Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a „Erasmus”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport, și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013

[COM(2018) 367 final – 2018/0191 (COD)]

(2019/C 62/32)

Raportor:	Tatjana BABRAUSKIENĖ
Coraportor:	Imse SPRAGG NILSSON

Sesizare	Parlamentul European, 14.6.2018 Consiliul, 21.6.2018
Temei juridic	Articolele 165 alineatul (4), 166 alineatul (4) și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	26.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	186/3/1

1.   Concluzii și recomandări

CESE:

1.1.

salută obiectivul următorului program Erasmus de a contribui la asigurarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor de care au nevoie cetățenii pentru a face față provocărilor sociale și economice, precum și de a se concentra, în primul rând, pe cetățenii europeni tineri;

1.2.

anticipează că viitorul program Erasmus va aborda educația și formarea dintr-o perspectivă holistică, în cadrul căreia competențele-cheie (1) și aptitudinile de bază vor juca un rol esențial în paralel cu perfecționarea continuă, ca parte a învățării pe tot parcursul vieții, un accent special fiind pus pe validare și recunoaștere;

1.3.

sugerează ca numele să rămână neschimbat și ca denumirea „Erasmus+” să fie menținută, deoarece aceasta din urmă simbolizează reunirea tuturor programelor într-un singur cadru general;

1.4.

salută propunerea de a dubla bugetul programului, însă solicită o triplare a acestuia, ceea ce ar demonstra un angajament mai profund față de dezvoltarea educațională, profesională și personală a persoanelor în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, pentru a asigura cu adevărat un caracter incluziv și accesul tuturor;

1.5.

constată că un buget mai mare ar trebui să fie însoțit de o mai mare flexibilitate și responsabilitate la nivel național;

1.6.

subliniază că, în trecut, acțiunile din cadrul capitolului pentru tineret au reușit cel mai bine să se adreseze persoanelor cu mai puține oportunități și că acest lucru ar trebui să se reflecte în alocarea fondurilor;

1.7.

solicită ca DiscoverEU să includă o componentă solidă de învățare dacă se dorește ca această inițiativă să facă parte din program;

1.8.

subliniază că ar trebui ca experiența fizică să nu fie eclipsată de instrumentele virtuale sau înlocuită de acestea, ci să rămână complementară acestora;

1.9.

este de acord cu creșterea numărului de obiective privind învățarea în rândul adulților și educația și formarea profesională continuă (CVET) și sugerează că extinderea domeniului de aplicare să se reflecte în alocarea fondurilor;

1.10.

solicită acordarea unei atenții sporite pentru cooperarea transsectorială (KA2) în cadrul „abordării învățării pe tot parcursul vieții”, cu un buget suficient pentru punerea în aplicare a proiectelor de politică la scară largă;

1.11.

salută majorarea bugetului pentru personal, în special pentru mobilitatea cadrelor didactice și a formatorilor, cu scopul de a le sprijini dezvoltarea profesională inițială și continuă;

1.12.

salută buna intenție a propunerii de a acorda granturi la scară mică pentru a sprijini persoanele care nu au experiență în a candida la program;

1.13.

recomandă ca în noul capitol al programului dedicat tinerilor să se acorde prioritate activităților și organizațiilor „conduse de voluntari” în loc să se utilizeze termenii „mic” și „mare”. De asemenea, ar trebui avute în vedere granturi pentru evenimentele europene de scară largă ale tinerilor;

1.14.

salută, de asemenea, faptul că propunerea subliniază importanța unui organism de audit independent în evaluarea performanței agențiilor naționale;

1.15.

consideră că viitorul program trebuie să fie diseminat și promovat de serviciile de orientare profesională din instituțiile de educație și de formare, de serviciile de ocupare a forței de muncă și de alte organizații, pentru a se adresa unor grupuri-țintă mai largi;

1.16.

constată că propunerea ar trebui să încurajeze difuzarea la nivelul UE și în întreaga UE a rezultatelor proiectelor și continuarea proiectelor care s-au dovedit a fi excelente;

1.17.

subliniază că este absolut necesar ca comisia permanentă care gestionează programul să ofere tuturor părților implicate și partenerilor sociali relevanți la nivel european o poziție permanentă în structura sa.

1.18.

salută activitățile care încurajează participarea tinerilor. Este un format considerat a fi de mare succes în contextul programului Tineret în acțiune (cunoscut la acel moment ca „inițiativele pentru tineret”), permițând tinerilor neafiliați la organizații să participe la program.

2.   Introducere

2.1.

În urma programului financiar al UE de sprijinire a educației, formării, tineretului și sportului prin intermediul actualului program Erasmus+ (2014-2020), Comisia Europeană a publicat următoarea generație a programului sub denumirea de „Erasmus”, ca parte a cadrului financiar multianual 2021-2027.

2.2.

Programul Erasmus+ anterior a contribuit în mare măsură la sprijinirea eforturilor de susținere a educației și formării la nivel european, național, regional și local, de cultivare a unui sentiment de apartenență la UE („identitatea europeană” în toată diversitatea sa), precum și la încurajarea înțelegerii reciproce, a cetățeniei democratice, a integrării europene și a echității sociale, a integrării pe piața muncii, și, în consecință, a dezvoltării economice deopotrivă.

2.3.

Se urmărește ca următoarea generație a programului, cu un buget dublu, să fie consolidată și extinsă, adresându-se unui număr mai mare de grupuri-țintă, să fie mai favorabilă incluziunii, să sprijine proiecte la scară mică și să implice organizații care nu au experiență în a candida la program. Acesta va continua să includă școlile, educația și formarea profesională, învățământul superior și educația adulților, inclusiv învățarea non-formală și informală și activitățile din domeniul voluntariatului, precum și sectoarele tineretului și sportului, dar într-un mod mai simplificat, bazându-se pe evaluarea la jumătatea perioadei și pe consultările părților interesate.

3.   Observații generale

3.1.

CESE subliniază că educația de calitate, formarea și mobilitatea în scop educațional ar trebui să fie accesibile tuturor. Angajamentul noului program Erasmus în materie de incluziune și egalitate, văzute ca obiective esențial, este extrem de important. În prezent, statisticile arată că majoritatea studenților din învățământul superior care au beneficiat de mobilitate provin din medii socioeconomice privilegiate și din medii familiale universitare (2). Insuficiența granturilor Erasmus acordate studenților din învățământul superior care studiază în străinătate și costurile de trai ridicate într-o altă țară au fost menționate de 63 % dintre studenții care nu au beneficiat de mobilități în 2016 ca fiind principalele obstacole în calea participării la programe de schimb Erasmus la nivel universitar (3). Sprijinul financiar limitat oferit de program a contribuit la crearea unui decalaj semnificativ în ceea ce privește accesul între studenți care provin din medii socioeconomice diferite.

3.2.

Viitorul program Erasmus este esențial pentru a consolida înțelegerea reciprocă și sentimentul de apartenență la UE, pentru a îmbunătăți aptitudinile și competențele tinerilor, permițându-le astfel să acționeze ca cetățeni democratici și să aibă mai multe oportunități pe piața muncii. Programul este esențial pentru a sprijini incluziunea și valorile europene comune, pentru a promova integrarea socială, pentru a îmbunătăți înțelegerea interculturală și pentru a preveni radicalizarea, prin participarea tinerilor la procesele democratice, susținută de mobilitatea de studiu și de cooperarea între cetățeni, școli, organizații, părțile interesate și statele membre europene, toate acestea fiind de o importanță capitală pentru viitorul Uniunii.

3.3.

CESE întâmpină cu satisfacție obiectivul următorului program Erasmus care constă în a-i înzestra pe tinerii cetățeni europeni – viitorii beneficiari – cu cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare pentru a participa la o piață a muncii în continuă schimbare, precum și pentru a aborda provocările sociale, economice și de mediu. Acest lucru va necesita ca sistemele educaționale să fie modernizate și să devină accesibile și adaptate la era digitală și va impune cursanților să se pregătească mai bine pentru a deveni cetățeni activi în mod democratic și candidați cu șanse reale pentru locuri de muncă echitabile și de calitate.

3.4.

CESE speră că viitorul program Erasmus va aborda educația și formarea dintr-o perspectivă holistică, în cadrul căreia competențele-cheie și aptitudinile de bază, în special STIAM (4), vor juca un rol crucial în paralel cu perfecționarea, ca parte a învățării pe tot parcursul vieții. În primul rând, programul ar trebui să sprijine cetățenia democratică și valorile comune europene, în scopul de a asigura pacea, securitatea, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, solidaritatea și respectul reciproc și de a contribui la deschiderea piețelor, la o creștere durabilă și la incluziune și echitate socială, concomitent cu respectarea și consolidarea sentimentului de apartenență și diversitate culturală.

3.5.

În ceea ce privește obiectivul de politică, CESE sprijină faptul că regulamentul se bazează pe Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS). CESE consideră că următorul program Erasmus ar trebui să servească drept instrument de punere în aplicare a primului principiu al pilonului, pentru a se asigura că educația de calitate și favorabilă incluziunii, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții sunt drepturi pentru toți cetățenii.

3.6.

CESE apreciază și că regulamentul se bazează pe Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (5), în vederea garantării dreptului la egalitate și la acces universal. CESE solicită ca regulamentul final să evidențieze și mai mult faptul că egalitatea de tratament, echitatea și echilibrul de gen sunt aplicabile programului și consolidate prin intermediul acestuia.

3.7.

Deși este clar că noul program Erasmus a acordat atenție „persoanelor cu handicap, migranților și cetățenilor UE care locuiesc în zone izolate”, CESE solicită ca acordarea de asistență personalizată și sprijin financiar specific persoanelor cu handicap să fie garantată la alocarea bugetului, respectându-se astfel Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) (6).

3.8.

Este nevoie de asistență financiară sporită pentru toți tinerii, cu scopul de a le sprijini mobilitățile de studiu, de a le oferi persoanelor din medii socioeconomice defavorizate, inclusiv migranților nou-sosiți, mai multe oportunități de acces la educație și formare de calitate și de a promova incluziunea lor în societate.

3.9.

Având în vedere faptul că Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede tratamentul echitabil al tuturor (nu numai al cetățenilor UE), migranții, refugiații și solicitanții de azil au și ei nevoie de sprijin pentru a obține o recunoaștere a nivelului lor de educație și de formare și pentru a beneficia de formare suplimentară, astfel încât aceștia să fie integrați în sistemul de educație și pe piața forței de muncă ale UE.

3.10.

CESE salută, de asemenea, faptul că următorul program Erasmus se va concentra pe punerea în aplicare a Declarației de la Paris privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație  (7), dat fiind faptul că prevenirea extremismului și a radicalizării în Europa este acum mai importantă decât oricând.

4.   Observații specifice

4.1.

CESE subliniază importanța complementarității programului cu obiectivele politice și activitățile statelor membre și ale Uniunii. Printre obiectivele politice pe care ar trebui să le îndeplinească programul se numără Spațiul european al educației, Strategia UE pentru tineret și viitorul cadru strategic pentru educație și formare profesională, cu agendele sale sectoriale, precum și o explicație a modului în care programul va sprijini statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate să atingă indicatorii și valorile de referință ale acestor viitoare strategii.

4.2.

CESE solicită o triplare a bugetului Erasmus, ceea ce ar indica un angajament mai profund față de mobilitatea de studiu și necesitatea de a investi în coeziunea socială, valorile europene, integrare și cetățenie. Noul program Erasmus va trebui să acopere obiectivele de politică suplimentare, după cum s-a menționat anterior. Factorii de decizie politică trebuie să se asigure că acest lucru nu va duce la rate de succes inacceptabil de mici în anumite secțiuni ale programului, așa cum s-a întâmplat în programele anterioare.

4.3.

CESE consideră că următorul program Erasmus trebuie să fie complementar cu alte fonduri și programe ale Uniunii, în special viitorului FSE+. În același timp, CESE ar dori să sublinieze faptul că bugetele naționale pentru educație, formare, tineret și sport trebuie să fie ele însele durabile și că bugetul programului Erasmus nu trebuie să fie utilizat pentru a umple deficitele de investiții ale acestora. Procesul semestrului european ar trebui să joace în continuare un rol activ pentru a asigura investiții naționale echitabile și durabile în domeniul educației, formării și învățării pe tot parcursul vieții.

4.4.

CESE subliniază cât de important este faptul că bugetul pentru următorul program Erasmus promovează cooperarea între statele membre pentru îmbunătățirea sistemelor lor de educație și formare, în conformitate cu obiectivele politice convenite în mod democratic și cu activitățile discutate și acceptate de Consiliu și Parlamentul European în consultare cu partenerii sociali și CESE. Un buget mai mare ar trebui să fie însoțit de o mai mare flexibilitate și responsabilitate la nivel național. Acest lucru se aplică obiectivelor legate de conținut, cum ar fi orice modificare adusă programului pentru a-l alinia la evoluțiile politice și socioeconomice actuale și viitoare din Europa.

4.5.

CESE sprijină faptul că propunerea Comisiei va permite unor țări terțe să participe la acest program și consideră acest lucru ca fiind o oportunitate de internaționalizare sporită și o modalitate de consolidare a cooperării între diferite instituții de învățământ și organizații de tineret și din domeniul sportului din întreaga lume, deoarece acest lucru va oferi mai multe oportunități tinerilor din țările partenere de a studia și de a se forma în Europa și vice-versa. Este nevoie de un acces mai facil și de un sprijin administrativ, financiar și social suficient pentru acești participanți ca să se asigure educației europene un loc pe scena educației mondiale.

4.6.

CESE recunoaște relevanța sporită atribuită instrumentelor de cooperare virtuală și este de acord că opțiuni precum mobilitatea mixtă, astfel cum se subliniază și în propunere, constituie o modalitate foarte bună de facilitare a accesului în cazul grupurilor care se confruntă cu obstacole specifice în calea mobilității fizice, cum ar fi persoanele care trăiesc în regiuni îndepărtate, persoanele care se ocupă de îngrijirea familiei sau persoanele cu handicap. Aceste instrumente au potențialul de a intensifica cooperarea și comunicarea transnaționale și de a contribui la pregătirea și îndrumarea viitorilor participanți. Cu toate acestea, CESE subliniază faptul că instrumentele virtuale nu ar trebui să înlocuiască experiența fizică și că ele trebuie să îi rămână complementare acesteia. Trebuie să se acorde prioritate investițiilor în mobilitatea fizică de calitate.

4.7.

CESE sugerează ca propunerea să abordeze obstacolele birocratice care pot apărea atunci când grupuri de cursanți cu naționalitate și statut diferite doresc să participe la o inițiativă de mobilitate, mai ales dacă țara de destinație este o țară terță (de exemplu, cerințe diferite în materie de vize sau restricții de acces pentru anumite naționalități).

4.8.

CESE consideră că numele programului este extrem de important și că trebuie să se asigure că publicul larg are o înțelegere clară a obiectivelor programului și a faptului că acesta acoperă toate ciclurile de învățământ și formele de educație, nu doar învățământul superior, deoarece jumătate din fondurile Erasmus sunt alocate pentru promovarea educației, a formării și a educației adulților, dar și pentru sprijinirea tineretului și a sportului, permițând astfel tinerilor și personalului să petreacă o perioadă de timp în străinătate. Cu toate acestea, acum că semnul „+” – care simbolizează reunirea tuturor programelor într-un singur cadru general – va dispărea din denumire, programul riscă să „piardă” actorii din afara sectorului învățământului superior. Prin urmare, CESE propune păstrarea denumirii „Erasmus+”.

4.9.

Comitetul este de acord cu creșterea numărului de obiective privind învățarea în rândul adulților și educația și formarea profesională continuă (CVET) și sugerează ca extinderea domeniului de aplicare să se reflecte în alocarea fondurilor. CESE atrage atenția asupra faptului că învățarea în rândul adulților se adresează, de asemenea, persoanelor defavorizate din punct de vedere socioeconomic, inclusiv refugiaților. Prin urmare, Comitetul este preocupat de faptul că, o dată mai mult, învățarea în rândul adulților și sprijinul pentru adulții slab calificați vor primi cel mai mic procent din buget. CESE se îndoiește că această sumă, împreună cu viitorul buget FSE+, va fi suficientă pentru a sprijini cele 70 de milioane de adulți slab calificați care trebuie să se integreze pe piața forței de muncă, să își păstreze locurile de muncă și să fie sprijiniți în tranziția între locurile de muncă.

4.10.

Deși CESE apreciază eforturile depuse pentru creșterea bugetului educației și formării profesionale, trebuie remarcat că nu sunt avute în vedere măsuri specifice pentru ca aceste domenii să fie de mai bună calitate, atractive, accesibile și favorabile incluziunii. În același timp, mobilitatea cursanților din cadrul educației și formării profesionale și a ucenicilor trebuie să fie îmbunătățită [doar 1 % dintre ucenicii europeni – obiectivul pentru 2020 este de 6 % – optează în prezent pentru o ședere în străinătate în timpul formării lor (8)], în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind un Cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace (EFQEA) (9), cu sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP) și cu Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET).

4.11.

CESE ar dori să vadă cum este pusă în practică „abordarea învățării pe tot parcursul vieții” și consideră că ar trebui să se pună un accent mai puternic pe cooperarea transsectorială (KA2), cu un buget suficient pentru punerea în aplicare a proiectelor de politică la scară largă, având în vedere potențialul lor ridicat atât la nivel național, cât și la nivel european, așa cum se arată în Raportul de informare al CESE privind Erasmus+ (10).

4.12.

De asemenea, CESE salută majorarea bugetului pentru personal, în special pentru mobilitatea cadrelor didactice și a formatorilor, cu scopul de a sprijini dezvoltarea profesională inițială și continuă a acestora. Mobilitatea cadrelor didactice, a formatorilor și a personalului (didactic) în general este esențială pentru a contribui la îmbunătățirea calității educației și a formării profesionale. Ea încurajează inclusiv cooperarea internațională esențială între instituțiile de învățământ și alte organizații, precum și internaționalizarea acestora. CESE consideră că propunerea ar putea oferi un sprijin suplimentar cadrelor didactice, formatorilor și personalului (didactic), profesorilor universitari și cercetătorilor care trebuie să fie supliniți la locul lor de muncă pe parcursul perioadelor de mobilitate. Toți aceștia ar trebui ajutați să învețe limbi străine, iar concediul de mobilitate ar trebui considerat ca făcând parte din munca lor și recunoscut ca o componentă a dezvoltării personale și profesionale continue.

4.13.

CESE consideră că viitorul program Erasmus trebuie să fie diseminat și promovat de serviciile de orientare profesională din instituțiile de educație și de formare și de serviciile de ocupare a forței de muncă, și că trebuie să apeleze mai mult la campanii mediatice, pentru a se adresa unor grupuri-țintă mai largi.

4.14.

Comitetul propune ca regulamentul să menționeze importanța stabilirii unei corelații între, pe de o parte, alocarea bugetului și acordarea unor granturi concrete și, pe de altă parte, proceduri stricte de evaluare a calității și o descriere a rezultatelor învățării. Propunerea ar trebui să pună, de asemenea, un accent deosebit pe validarea și recunoașterea perioadelor de educație și formare în străinătate și online. Prin urmare, propunerea ar trebui să facă trimitere la Recomandarea Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale (11), la EFQEA (12), la procesul Bologna și valorile sale fundamentale, dar și la sistemele de credit naționale, precum și la instrumentele europene cum ar fi Cadrul european al calificărilor (CEC), Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR), SECEFP și EQAVET.

4.15.

Programul Erasmus este un element esențial în sprijinirea eforturilor și a activității zilnice a organizațiilor de tineret, în special pentru sprijinirea învățării non-formale și informale, precum și pentru dezvoltarea activităților pentru tineret. Prin urmare, propunerea potrivit căreia capitolul pentru tineret ar urma să rămână o entitate separată în programul următor este bine-venită. Cu toate acestea, pentru a se adresa mai multor tineri, în special celor cu mai puține oportunități, activitățile din cadrul capitolului pentru tineret sunt cruciale și contribuie la atingerea acestor obiective. Conform evaluării intermediare a programului actual, acțiunile din cadrul capitolului pentru tineret, care aplică metode de învățare favorabile incluziunii și non-formale, au reușit cel mai bine să se adreseze tinerilor cu mai puține oportunități. Acest aspect ar trebui luat în considerare atunci când fondurile sunt alocate pentru diferitele capitole. Capitolul privind tineretul ar trebui, prin urmare, să beneficieze de o mai bună finanțare. De asemenea, ar trebui avută în vedere posibilitatea unor granturi destinate evenimentelor la scară largă pentru tinerii europeni (acordarea de granturi „per eveniment” mai curând decât „per capita” pentru astfel de evenimente), deoarece astfel ar crește semnificativ numărul tinerilor care beneficiază de Erasmus+.

4.16.

Serviciul european de voluntariat (SEV) – o parte importantă a programului anterior, Erasmus+ – a fost acum eliminat. Din moment ce activitățile respective intră acum în competența Corpului european de solidaritate, și nu a Erasmus+, legăturile dintre cele două programe ar trebui dezvoltate și clarificate în continuare.

4.17.

CESE este preocupat de absența componentelor educaționale din DiscoverEU. Esența programului Erasmus+ este mobilitatea și acesta are o componentă solidă de învățare. Dacă această componentă lipsește, atunci DiscoverEU nu aparține programului Erasmus+. În plus, trebuie salutat faptul că tinerii sunt ajutați să exploreze continentului european, având în vedere valoarea adăugată pe care o reprezintă acest lucru în ceea ce privește dobândirea de cunoștințe despre diferite țări, popoare, limbi, culturi etc. Cu toate acestea, DiscoverEU lasă impresia că este o inițiativă destinată în primul rând tinerilor privilegiați. Acesta acoperă doar costurile de călătorie și, prin urmare, exclude tinerii dezavantajați care nu își pot permite să călătorească. În plus, rolul organizațiilor de tineret în punerea în aplicare a acestei acțiuni va necesita explicații suplimentare. Pentru ca această inițiativă să fie cu adevărat semnificativă și valoroasă, ea trebuie să aibă o componentă educațională și să includă realmente toți tinerii.

4.18.

Se impune mai ales simplificarea și raționalizarea candidaturilor la proiecte în cadrul următorului program Erasmus. Conform Raportului de informare al CESE privind evaluarea intermediară a programului Erasmus+ (13) și cercetărilor realizate de partenerii sociali (14), un element care a lipsit a fost incluziunea organizațiilor de toate dimensiunile și tipurile din toate zonele și regiunile geografice ale UE. Prin urmare, CESE salută buna intenție a propunerii de a acorda granturi la scară mică pentru a sprijini persoanele care nu au experiență în a candida la program. Totuși, simplificarea trebuie să garanteze evitarea unei gestionări defectuoase. Prin urmare, CESE salută accentul pe care propunerea îl pune pe importanța unui organism de audit independent în evaluarea performanței agențiilor naționale.

4.19.

În privința capitolului dedicat tinerilor, terminologia propusă referitoare la organizațiile „mici” vs. „mari” nu corespunde cu beneficiarii reali. În locul acesteia, CESE recomandă ca în noul program să se acorde prioritate activităților și organizațiilor „conduse de voluntari”, adică acelora unde tinerii joacă un rol determinant în organizarea propriei dezvoltări educaționale. De asemenea, grupurile locale ale tinerilor trebuie să se poată înscrie ca beneficiari, în calitate de grupuri independente, indiferent de entitatea juridică națională. Grupurile locale ale tinerilor trebuie să primească orientările necesare de la agențiile naționale respective. Astfel finanțarea ar fi orientată spre inițiativele tinerilor în sine și s-a reduce riscul ca o mare parte a finanțării să meargă către operatori profesioniști, așa cum s-a întâmplat din păcate în programul actual, fapt criticat în sesizările CESE cu ocazia revizuirii la jumătatea perioadei.

4.20.

Diseminarea și durabilitatea proiectelor sunt, de asemenea, foarte importante. Propunerea ar trebui să încurajeze diseminarea adecvată a rezultatelor proiectelor, continuarea proiectelor care s-au dovedit a fi excelente și o diseminare coordonată la nivelul UE și în întreaga UE a rezultatelor proiectelor.

4.21.

Ar trebui oferite granturi de funcționare în valoare egală atât sectorului educației formale, cât și celui pentru educația non-formală. Acest lucru ar crește gradul de complementaritate și ar abilita sectorul educației non-formale să ofere programe de bună calitate, care să încurajeze implicarea. În plus, grantul de funcționare ar trebui să fie proporțional cu impactul său din punctul de vedere al priorităților programului și al costurilor operaționale ale platformelor europene.

4.22.

De asemenea, CESE consideră că următorul program ar trebui să permită proiectelor de nivel european să candideze mai degrabă în cadrul unei structuri centralizate, decât prin intermediul agențiilor naționale. Acest lucru ar asigura un acces mai larg rețelelor și organizațiilor europene și ar evita dubla finanțare a unor proiecte paralele.

4.23.

Întrucât bugetul programului se bazează pe contribuția financiară a cetățenilor UE, CESE evidențiază importanța guvernanței democratice în viitorul program și subliniază că este absolut necesar ca comisia permanentă care reglementează programul să permită tuturor părților interesate și partenerilor sociali relevanți la nivel european să dețină o poziție permanentă în structura sa, și nu doar un „statut de observator pe bază ad-hoc”.

---

(1)  Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Competențele-cheie acoperă: alfabetizarea și limbile străine; matematica, științele și ingineria; competențele digitale; competențele personale, sociale și de învățare; competențele cetățenești; competențele antreprenoriale; competențele de sensibilizare și expresie culturală. Ele includ și un set cuprinzător de valori, aptitudini și atitudini pentru o participare adecvată în societățile democratice.

(2)  Studiul de impact al programului Erasmus (2014) a indicat faptul că aproape două treimi dintre studenți aveau cel puțin un părinte cu funcție de conducere, profesionist sau tehnician.

(3)  Care sunt obstacolele în calea mobilității studenților în timpul etapei de decizie și de planificare? Intelligence brief nr. 02 (2016) http://www.eurostudent.eu/download_files/documents/EV_IB_mobility_obstacles.pdf

(4)  Științe, tehnologie, inginerie, arte și matematică (STIAM).

(5)  http://www.europarl.europa.eu/charter/pdf/text_en.pdf

(6)  https://www.un.org/development/desa/disabilities/convention-on-the-rights-of-persons-with-disabilities.html

(7)  http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/news/2015/documents/citizenship-education-declaration_en.pdf

(8)  http://www.institutdelors.eu/wp-content/uploads/2018/01/extendingerasmus-fernandesbertoncini-june2017.pdf?pdf=ok

(9)  http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/03/15/quality-and-effective-apprenticeships-council-adopts-european-framework/

(10)  https://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-reports/information-reports/erasmus-mid-term-evaluation

(11)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32012H1222%2801%29

(12)  http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/03/15/quality-and-effective-apprenticeships-council-adopts-european-framework/

(13)  https://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-reports/information-reports/erasmus-mid-term-evaluation

(14)  CES – CSEE – CEEP – EFEE: Investment in Education (Investițiile în educație), 2017 https://www.etuc.org/sites/default/files/publication/files/investment_in_education_and_training_-etuc_-ceep.pdf