mai ridicat al integrării și al democrației și o dimensiune socială mai puternică; ar fi necesar, de asemenea, să se consolideze creșterea prin politici bugetare și fiscale, pe baza unui model care să favorizeze reducerea inegalităților în distribuirea veniturilor. Acest lucru este posibil fără a pune în discuție viitoarea sustenabilitate a finanțelor publice. Ar trebui, de asemenea, elaborată o strategie pentru finalizarea UEM prin integrarea în aceasta a tuturor statelor din UE care fac obiectul unei exceptări prevăzute prin constituție.

3.16.

Focarele de instabilitate geopolitică mondiale, unele în vecinătatea UE, deteriorarea relațiilor transatlantice în domeniul comercial, al mediului și al politicii externe, de securitate și apărare, prin deciziile actualei administrații americane, determină CESE să sublinieze cât este de important ca UE să aibă o economie puternică, menită să-i susțină poziția de lider politic în lume. Un război comercial pe mai multe fronturi, corelat cu intensificarea naționalismului economic și politic, ar crea un scenariu economic și geopolitic cu risc ridicat. UE ar trebui să încerce să îl evite și, dacă este necesar, să fie pregătită să îi facă față.

3.17.

În ciuda creșterii prețurilor petrolului și materiilor prime, se preconizează o inflație în zona euro stabilă, de aproximativ 1,7 % între 2017 și 2019 (previziunile de vară), cu o inflație de bază de 1,1 %, foarte îndepărtată de ținta de inflație. În opinia CESE, acestea constituie noi motive pentru a pleda împotriva abandonării unei politici monetare expansioniste atunci când se practică o orientare bugetară neutră, dacă nu chiar negativă, astfel cum a solicitat Consiliul bugetar european pentru 2019 (15).

Salariile, ocuparea forței de muncă și negocierea colectivă

3.18.

Creșterea medie reală a salariilor a fost, în 2017, de numai 0,2 % în raport cu anul precedent, în cele 19 țări din zona euro, iar în șapte dintre acestea a fost negativă și se estimează că va fi de 0,9 % și de 0,3 % în 2018, respectiv în 2019 (16). Se preconizează o scădere a costului unitar al muncii în zona euro, în cei trei ani analizați: 0,3 %, 0,1 % și 0,6 %. În schimb, productivitatea reală pe persoană angajată, care a crescut cu 0,8 %, în 2017, va crește din nou, cu 1 %, atât în 2018, cât și în 2019 (17).

3.19.

În 2017, rata șomajului a fost de 9,1 % în zona euro, chiar mai mare decât înainte de criză, când a fost de 8,4 % (2004-2008). Diferențele înregistrate în statele membre sunt foarte mari, întrucât, în 2017, rata șomajului a variat între 3,8 % în Germania și 21,5 % în Grecia. Rata șomajului în rândul tinerilor este în continuare foarte ridicată – de peste 15 % –, înregistrându-se diferențe mari și valori extreme în Grecia (43,2 %), în Spania (35 %) și în Italia (32,5 %). Proporția contractelor de muncă pe perioadă determinată a continuat să crească, înregistrându-se o medie de 12,2 %, în 2017, față de 11,5 % în 2012. A crescut, de asemenea, și numărul locurilor de muncă cu fracțiune de normă: 19,4 % în 2017, comparativ cu 17,5 % în 2007 (18).

3.20.

În ciuda redresării economice, în multe țări există un decalaj între vechile locuri de muncă și cele noi, mai precare și plătite mai puțin. Acest decalaj este și unul între generații, cei mai afectați fiind tinerii. Sunt afectați, de asemenea, numeroși lucrători din cadrul economiei digitale, a căror activitate depinde de platformele online. Recomandările Consiliului și cele din cadrul Semestrului european au exprimat îngrijorarea cu privire la îmbunătățirea calității locurilor de muncă. CESE solicită stabilirea unor planuri și măsuri pentru ca acest obiectiv să devină o prioritate. Participarea partenerilor sociali la adoptarea măsurilor necesare, prin intermediul dialogului social și al negocierii colective, este esențială. La fel de importantă este și adoptarea unor măsuri care să permită o creștere semnificativă a salariilor mai mici. De asemenea, organizațiile societății civile ar trebui încurajate să joace un rol în îmbunătățirea condițiilor sociale și de trai ale lucrătorilor.

3.21.

Recomandarea Consiliului privind creșterea salariilor, dacă se aplică în mod strict, ar afecta numai un număr mic de țări și ar putea conduce la divergențe suplimentare între acestea și la o creștere a inegalităților. CESE consideră că competitivitatea economiilor europene rămase în urmă ar trebui îmbunătățită printr-o creștere a productivității facilitată de investiții mai mari, mai multă inovare și o mai bună formare a lucrătorilor, și nu de deprecieri interne, care au și consecințe sociale nedorite. Creșterea salariilor favorizează, de asemenea, creșterea cererii interne și promovează echilibrul fiscal prin creșterea veniturilor fiscale.

3.22.

În orice caz, nivelul salariilor trebuie determinat de partenerii sociali prin negocieri colective. Și legislația poate contribui la acest lucru, în unele statele membre, cel puțin în ceea ce privește salariile minime. Semestrul european ar trebui să încurajeze statele membre să adopte măsuri de consolidare a negocierilor colective, pe baza autonomiei partenerilor sociali și a dialogului social, în special în acele state în care acestea au fost afectate de politicile de gestionare a crizelor sau în care aceste drepturi nu există în prezent, în pofida articolului 28 din Carta drepturilor fundamentale a UE.

Productivitatea, mediul de afaceri și finanțarea investițiilor private

3.23.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la scăderea ratei de creștere a productivității UE în ultimele decenii. Un studiu recent al OCDE (19) arată că rata medie de creștere a producției pe oră lucrată a fost, în UE, de 0,6 % în perioada 2007-2016 (în scădere constantă de la 2,2 %, rata înregistrată în perioada 1990-2000); sub ratele medii ale OCDE, de 0,8 %, și cu mult mai mică decât în țările care nu sunt membre ale OCDE, unde aceasta a fost de 5,0 %, în aceeași perioadă. În prezentarea studiului (20), secretarul general al OCDE, Ángel Gurría, a menționat faptul că, pentru creșterea productivității, sunt necesare, pe lângă o bună reglementare și guvernanță, mai multe investiții de capital în cercetare, dezvoltare și inovare, precum și în domeniul educației și al formării profesionale. CESE este pe deplin de acord cu această opinie.

3.24.

În cadrul aceluiași studiu, OCDE subliniază faptul că bugetul UE este mic și că, din 1993, ponderea acestuia în raport cu VNB-ul european a tot scăzut (21). CESE își exprimă îngrijorarea profundă la aflarea faptului că această tendință va continua în cazul în care CFM după 2020 se va aproba în termenii propuși de Comisie, ceea ce va face mai dificilă acțiunea în vederea realizării convergenței economice și sociale, ascendente, între statele europene. După cum se indică în avizul pe tema „Document de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare” (22), faptul că încă nu s-a ajuns la un acord în vederea finalizării UEM conform orientărilor configurate în documentul de reflecție cu privire la viitorul Europei influențează negativ această situație.

3.25.

CESE împărtășește recomandarea Consiliului privind creșterea productivității și rolul investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare în acest sens, precum și recomandările specifice fiecărei țări, care prevăd îmbunătățiri în cadrul administrațiilor publice și al mediilor de afaceri.

3.26.

Pentru a promova creșterea economică, trebuie încurajate investițiile antreprenoriale. CESE reiterează importanța realizării rapide a uniunii piețelor de capital și a finalizării procesului de creare a uniunii bancare. CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la întârzierile cu care se confruntă uniunea bancară, având în vedere că încă nu a fost instituit un mecanism comun de protecție pentru Fondul unic de rezoluție, pe baza MES, precum și cu privire la obstacolele cu care se confruntă crearea Sistemului european de asigurare a depozitelor (EDIS), care depășesc temerile justificate pe care le poate genera volumul creditelor neperformante ale unor țări (23).

Combaterea infracțiunilor fiscale și lupta pentru o impozitare corectă

3.27.

Este foarte dificil să se garanteze sustenabilitatea finanțelor publice și să se pună în aplicare politici sociale și de investiții solide, atât timp cât se mențin nivelurile actuale ale evaziunii fiscale și evitării obligațiilor fiscale, ale spălării banilor prin paradisurile fiscale, precum și ale concurenței fiscale neloiale între statele UE. În revista Finance & Development a FMI, un articol important (24) arată că aproximativ 40 % din investițiile străine directe (ISD) din lume, și anume aproximativ 12 mii de miliarde USD, sunt „investiții-fantomă”, adică sunt efectuate prin entități corporative fictive, care nu au nicio activitate economică. Recurgerea la intermediari (entitățile de tip pass-through), nu implică, în sine, evitarea plății impozitelor, dar oferă, cu siguranță, mai multe șanse în acest sens și chiar mai multe posibilități de evaziune fiscală. În articol se afirmă, de asemenea, că 9,8 % din bogăția globală se află în paradisuri fiscale.

3.28.

CESE reafirmă necesitatea urgentă de a se pune în aplicare măsuri suplimentare eficiente împotriva deturnării de fonduri publice, a evaziunii fiscale, a spălării banilor, a paradisurilor fiscale și a concurenței fiscale neloiale, pornind de la aplicarea celei de a cincea Directive privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (25) și prin stabilirea unei liste coerente, fiabile și unice a paradisurilor fiscale din întreaga lume, cărora să li se aplice măsurile de sancționare corespunzătoare.

3.29.

De asemenea, este necesar să se acționeze în mod eficient împotriva planificării fiscale agresive practicate de întreprinderile multinaționale, în special în domeniul economiei digitale. În această luptă pe termen lung, trebuie să se cunoască modalitatea de a promova combinarea măsurilor globale cu alte măsuri care pot fi puse în aplicare în UE. În același timp, este necesar să se realizeze treptat o armonizare fiscală adecvată în zona euro și în UE.

---

(1)  A se vedea Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro” (JO C 197, 8.6.2018, p. 33).

(2)  Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro.

(3)  A se vedea COM(2017) 770 final.

(4)  JO C 262, 25.7.2018, p. 28.

(5)  JO C 262, 25.7.2018, p. 1.

(6)  Investing in Social Care & Support. A European Imperative (Investiții în Asistență și Suport Social – Un imperativ european), noiembrie 2017.

(7)  JO C 197, 8.6.2018, p. 33.

(8)  Previziuni economice europene, primăvara anului 2018. Anexă statistică, p. 165.

(9)  Formulată în avizul pe tema „Recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro”, (JO C 197, 8.6.2018, p. 33), și în unele avize anterioare.

(10)  Această informație și toate datele următoare cu privire la investiții sunt preluate de la Alexander Roth și de Gutram Wolff: Understanding (the lack of) German public investment [Înțelegerea (lipsei) investițiilor publice germane]; Fundația Bruegel, blog post, 6 iunie 2018.

(11)  Așa cum se întâmplă în Țările de Jos, Irlanda, Malta și Slovenia în zona euro, precum și în Danemarca, în afara zonei euro.

(12)  Previziuni economice europene – vara anului 2018.

(13)  A se vedea Comunicarea Comisiei intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere”, COM(2015) 12 final.

(14)  A se vedea COM(2018) 335 final.

(15)  Consiliul bugetar european, Assessment of the fiscal stance appropriate for the euro area in 2019 (Evaluarea orientării bugetare adecvate pentru zona euro în 2019), 18 iunie 2018.

(16)  Previziuni economice europene, primăvara anului 2018. Anexă statistică, p. 172.

(17)  Ibid., p. 172-174 și Eurostat.

(18)  Ibid., p. 171 și Eurostat.

(19)  2018 OECD Economic Surveys of the Euro Area and the EU (Studiile economice ale OCDE pentru zona euro și UE, 2018). Prezentare-rezumat, 19 iunie 2018, p. 21.

(20)  Bruxelles, Fundația Bruegel, 19 iunie 2018.

(21)  Ibid., OCDE, p. 25-30.

(22)  JO C 81, 2.3.2018, p. 124.

(23)  Poziția CESE în această privință este exprimată în avizul pe tema „Pachetul privind creditele neperformante” (JO C 367, 10.10.2018, p. 43).

(24)  J. Damgaard, T. Elkjaer și N. Johannesen, Piercing The Veil: Some $12 Trillion Worldwide Is Just Phantom Corporate Investment (Înlăturarea vălului: aproximativ 12 mii de miliarde USD din toată lumea sunt investiții corporative fantomă), în Finance&Development, 10 iunie 2018.

(25)  Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 156, 19.6.2018, p. 43).