52018AE2245

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE2245 - EN

Document 52018AE2245

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O nouă agendă europeană pentru cultură” [COM(2018) 267 final]

EESC 2018/02245

JO C 62, 15.2.2019, p. 148–154 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

15.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/148

[COM(2018) 267 final]

(2019/C 62/25)

Raportor:

Antonello PEZZINI

Sesizare	Comisia Europeană, 18.6.2018
Temei juridic	Articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	26.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	182/1/0

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE are convingerea că Europa reprezintă o comunitate culturală bazată pe valori comune și că economia socială de piață este un semn distinctiv al modului de viață european, care combină libertatea economică cu drepturile sociale și cu principiul respectului față de om.

1.2.

CESE consideră că este esențial să se consolideze și să se dezvolte dimensiunea culturală a Uniunii, bazată pe valorile comune consacrate în tratate, ca factor-cheie în procesul de integrare și ca piatră de temelie a identității culturale europene, angajată în construirea unei societăți incluzive, pluraliste, coerente și competitive.

1.2.1.

În opinia CESE, consolidarea sentimentului de apartenență la Europa și o identitate culturală comună sunt singurii factori care pot consolida construcția europeană și diversitatea culturală și lingvistică.

1.2.2.

Potrivit CESE, patrimoniul cultural al Europei, atât cel material, cât și cel imaterial, reprezintă liantul dintre popoarele europene, o legătură identitară extrem de puternică și o resursă strategică valoroasă de coeziune socială.

1.3.

CESE consideră că, tocmai din cauza crizei politice și de identitate din Europa (1), este extrem de important să se redea culturii rolul ei central, de transmitere a legăturilor identitare, pentru a concretiza valorile comune consacrate în tratate.

1.4.

Deși salută inițiativa de a readuce cultura în centrul agendei, CESE solicită ca lansarea acesteia să constituie o oportunitate de a reflecta viziunea unei noi Renașteri europene, menite să creeze un veritabil Spațiu european al culturii (SEC) (2), fondat pe numeroase valori comune, precum solidaritatea, încrederea și responsabilitatea comună.

1.5.

În opinia CESE, o agendă europeană reînnoită pentru cultură trebuie să se bazeze pe o viziune strategică comună, care, pentru realizarea Spațiului european al culturii, să trimită la:

—	valorile identitare comune, de libertate și solidaritate;

—	principiile de bază ale libertății de circulație, de stabilire și de prestare, în Europa, pentru persoanele, bunurile și serviciile din domeniul cultural;

—	sistemele de gestionare și de planificare a măsurilor care vizează patrimoniul cultural;

—	măsuri concrete de restaurare și conservare a imensului patrimoniu artistic, care să păstreze vie cultura europeană pentru noile generații (3);

—	valorificarea culturii europene în relațiile internaționale;

—	o guvernanță revigorată a politicilor europene, pentru a oferi mai mult spațiu actorilor care generează și configurează cultura, în formele sale de exprimare și în industriile culturale și creative;

—	sprijinirea regrupării micilor întreprinderi creative, în special a celor cu obiective sociale;

—	sinergiile și schimburile de procese culturale care contribuie la descoperirea reciprocă a nenumăratelor forme de exprimare ale societății europene.

1.6.

În ceea ce privește oferta culturală, este necesar ca acțiunile să fie clare și ușor accesibile pentru destinatari, prin intermediul noilor mijloace de comunicare multilingve, astfel încât Spațiul european al culturii să devină practic un patrimoniu comun.

1.7.

În ceea ce privește cererea culturală, Comitetul consideră că sunt absolut necesare măsuri destinate beneficiarilor culturii, pentru a crește nivelul participării la dezvoltarea unei identități bazate pe valori europene, prin inițiative precum „Erasmus al cetățeniei culturale” și lansarea unei Carte europene a culturii, destinate cetățenilor europeni.

1.8.

CESE își exprimă convingerea că poate juca un rol proactiv într-un dialog cultural structurat, în vederea consolidării cetățeniei democratice, a identității culturale și a cunoașterii reciproce a numeroaselor expresii creative ale societății, inclusiv prin demersuri comune, cum ar fi lansarea unei Săptămâni europene a culturii și a unei inițiative intitulate „Nopțile culturii europene” și numirea unor ambasadori europeni ai culturii.

1.9.

Comitetul se angajează să monitorizeze datele foii de parcurs a noii agende și să se implice în finalizarea SEC, pe baza unor rapoarte periodice care urmează a fi prezentate de către Comisie.

2. Introducere

2.1.

Cultura se află în centrul proiectului european și constituie cheia de boltă a „unității în diversitate” a Uniunii Europene. Aceasta este o componentă esențială a vieții comune și o valoare care poate îmbogăți umanitatea noastră, ca element esențial al comportamentului nostru în societate și în exprimarea cetățeniei noastre în viața de zi cu zi.

2.2.

Cultura reprezintă astfel o resursă strategică pentru coeziunea socială și pentru dialogul intercultural prin excelență și o oportunitate importantă de a valorifica istoria comună, prin bogăția diversității culturale a regiunilor europene și a patrimoniului comun material și imaterial.

2.3.

Tratatul de la Lisabona a acordat o mare importanță culturii: în preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană există o trimitere explicită la dorința de a se inspira „din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei”, unul dintre obiectivele prioritare ale Uniunii constând în angajamentul de a respecta „bogăția diversității sale culturale și lingvistice” și de a veghea „la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”.

2.3.1.

Multe dintre aceste valori, care reprezintă baza societății europene, sunt evidențiate în tratat: „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului […]”. Valorile menționate, care au devenit parte integrantă a culturii europene, devin din ce în ce mai pregnante și trebuie să se impună din ce în ce mai mult într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție și solidaritate.

2.3.2.

Carta drepturilor fundamentale, parte integrantă a tratatului, a colectat, a reiterat și a sintetizat o listă bogată de valori, parțial deja enunțate în tratat.

2.3.3.

Prin urmare, acțiunea UE vizează încurajarea cooperării între statele membre, astfel încât competențele lor specifice în domeniul politicii culturale să se bazeze tot mai mult pe valorile comune subscrise și să se integreze, ca o urzeală, în țesătura relațiilor sociale.

2.3.4.

Comportamentul uman, în relațiile sociale și în acțiunile de zi cu zi, urmează modelele stabilite în prealabil în propria minte (4). Aceste modele sunt dobândite însă prin educație (5) și învățare (6) și se consolidează prin dezvoltarea de relații cu lumea din jurul nostru.

2.3.5.

Din acest motiv, este important să se insiste asupra valorilor care constituie baza comună a civilizației europene și să fie diseminate în special în rândul tinerilor, începând de la preadolescență, în vederea consolidării „neuronilor-oglindă”, care simulează acțiunile, senzațiile și emoțiile pe care le observăm la ceilalți (7).

2.4.

Noțiunea de cultură (8) este dinamică în sine și, prin urmare, implică o serie de acțiuni care trebuie dezvoltate de către politicile europene și naționale, prin educație și prin puterea exemplului. Valorile enumerate mai sus, reiterate de tratat, nu apar prin germinare spontană, ci sunt rezultatul unor reflecții și experiențe sociale, care guvernează coexistența pașnică și creșterea încrederii oamenilor și trebuie să fie supuse proceselor de formare și interacțiunilor sociale, care vizează, în special, noile generații, astfel încât ele să poată adera la aceste valori etice și să le împărtășească.

2.5.

Cultura este recunoscută nu doar pentru valoarea sa socială și identitară, ci și – tot mai mult – ca un segment economic promotor și strategic pentru dezvoltarea bogăției pe cap de locuitor, a bunăstării și a PIB-ului european în ansamblu, precum și în relațiile internaționale.

2.6.

Se estimează că sectoarele culturale și creative contribuie la 4,2 % din PIB-ul Europei, cu o creștere a ocupării forței de muncă de 1,5 %. În termeni absoluți, în 2016, cultura a generat 89,9 miliarde EUR – ceea ce înseamnă o creștere cu 1,8 % față de 2015 – și, având în vedere industriile conexe, a rulat peste 250 de miliarde EUR, asigurând locuri de muncă pentru 1,5 milioane de oameni (9).

2.7.

Participarea culturală constituie un element esențial al angajamentului Europei, dar, odată cu criza economică și financiară care a avut loc în 2008 în Europa și care s-a extins apoi la domeniile social și politic, această participare a scăzut în toate țările europene, fenomenul fiind mai pronunțat în țările din sudul Europei (10).

2.8.

Prin Agenda europeană pentru cultură din 2007 (11), UE și statele membre s-au angajat:

—	să promoveze diversitatea culturală;

—	să protejeze patrimoniul cultural;

—	să depășească obstacolele din calea liberei circulații a operatorilor din acest sector;

—	să sprijine contribuția întreprinderilor culturale și creative.

2.8.1.

Planul de lucru al UE în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018 stabilise patru priorități esențiale pentru colaborarea la nivel european în domeniul politicilor culturale:

—	o cultură accesibilă și deschisă tuturor;

—	conservarea și valorificarea patrimoniului cultural;

—	sprijinirea sectoarelor culturale și creative într-o economie inovatoare;

—	promovarea diversității culturale.

2.9.

Parlamentul a adoptat numeroase rezoluții (12) și recomandări cu privire la accesul echitabil la serviciile culturale, la cultură în relațiile externe ale Uniunii, la mobilitate și la industriile culturale și creative.

2.10.

În cadrul Consiliului UE din 23 mai 2018 au fost adoptate concluzii privind integrarea patrimoniului cultural și în alte politici și consolidarea dialogului cu organizațiile societății civile.

2.11.

La rândul său, CESE și-a exprimat, cu mai multe ocazii, propria opinie privind valorificarea sectoarelor culturale și creative și susținerea unei strategii privind relațiile culturale internaționale (13), inclusiv contribuția zonelor rurale la patrimoniul cultural european (14).

3. Propunerile cuprinse în noua agendă

3.1.

Principalele elemente ale noii agende propuse de Comisie pot fi rezumate după cum urmează:

—	promovarea participării culturale, a mobilității artiștilor și a protejării patrimoniului, exploatând puterea culturii și a diversității culturale pentru coeziune socială și bunăstare;

—	promovarea artei și culturii în educație;

—	consolidarea relațiilor culturale internaționale;

—	crearea unor legături mai puternice cu politica industrială;

—	exploatarea rolului culturii, pentru a consolida identitatea europeană;

—	realizarea unei cooperări strânse cu statele membre și cu societatea civilă.

3.2.

Dimensiunile-cheie propuse pot fi rezumate după cum urmează:

3.2.1.

Dimensiunea socială: exploatarea puterii culturii și a diversității culturale pentru coeziune socială și bunăstare;

3.2.2.

Dimensiunea economică: sprijinirea creativității culturale în educație și inovare și a creșterii economice, prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea industriilor culturale și a competențelor (15).

3.2.3.

Dimensiunea externă – consolidarea relațiilor culturale internaționale: sprijinirea culturii în țările candidate, în Balcanii de Vest, în țările mediteraneene și, prin activitățile Fondului de dezvoltare, în țările ACP (16).

3.2.4.

Dimensiunea transversală: inițiativele „Anul European al Patrimoniului Cultural” și „Capitale europene ale culturii”, noul Plan de acțiune european pentru patrimoniul cultural în perioada 2019-2022, dezvoltarea inițiativei Digital4Culture, lista online a filmelor europene, sprijinirea transformării digitale.

3.3.

Colaborarea strategică în cadrul noii agende va fi sprijinită prin programul „Europa creativă” și prin alte programe ale UE.

4. Observații generale

4.1.

CESE consideră că este esențial să se consolideze și să se dezvolte o dimensiune culturală a Uniunii, bazată pe valorile comune consacrate în tratate, pentru a consolida sentimentul de a fi parte la crearea unei societăți incluzive, coezive și competitive.

4.2.

Patrimoniul cultural al Europei, atât cel material, cât și cel imaterial, reprezintă liantul dintre popoarele europene, o legătură identitară extrem de puternică, în special în momentele de criză, sub aspectul identității și solidarității europene.

4.3.

CESE consideră că, tocmai din cauza crizei politice, de identitate și de guvernanță din Europa, este oportun să se redea culturii europene rolul de transmitere a valorilor identitare, inclusiv prin consolidarea parcursurilor europene de formare.

4.4.

Acest proces de integrare a valorilor trebuie să reprezinte baza pentru saltul calitativ al unei noi agende culturale și trebuie să conducă la un veritabil Spațiu european al culturii (SEC) (17), bazat pe valori comune, similar Spațiului european de cercetare și care să-l completeze.

4.5.

Noul spațiu european al culturii ar trebui să includă următoarele elemente, precum și un calendar:

4.5.1.

consolidarea politicilor și a instrumentelor culturale europene, pentru sprijinirea și diseminarea valorilor identitare, pe baza sentimentului de apartenență la un set de valori comune;

4.5.2.

punerea în aplicare pe deplin a libertății de circulație, de stabilire și de prestare a serviciilor, pe întreg teritoriul european, pentru persoanele fizice și juridice care își desfășoară activitatea în domeniul cultural;

4.5.3.

o „economie a culturii” centrată pe sisteme favorabile incluziunii din punct de vedere social, care să promoveze noi modele de conservare și restaurare a patrimoniului cultural și de dezvoltare a industriilor creative, inclusiv prin noi forme de întreprindere, cu puternică valoare socială;

4.5.4.

promovarea culturii europene în relațiile internaționale, atât ca instrument de relansare a diplomației culturale, cât și ca mecanism de putere necoercitivă în relațiile externe ale Europei, dar și ca multiplicator economic în schimburile internaționale, capabil să-i transforme pe artiști/creatori în „ambasadori ai culturii europene”;

4.5.5.

mecanisme ascendente, pentru a oferi mai multă pondere tuturor actorilor care generează, construiesc și configurează cultura în mod direct, în domeniile artei și industriilor culturale și creative.

4.6.

În opinia CESE, provocările comune trebuie abordate prin crearea unei adevărate „piețe interne a culturii”, care să promoveze:

—	mobilitatea artiștilor și a serviciilor întreprinderilor culturale;

—	mobilitatea operelor de artă;

—	cooperarea prin proiecte transnaționale;

—	dialogul intercultural;

—	acțiuni specifice pentru consolidarea identității culturale europene;

—	acțiuni de restaurare și conservare a imensului patrimoniu artistic european, prin linii specifice de cercetare și inovare multimedia (18) și care asigură durabilitatea;

—	consolidarea independenței creative;

—	dezvoltarea unei culturi umaniste digitale în măsură să reducă forța de manipulare a algoritmului știrilor false și a dezinformării în mediul online.

4.7.

În opinia CESE, este esențial să se promoveze, prin educație, în special în rândul tinerilor, convingerea că diversitatea culturală și multiplele forme de artă reprezintă elemente esențiale pentru dezvoltarea umană și afirmarea libertăților fundamentale și că schimbul de procese culturale contribuie la consolidarea cetățeniei democratice.

4.8.

CESE subliniază necesitatea ca noua agendă culturală europeană – încadrată într-o nouă viziune strategică comună și îmbogățită – să fie integrată și ancorată în viitorul cadru financiar multianual european.

4.9.

În opinia CESE, destinatarii programelor și acțiunilor de reglementare, structurale și financiare de sprijin trebuie să aibă acces la informații clare și transparente cu privire la rețelele sociale.

4.10.

De asemenea, CESE consideră că este esențială o acțiune orientată către destinatarii finali ai politicii culturale europene, pentru a crește nivelurile de participare (supuse grelei încercări a crizei economice și financiare, care s-a extins apoi la domeniul social).

4.10.1.

CESE consideră că lansarea unui program „Erasmus al cetățeniei culturale”, pentru popularizarea culturii și a turismului în Uniune, a unei Carte europene a culturii, care să ofere acces mai ușor la tezaurele culturale europene, și a unei inițiative intitulate „Săptămânile și nopțile culturii europene” ar putea să se dovedească demersuri utile, mai ales pentru generațiile mai tinere.

5. Observații specifice

5.1.

Un ghid operațional digital, cu un site internet actualizat în timp real și ușor de utilizat, pus la dispoziție în toate limbile oficiale ale Uniunii, ar trebui să asigure utilizarea multiplelor instrumente europene disponibile astăzi, dintre care sunt enumerate, cu titlu de exemplu, într-o primă listă:

—	ICD II, instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (19);

—	Interreg Med Programme (20) și Med Culture Programme (2014-18) (21);

—	IEV, Instrumentul european de vecinătate, fostul IEVP (22);

—	IPA II (2014-20) (23);

—	Rețeaua Natura 2020 (24);

—	„Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie” Natura 2020 (25);

—	LIFE (2014-20) (26);

—	fondurile structurale (27);

—	EMODnet, faza III, observare marină și situri submarine (28);

—	Creșterea albastră a Uniunii, în sectorul maritim, al transporturilor și al turismului (29);

—	Leader plus, modernizarea patrimoniului rural și cultural (30);

—	Europa pentru cetățeni (2014-20), pentru istoria și diversitatea Uniunii (31);

—	ajutoarele de stat pentru conservarea culturală și a patrimoniului (32);

—	traficul ilicit de bunuri culturale (33);

—	Copernicus (fostul GMES), informații obținute prin satelit pentru monitorizarea patrimoniului cultural (34);

—	EDEN (Destinațiile europene de excelență);

—	COSME, care finanțează inițiative în sprijinul culturii și al turismului (35);

—	itinerarii culturale ale Consiliului Europei și ale Comisiei Europene;

—	„C3 Monitor”, pentru monitorizarea și compararea a aproximativ 170 de orașe culturale și creative din 30 de țări europene în ceea ce privește „Dinamismul cultural” (Cultural Vibrancy), „Economia creativă” (Creative Economy) și „Mediul favorabil” (Enabling Environment);

—	parteneriatul public-privat (PPP) privind „eficiența energetică a clădirilor istorice”;

—	patrimoniul cultural pentru dezvoltarea durabilă a programului Orizont 2020;

—	platforma digitală Europeana, cu peste 50 de milioane de rubrici digitalizate (cărți, muzică, lucrări de artă) și metode de căutare avansate;

—	Agenda digitală pentru studierea patrimoniului cinematografic european (36);

—	investițiile în patrimoniul cultural, datorită reglementărilor privind politica de coeziune (37);

—	Erasmus+ (38);

—	Marca patrimoniului european, care instituie o marcă atribuită siturilor situate în Uniune (39);

—

programul „Europa creativă” (2014-20), cu: o componentă media dedicată sectorului audiovizual (subprogramul Media); o componentă culturală destinată sectoarelor creative și culturale (subprogramul Cultura); o componentă transsectorială destinată tuturor sectoarelor creative și culturale (componenta transsectorială) (40).

Bruxelles, 17 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) A se vedea mișcările și aspectele legate de populism și suveranism, larg răspândite.

(2) Prin analogie cu Spațiul european de cercetare și în completarea acestuia.

(3) A se vedea Serviciile de restaurare specializate: www.opencare.it

(4) Nihil est in intellectu quod prius non fuerit in sensu („Nu este nimic în intelect care să nu fi fost mai înainte în simțuri” – J. Locke).

(5) În limba latină, instruere înseamnă „a învăța pe cineva”, „a construi”.

(6) Sensul etimologic era „a imprima semne și modele”.

(7) A se vedea rezultatele din domeniul neuroștiințelor care ilustrează mimesisul acțiunilor și imitarea modelelor.

(8) În limba latină, colere înseamnă „a cultiva”.

(9) Sursa: Eurostat.

(10) Raportul „Accesul și participarea la activitățile culturale” http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_399_en.pdf

(11) A se vedea JO C 287, 29.11.2007.

(12) A se vedea JO C 377 E, 7.12.2012, p. 142, JO C 93, 9.3.2016, p. 95 – Texte, P8_TA(2016)0486.

(13) JO C 288, 31.8.2017, p. 120.

(14) NAT/738 (JO C 440, 6.12.2018, p. 22).

(15) În special, prin conversia P.I.S.A. de la STIM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) la STIAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică) și în domeniul digital.

(16) Africa, zona Caraibilor și Pacific.

(17) A se vedea, de asemenea, Convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (CETS nr. 199) 18/03/08, Faro, 27 octombrie 2005.

(18) A se vedea nota de subsol 14.

(19) Regulamentul (UE) nr. 233/2014 (JO L 77, 15.3.2014, p. 44).

(20) Interreg Med Programme.

(21) Med Culture Programme.

(22) Regulamentele (UE) nr. 232/2014 (JO L 77, 15.3.2014, p. 27) și (UE) nr. 236/2014 (JO L 77, 15.3.2014, p. 95).

(23) Regulamentul (UE) nr. 231/2014 (JO L 77, 15.3.2014, p. 11).

(24) Directiva 92/43/CEE privind habitatele (JO L 206, 22.7.1992, p. 7) și Directiva 2009/147/CE privind păsările (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(25) COM(2017) 198 final.

(26) Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).

(27) Cele 5 fonduri: FEDR, FSE, Fondul de coeziune, FEADR, FEPAM.

(28) Decizia (UE) 2017/848 (JO L 125, 18.5.2017, p. 43).

(29) Rezoluția PE din 2 iulie 2013 [2012/2297(INI)] (JO C 75, 26.2.2016, p. 24).

(30) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

(31) Regulamentul (UE) nr. 390/2014 (JO L 115, 17.4.2014, p. 3).

(32) Regulamentele (UE) nr. 651/2014 (JO L 187, 26.6.2014, p. 1) și (UE) 2015/1588 (JO L 248, 24.9.2015, p. 1).

(33) Fight against traficking of cultural goods.

(34) Regulamentul (UE) nr. 377/2014 (JO L 122, 24.4.2014, p. 44).

(35) Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 (JO L 347, 20.12.2013, p. 33)

(36) COM(2010) 487 final și COM(2014) 477 final.

(37) JO L 347, 20.12.2013.

(38) Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

(39) Decizia nr. 1194/2011/UE (JO L 303, 22.11.2011, p. 1).

(40) Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).

Top