EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018AE2962

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) [COM(2018) 382 final – 2018/0206 (COD)]

EESC 2018/02962

JO C 62, 15.2.2019, p. 165–172 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

15.2.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/165


Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+)

[COM(2018) 382 final – 2018/0206 (COD)]

(2019/C 62/27)

Raportor:

domnul Krzysztof BALON

Coraportor:

doamna Cinzia DEL RIO

Sesizare

Parlamentul European, 11.6.2018

Consiliul Uniunii Europene, 19.6.2018

Temei juridic

Articolul 46 litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a), articolul 164, articolul 168 alineatul (5), articolul 175 alineatul (3) și articolul 349 din TFUE

 

 

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie

Data adoptării în secțiune

26.9.2018

Data adoptării în sesiunea plenară

17.10.2018

Sesiunea plenară nr.

538

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

183/2/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei pentru Fondul social european Plus (FSE+), care are scopul de a îmbunătăți coerența și sinergiile în rândul instrumentelor UE, prin fuzionarea unor fonduri ale UE și prin simplificarea unor proceduri. Subliniind unele aspecte problematice ale propunerii, CESE solicită adoptarea unei decizii rapide, responsabile și echilibrate privind propunerea, înainte de alegerile pentru PE de anul viitor.

1.2.

Europa are nevoie de o combinație solidă de politici economice, sociale și de investiții pentru a rămâne competitivă în economia mondială și pentru a asigura locuri de muncă de calitate, o educație și o formare de valoare, disponibile și accesibile pentru toți, precum și acces egal la servicii de sănătate, incluziune socială și participare activă în societate. Este necesar un buget UE care să poată răspunde provocărilor majore, cum ar fi șomajul în rândul tinerilor, necorelarea dintre cererea și oferta de competențe, o piață a forței de muncă aflată în schimbare rapidă și impactul noilor forme de muncă asupra oamenilor, care creează o nouă excluziune socială a grupurilor marginalizate, la acestea adăugându-se rate ale sărăciei constant ridicate în unele țări. În plus, provocările cele mai recente generate de digitizare necesită abordări inovatoare în materie de finanțare din partea UE (1).

1.3.

CESE privește în mod foarte critic faptul că propunerea prevede o reducere financiară pentru politica de coeziune a UE. În ceea ce privește FSE+ în mod specific, există o scădere de 6 % în termeni reali. În plus, CESE nu este de acord cu eliminarea cotei minime (stabilită în prezent la 23,1 %) din fondurile politicii de coeziune în cadrul FSE+. Ținând cont de faptul că FSE+ este principalul instrument de finanțare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS), CESE solicită ca 30 % din resursele totale pentru politicile de coeziune economică, socială și teritorială să se aloce pentru FSE+, iar în cadrul acestuia, 30 % din resurse să fie destinate măsurilor de incluziune socială.

1.4.

Fuzionarea diverselor fonduri și programe sub noua „umbrelă” FSE+ ar trebui să fie pusă în aplicare cu atenție, ținând seama de orice creștere potențială a eficacității și a eficienței acestora în comparație cu cadrele de execuție separate. CESE solicită Comisiei să simplifice în continuare normele FSE+, atât pentru autoritățile de management, cât și pentru beneficiari, garantând în același timp că proiectele respectă valorile UE. Condiția favorizantă privind incluziunea activă, potrivit căreia statele membre trebuie să dispună de strategii naționale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale pentru a beneficia de finanțarea prin FSE+, ar trebui să se aplice în continuare în toate statele membre în următoarea perioadă de finanțare a cadrului financiar multianual (CFM).

1.5.

FSE+ ar trebui să fie utilizat în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (CDC) și cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Respectarea normelor Codului european de conduită referitor la parteneriat (CECP) trebuie să fie considerată o condiționalitate favorizantă, iar acordurile de parteneriat și programele operaționale ar trebui să fie revizuite și să facă obiectul unor sancțiuni dacă nu respectă pe deplin obligațiile prevăzute în CECP.

1.6.

Uniunea Europeană ar trebui să utilizeze pe deplin experiența și capacitatea partenerilor sociali și ale altor organizații ale societății civile care acționează la nivel local, național și european, implicându-i, alături de utilizatorii serviciilor și în funcție de diversele roluri ale acestora, în sarcinile de programare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a fondurilor UE. Partenerii sociali și celelalte organizații ale societății civile sunt actori esențiali ai proiectului democratic european. În contextul FSE+, acest lucru înseamnă că autoritățile publice ar trebui să le faciliteze accesul la resursele disponibile. CESE sprijină revizuirea componenței Comitetului FSE+ astfel cum este menționată la articolul 40 alineatul (2) din Regulament, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind dispozițiile comune și cu respectarea principiilor Codului european de conduită referitor la parteneriat (CECP).

1.7.

O proporție adecvată a resurselor disponibile ar trebui să fie alocată pentru proiecte conduse de organizații locale mici, precum și pentru realocarea de fonduri, cu scopul de a sprijini activitățile organizațiilor active la nivel local. Contribuțiile în natură și cele financiare ar trebui tratate la fel.

1.8.

Transnaționalitatea (sau activitățile transfrontaliere) ar trebui să fie, în general, parte din programele operaționale din toate statele membre. Acest lucru este necesar pentru a promova sentimentul identității europene în rândul cetățenilor din diferite state membre.

1.9.

CESE consideră că este important să se stabilească un nivel ridicat de finanțare pentru domeniile-cheie de acțiune pentru viitorul Europei și al populației acesteia. Acestea ar include: locuri de muncă de calitate pentru tineri, inițiative în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, incluziunea grupurilor vulnerabile și ocuparea forței de muncă în rândul acestora, învățarea pe tot parcursul vieții și perfecționarea în contextul unei piețe digitalizate a forței de muncă aflate în schimbare rapidă, consolidarea serviciilor publice de interes general, precum și a capacităților administrației publice, ale partenerilor sociali – cu o abordare axată pe intensificarea dialogului social și desfășurarea de activități comune – și ale celorlalte organizații ale societății civile, inclusiv participarea acestora la gestionarea fondului, pentru a asigura o mai bună guvernanță.

1.10.

Având în vedere rolul tot mai important pe care îl are economia socială în dimensiunea socială a UE, CESE consideră, de asemenea, că sprijinul pentru activitățile din economia socială ar trebui să devină un obiectiv separat, specific al FSE+.

1.11.

CESE salută propunerea Comisiei de a identifica noi indicatori pentru alocarea fondurilor. Cu toate acestea, sistemul actual încă se bazează în principal pe produsul intern brut (PIB). În plus, CESE consideră că trebuie să fie îmbunătățită corelația dintre FSE+ și recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. CESE este preocupat de posibilitatea aplicării unor condiționalități stricte. Prin urmare, subliniază că această corelație ar trebui să fie negociată între autoritățile naționale și europene, cu implicarea deplină și activă a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile.

1.12.

Toți aceștia ar trebui priviți ca parteneri egali în comitetele de monitorizare, cu drepturi de vot și cu posibilitatea de a exercita funcții de coordonare specifice. De asemenea, monitorizarea ar trebui să evalueze progresul măsurilor de incluziune socială, în loc să se limiteze la aplicarea unui set de indicatori cantitativi.

1.13.

CESE subliniază importanța păstrării FSE+ în domeniul de aplicare al politicii de coeziune economică, socială și teritorială.

1.14.

CESE nu este de acord cu propunerea de reducere a ratei de cofinanțare europeană din FSE +. În orice caz, o astfel de reducere nu ar trebui să fie suportată de promotorii proiectelor.

2.   Introducere: propunerile Comisiei pentru cadrul financiar multianual 2021-2027 și situația socială actuală din UE

2.1.

La 2 mai 2018, Comisia Europeană a emis o comunicare cu privire la propunerile sale pentru cadrul financiar multianual 2021-2027; aceasta a fost urmată de publicarea regulamentelor privind CFM și Fondul social european Plus în perioada 29-31 mai și, respectiv, la 1 iunie 2018.

2.2.

Astfel cum a solicitat Parlamentul European, bugetul UE ar trebui să fie majorat la 1,3 % din produsul intern brut (PIB) (propunerea reprezintă o majorare de 1,08 %), iar sistemul de resurse proprii ar trebui să fie reformat pentru a stabiliza finanțarea unor noi acțiuni și pentru a răspunde noilor provocări interne. Doar un buget majorat poate permite UE, chiar și după Brexit, să-și respecte angajamentul de a pune în aplicare atât obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, cât și PEDS, prin care sunt stabilite obiectivele și principiile pentru o nouă politică socială și în domeniul pieței forței de muncă la nivel european, în vederea asigurării unor locuri de muncă de calitate și a egalității de șanse, a unei educații și a unei formări de calitate – care ar trebui să fie disponibile și accesibile pentru toți –, pentru a răspunde schimbărilor rapide de pe piața muncii și a garanta condiții de lucru echitabile, precum și o incluziune și o protecție socială mai amplă, care să permită participarea activă a tuturor în societate.

2.3.

Europa trebuie să rămână competitivă în economia mondială și să asigure standarde înalte de ocupare a forței de muncă și sociale. CESE solicită adoptarea unei decizii rapide, responsabile și echilibrate privind propunerea de CFM și FSE+, înainte de alegerile europene.

2.4.

În prezent, Uniunea se confruntă cu noi provocări rezultate din necesitatea de a depăși o lungă perioadă de criză economică și socială și trebuie să abordeze impactul unei piețe a forței de muncă aflate în schimbare rapidă și al noilor forme de muncă aferente, deficitul de competențe, nivelul redus de mobilitate a lucrătorilor, rezultatele nesatisfăcătoare ale politicilor active pe piața muncii și ale sistemelor de educație și formare, precum și „noua” excluziune socială a grupurilor marginalizate, inclusiv a romilor și a migranților.

2.5.

Rata șomajului în rândul tinerilor rămâne în continuare ridicată în UE. La aceasta se adaugă utilizarea sporită a contractelor de muncă atipice, din nou, în special în rândul tinerilor, împreună cu rate ridicate constante ale tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Necorelarea dintre oferta de competențe și nevoile angajatorilor a fost subliniată în mai multe avize ale CESE. De aceea, provocarea actuală constă în a crește numărul de locuri de muncă de calitate și în a face o prioritate din ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Totuși, în unele state membre, șomajul în rândul altor grupuri, cum ar fi femeile, persoanele în vârstă și migranții, devine o problemă extrem de serioasă și necesită soluții specifice.

2.6.

Introducerea unor tehnologii noi, a digitalizării și a IA are un impact major asupra locurilor de muncă: o educație de bază de calitate, standarde înalte și eficiență în materie de formare profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, perfecționarea și reconversia profesională și corelarea cerințelor în schimbare ale economiilor din UE cu competențele și aptitudinile specifice vor fi instrumentele de care va fi nevoie pentru a profita la maximum de viitoarele oportunități de angajare și pentru a stimula competitivitatea întreprinderilor (2). Este necesar ca astfel de instrumente să fie însoțite de o combinație corectă de politici economice, de investiții și sociale, pentru o creștere favorabilă incluziunii și durabilă, bazată pe inovare.

2.7.

Un alt aspect esențial este nivelul de sărăcie în rândul cetățenilor: 118 milioane de cetățeni ai Uniunii (sau 23,7 % din populația totală a UE) trăiesc în continuare în sărăcie și excluziune socială sau sunt expuși acestui risc (3). În același timp, sărăcia persoanelor încadrate în muncă rămâne la niveluri ridicate în unele țări, fiind însoțită de o creștere semnificativă a subocupării (4).

3.   Aspecte esențiale ale propunerii de regulament privind Fondul social european Plus

3.1.

Pentru a spori sinergiile și coerența dintre instrumentele complementare ale UE, pentru a spori flexibilitatea, pentru a permite o reacție mai bună a fondurilor la provocări și pentru a simplifica programarea și gestionarea fondurilor, noul Fond social european Plus (FSE+) reunește următoarele fonduri și programe din cadrul financiar multianual 2014-2020:

Fondul social european (FSE) și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI);

Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD);

Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI); și

Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (Programul în domeniul sănătății).

3.2.

Bugetul total alocat pentru FSE+ se ridică la aproximativ 101 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru perioada 2021-2027, din care 100 de miliarde EUR pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată (fostul FSE și fostul FEAD). Pachetul financiar pentru componentele cu gestiune directă ale FSE+ este de 1 174 de milioane EUR în prețuri curente, din care 761 de milioane EUR vor fi cheltuite pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și 413 milioane EUR pentru sănătate. FSE+ include, de asemenea, inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI), 10 % din pachetul financiar fiind destinat tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. Cel puțin 25 % din resursele naționale care provin din FSE+ vor fi alocate pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei. În plus, statele membre vor trebui să aloce cel puțin 2 % din resursele lor provenind din FSE+ pentru măsuri orientate către persoanele cele mai defavorizate.

3.3.

Pentru a simplifica execuția FSE+, a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari și a reorienta accentul către obținerea de rezultate, sunt introduse mai multe dispoziții în Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC). Regulamentul privind FSE+ prevede, de asemenea, o serie de măsuri menite să reducă deprivarea materială, răspunzând astfel solicitării părților interesate de a menține cerințe mai puțin stricte pentru acest tip de asistență și de a simplifica cerințele în materie de colectare și monitorizare a datelor și de raportare.

4.   Observații generale privind propunerea de regulament

4.1.

CESE salută propunerea Comisiei pentru FSE+, în special având în vedere:

alinierea acesteia la Pilonul european al drepturilor sociale;

orientările sale pentru rezultate de calitate prin îmbunătățirea indicatorilor;

recunoașterea nevoii de simplificare și de o mai mare flexibilitate;

concentrarea pe trei domenii de politică: ocuparea forței de muncă, educație și incluziune socială;

introducerea „acțiunilor inovatoare” prioritare, pentru a susține inovarea socială și experimentarea socială, care să consolideze abordările ascendente, bazate pe parteneriate;

coerența și compatibilitatea acesteia cu alte programe de finanțare, cum ar fi programul Erasmus (5) și Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), în cadrul capitolului de politică „Investiții în oameni” din CFM;

faptul că reunește fonduri și programe individuale sub o singură umbrelă, cu scopul de a îmbunătăți combaterea sărăciei, a excluziunii sociale, a șomajului și a subocupării în Uniunea Europeană.

4.2.

CESE critică faptul că nivelul global propus al următorului CFM este de aproximativ 1 100 de miliarde, ceea ce, în termeni reali, înseamnă sub nivelul CFM actual. În plus, CESE critică energic propunerea de reducere a fondurilor pentru politica de coeziune a UE, care se ridică la aproximativ 7 % în cadrul financiar multianual 2021-2027. În ceea ce privește FSE+ în mod specific, propunerea reprezintă 27 % din totalul alocărilor pentru politica de coeziune. În termeni reali, acest lucru înseamnă o scădere cu 6 % a FSE+. În plus, CESE nu este de acord cu eliminarea cotei minime (stabilită în prezent la 23,1 %) din fondurile politicii de coeziune în cadrul FSE+. Ținând cont de faptul că FSE+ este principalul instrument de finanțare pentru punerea în aplicare a PEDS, CESE solicită, de asemenea, ca 30 % din resursele pentru politicile de coeziune economică, socială și teritorială să se aloce pentru FSE+ și recomandă ca, în cadrul acestuia, 30 % din resurse să fie destinate măsurilor de incluziune socială. CESE nu este de acord cu propunerea de reducere a ratei de cofinanțare europeană din FSE +. În orice caz, o astfel de reducere nu ar trebui să fie suportată de promotorii proiectelor.

4.3.

În acest context, CESE reafirmă hotărât că finanțarea, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, trebuie:

să abordeze problemele privind calitatea vieții și echilibrul dintre viața profesională și cea privată;

să investească în educație și formare de înaltă calitate, favorabile incluziunii, care ar trebui să fie accesibile, la un preț convenabil pentru toți și orientate către nevoile prezente și viitoare ale pieței muncii;

să abordeze șomajul și necorelarea dintre cererea și oferta de competențe – în special șomajul de lungă durată și șomajul în rândul tinerilor –, subocuparea, precum și extinderea formării și a condițiilor de lucru echitabile, pentru a include lucrătorii angajați în noi forme de muncă (atipice) și, în unele cazuri, ilegale;

să abordeze provocările demografice și să asigure o protecție socială adecvată și durabilă pe tot parcursul vieții pentru toți;

să promoveze incluziunea și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap;

să elaboreze, să testeze, să evalueze și să aplice pe scară largă soluții inovatoare și să consolideze abordările ascendente și experimentele sociale bazate pe parteneriate la care participă autoritățile publice, sectorul privat, partenerii sociali și alte organizații ale societății civile;

să promoveze egalitatea de șanse și să combată toate formele de discriminare;

să îmbunătățească capacitatea de inserție profesională și integrarea socioeconomică a grupurilor marginalizate, inclusiv a persoanelor care se confruntă cu lipsa unui adăpost;

să sprijine integrarea migranților;

să acorde sprijin individualizat în cadrul familiei și al comunității, îmbunătățind accesul la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, precum și la servicii de sănătate și locuințe;

să promoveze acțiunile comune ale partenerilor sociali;

să sprijine consolidarea capacităților pentru administrații/instituții, partenerii sociali și organizațiile societății civile.

4.4.

În condițiile în care fondurile structurale ale UE reprezintă vectori esențiali ai unei Europe mai competitive, mai coezive, mai reziliente și mai sociale, statelor membre le revine responsabilitatea specială de a investi fondurile FSE+ în servicii sociale asigurate de entități publice, de entități ale economiei sociale și de alte organizații non-profit.

4.5.

Fuzionarea diverselor fonduri și programe sub noua „umbrelă” FSE+ ar trebui să fie pusă în aplicare cu atenție, ținând seamă de orice creștere potențială a eficacității și a eficienței acestora în comparație cu cadrele de execuție separate (6).

4.6.

Comisia propune fuzionarea inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI) cu FSE+, pentru a asigura coerența și eficiența acțiunilor axate pe tineri. Propunerea are scopul de a consolida politicile în domeniul ocupării forței de muncă în statele membre. Procedurile de accesare a finanțării YEI ar trebui să fie simplificate și să garanteze o alocare clară a resurselor. În caz contrar, ar putea fi mai util ca YEI să rămână o inițiativă financiară separată. În plus, trebuie să fie adoptate măsuri pentru a asigura faptul că acele calcule care impun statelor membre să utilizeze cel puțin 10 % din bugetul FSE+ pentru YEI sunt eficace și rezonabile. Trebuie să se evite riscul ca YEI să fie marginalizată și ca bugetul alocat să fie redus în perioada 2021-2027 (7).

4.7.

De asemenea, este important să se recunoască faptul că partenerii sociali și – pe picior de egalitate cu aceștia –, alte organizații ale societății civile sunt actori esențiali ai proiectului democratic european. Prin urmare, autoritățile publice trebuie să faciliteze accesul lor la resursele disponibile.

4.8.

Uniunea Europeană ar trebui să utilizeze pe deplin experiența și capacitatea partenerilor sociali și ale altor organizații ale societății civile care acționează la nivel local, național și european, implicându-i, în funcție de diversele roluri ale acestora, alături de utilizatorii serviciilor, în sarcinile de programare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a fondurilor UE (8). În acest scop, va fi necesar să se facă trimitere clară la Codul european de conduită referitor la parteneriat. Respectarea acestui cod trebuie să fie considerată o condiție favorizantă. Partenerii sociali și alte organizații ale societății civile ar trebui ca, odată ce au primit sprijin corespunzător, să elaboreze instrumente adecvate de evaluare și, în măsura posibilului, să recurgă la expertiza beneficiarilor direcți (9). Acest lucru se poate realiza doar dacă sunt reduse sarcinile birocratice și sunt simplificate normele de finanțare pentru sprijinirea partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile.

4.9.

O parte adecvată a resurselor disponibile ar trebui să fie alocată pentru proiecte conduse de organizații locale mici, precum și pentru realocarea de fonduri. Acest demers ar permite sprijinirea activității organizațiilor și grupurilor de autoajutorare de la nivel local și ar evita sau ar atenua efectul disuasiv al birocrației excesive în materie de cofinanțare, cu care se confruntă organizațiile societății civile. Contribuțiile în natură și cele financiare ar trebui tratate la fel.

4.10.

Trebuie menționat că, în majoritatea cazurilor, instrumentele financiare precum împrumuturile, garanțiile sau titlurile de capital nu oferă o finanțare adecvată pentru proiecte sociale. Prin urmare, granturile sunt cele care ar trebui alese ca principal mecanism de punere în aplicare, cu excepția cazului în care alte instrumente financiare sunt mai eficiente.

4.11.

CESE solicită Comisiei Europene să simplifice în continuare normele FSE+, atât pentru autoritățile de management, cât și pentru beneficiari. Cu toate acestea, Comisia și autoritățile de management ar trebui să adopte măsuri specifice pentru a se asigura că simplificarea nu ar expune la riscuri financiare organizațiile societății civile care lucrează pentru și cu oameni afectați de sărăcie și de excluziune socială. Astfel de riscuri sunt asociate în special cu cerințele multiple privind colectarea datelor cu caracter personal.

4.12.

Orice simplificare a normelor fondurilor nu ar trebui să ducă la eliminarea mecanismelor (de exemplu, a condiționalităților favorizante) care au fost instituite pentru a se asigura conformitatea proiectelor finanțate din fonduri europene cu valorile UE, în special obligația de respectare a drepturilor omului. Condiționalitatea favorizantă privind incluziunea activă, prin care statele membre trebuie să dispună de strategii naționale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale pentru a beneficia de finanțarea prin FSE+, ar trebui să se aplice în continuare în toate statele membre în următoarea perioadă de finanțare a CFM.

4.13.

Dat fiind că FSE+ este un fond european, transnaționalitatea (sau activitățile transfrontaliere) ar trebui să fie în general o parte a programelor operaționale din toate statele membre. Acest lucru este necesar pentru a promova sentimentul identității europene în rândul cetățenilor din diferite state membre și a conferi o vizibilitate semnificativ mai mare sprijinului financiar oferit de UE cetățenilor săi. Pentru a ajuta la punerea în aplicare a unor proiecte transfrontaliere, bunele practici și formatele de succes din perioada actuală de finanțare (2014-2020) ar trebui să fie continuate și partajate de statele membre.

5.   Observații și cerințe specifice privind propunerea de regulament

5.1.

CESE consideră că este important să se stabilească obiective specifice (10) pentru FSE+, cu un nivel ridicat de finanțare pentru domeniile-cheie de acțiune pentru viitorul Europei și al populației acesteia, cum ar fi:

locuri de muncă de calitate pentru tineri;

inițiative în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați;

incluziunea grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap și migranții, și ocuparea forței de muncă în rândul acestora;

accesul la învățare pe tot parcursul vieții în contextul unei piețe digitalizate a forței de muncă aflate în schimbare rapidă;

consolidarea serviciilor publice de interes general, deoarece acestea contribuie la o mai bună calitate a vieții și la un mai bun echilibru între viața profesională și cea privată;

consolidarea capacităților administrațiilor publice, ale partenerilor sociali și ale altor organizații ale societății civile, în vederea asigurării unei mai bune guvernanțe, inclusiv în gestionarea fondului.

5.2.

Având în vedere rolul tot mai important pe care îl are economia socială în dimensiunea socială a UE, CESE consideră, de asemenea, că sprijinul pentru activitățile din economia socială ar trebui să devină un obiectiv separat al FSE+ (11). Măsurile preconizate ar trebui să se axeze pe întreaga economie socială, în toată diversitatea sa, din statele membre. Comisia este invitată să colaboreze cu statele membre pentru a promova un ecosistem favorabil pentru economia socială.

5.3.

CESE salută propunerea Comisiei de a identifica noi indicatori pentru alocarea fondurilor pentru probleme cum ar fi șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și găzduirea/integrarea migranților, astfel încât să se reflecte mai bine situația socială și economică a regiunilor și teritoriilor europene, iar acestea să fie aliniate la tabloul de bord social al PEDS. Cu toate acestea, sistemul actual pentru alocarea fondurilor se bazează încă, în principal, pe PIB (12).

5.4.

CESE consideră că este deosebit de importantă corelația dintre FSE + și recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. În același timp, CESE este preocupat de posibilitatea aplicării unor condiționalități stricte. Prin urmare, subliniază că această corelație ar trebui negociată între autoritățile naționale și cele europene, cu implicarea deplină și activă a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile (13), deoarece este important să se garanteze o strategie pe termen mediu și lung.

5.5.

CESE subliniază importanța păstrării FSE+ în domeniul de aplicare al politicii de coeziune economică, socială și teritorială, având în vedere complementaritățile puternice dintre obiectivele de creștere și de ocupare a forței de muncă și incluziunea socială. Valoarea adăugată a FSE+ în comparație cu acțiunile statelor membre este legată de necesitățile teritoriale și de integrarea în alte fonduri structurale, pentru a desfășura inițiative coerente și cuprinzătoare la nivel local. În acest cadru, dimensiunea regională/locală este esențială pentru programarea și punerea în aplicare a unor măsuri adaptate.

5.6.

CESE salută obligația statelor membre privind participarea adecvată a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile la realizarea politicilor sprijinite de FSE+ și alocarea unui volum adecvat de resurse din FSE+ pentru consolidarea capacităților și acțiuni comune. Acest lucru ar trebui să includă o abordare specifică a consolidării capacităților pentru partenerii sociali, în conformitate cu declarația cvadripartită din 2016, pe tema „Un nou început pentru dialogul social”, care să asigure faptul că autoritățile de management alocă resurse în funcție de necesități, sub formă de cursuri de pregătire, măsuri de colaborare în rețea și intensificare a dialogului social, și ținând seama de activitățile realizate în comun de către partenerii sociali (14).

5.7.

În vederea încurajării participării adecvate a celorlalte organizații ale societății civile la acțiunile sprijinite prin FSE+, în special în domeniul incluziunii sociale, al egalității între femei și bărbați și al egalității de șanse, autoritățile de management trebuie să asigure alocarea unui volum adecvat de resurse din FSE+ pentru consolidarea capacităților acestor organizații.

5.8.

Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin articolul 17 din Codul european de conduită referitor la parteneriat. Dat fiind că acordurile de parteneriat și programele operaționale sunt rezultatul negocierilor dintre Comisie și autoritățile naționale, Comisia ar putea să fie mai fermă în momentul aprobării acestor acorduri și ar trebui să solicite revizuirea acestora, în cazul în care ele nu respectă pe deplin obligațiile care rezultă din principiul parteneriatului (15). În plus, pentru noua perioadă 2021-2027, CECP ar trebui să fie revizuit și ar trebui să se definească în mod clar rolul partenerilor sociali și al altor organizații ale societății civile. CESE sprijină revizuirea componenței Comitetului FSE+, astfel cum este menționată la articolul 40 alineatul (2) din Regulament, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind dispozițiile comune și cu respectarea principiilor Codului european de conduită referitor la parteneriat (CECP). De aceea, la articolul 40 alineatul (2), trebuie să se stabilească că fiecare stat membru desemnează în Comitetul FSE+ un reprezentant al guvernului, un reprezentant al organizațiilor sindicale, un reprezentant al organizațiilor patronale și un reprezentant al societății civile.

5.9.

Comisia ar trebui să ofere o clarificare a cerințelor minime pe care vor trebui să le îndeplinească autoritățile din statele membre la momentul punerii în aplicare a parteneriatelor, inclusiv a sancțiunilor în cazul unei puneri în aplicare inadecvate. Orice nerespectare a CECP de către statele membre ar trebui sancționată prin diferite măsuri, care să culmineze cu suspendarea plăților în cazuri grave de nerespectare, astfel cum se prevede în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (16).

5.10.

Comitetele de monitorizare ar trebui să își desfășoare activitatea într-un mod mai transparent și mai util și, de asemenea, să exercite funcții de coordonare specifice. Partenerii sociali și organizațiile societății civile ar trebui să fie considerați parteneri egali și, ca atare, să fie membri cu apartenență obligatorie ai comitetelor de monitorizare și cu drept de vot. De asemenea, monitorizarea ar trebui să garanteze că toate fondurile sunt utilizate în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu standardele internaționale privind drepturile omului, inclusiv cu Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, ratificată de UE și de 27 dintre statele sale membre. În plus, monitorizarea ar trebui, de asemenea, să evalueze progresul măsurilor de incluziune socială, în loc să se limiteze la aplicarea unui set de indicatori cantitativi (17).

Bruxelles, 17 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER


(1)  A se vedea, de exemplu, Avizul CESE pe tema „Cadrul financiar multianual de după 2020” (JO C 440, 6.12.2018, p. 106).

(2)  A se vedea JO C 237, 6.7.2018, p. 8.

(3)  Comisia Europeană, Joint Employment Report 2017 (Raportul comun privind ocuparea forței de muncă 2017).

(4)  Date Eurostat și EU-SILC. Aici și la alte câteva puncte, documentul reiterează pozițiile exprimate în raportul de informare al CESE „Monitorizarea dosarului SOC/537”, prezentat Comisiei Europene după adoptarea în unanimitate a acestuia de către CESE în cadrul celei de a 534-a sesiuni plenare, din 18 și 19 aprilie 2018. Acest raport de informare citează de mai multe ori avizul JO C 173, 31.5.2017, p. 15.

(5)  Avizul CESE „Erasmus” (a se vedea pagina 194 din prezentul Jurnal Oficial) recomandă menținerea denumirii „Erasmus+”.

(6)  A se vedea Studiul privind monitorizarea, raport final, CONTRACT NR. VC/2017/0131, Contract-cadru de punere în aplicare nr. VC/2013/0017, p. 50.

(7)  A se vedea analiza Forumului European de Tineret la: https://www.youthforum.org/sites/default/files/2018-07/_ESF%2B%20data%20analysis_website.pdf

(8)  A se vedea JO C 173, 31.5.2017, p. 15.

(9)  Idem și „Monitorizarea dosarului SOC/537”.

(10)  A se vedea articolele 3 și 4 din propunerea de regulament.

(11)  A se vedea articolul 4 din propunerea de regulament.

(12)  A se vedea articolul 4 din propunerea de regulament.

(13)  A se vedea articolul 7 din propunerea de regulament.

(14)  A se vedea articolul 8 din propunerea de regulament.

(15)  A se vedea articolul 4 din propunerea de regulament.

(16)  A se vedea articolul 34 din propunerea de regulament.

(17)  A se vedea articolele 38 și 39 din propunerea de regulament.


Top