52018AE2256

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE2256 - EN

Document 52018AE2256

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret” [COM(2018) 269 final]

EESC 2018/02256

JO C 62, 15.2.2019, p. 142–147 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

15.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/142

[COM(2018) 269 final]

(2019/C 62/24)

Raportor:	Michael McLOUGHLIN
Coraportor:	Adam ROGALEWSKI

Sesizare	Comisia Europeană, 18.6.2018
Temei juridic	Articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă	Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	26.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	18.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	116/4/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută Strategia UE pentru tineret pentru perioada 2019-2027 (denumită în continuare „strategia”) și, în special, crearea, în contextul acesteia, a funcției de Coordonator pentru tineret la nivelul UE.

1.2.

Comitetul consideră că, având caracter transsectorial, strategia ar trebui să fie mai bine conectată cu programele UE existente, cum ar fi Erasmus+, Garanția pentru tineret și Corpul european de solidaritate.

1.3.

CESE consideră că, pentru ca strategia să dea rezultate, ar trebui să se concentreze pe următoarele trei obiective:

—	abordarea transsectorială, adoptarea unei perspective integratoare asupra tinerilor, a nevoilor și a drepturilor lor;

—	preluarea conducerii activităților transsectoriale în principal de către noul Coordonator pentru tineret la nivelul UE, funcție care ar trebui considerată de mare responsabilitate;

—	includerea politicii UE pentru tineret în procesul semestrului european, pentru a se pune un accent mai mare pe rezultate, în special în zonele transsectoriale.

1.4.

CESE consideră că sfera de aplicare a strategiei ar trebui extinsă prin acțiuni menite să protejeze, să susțină și să înzestreze tinerii cu drepturi, cunoștințe și competențe, astfel încât aceștia să facă față provocărilor globale, cum ar fi digitalizarea, schimbările climatice și creșterea populismului.

1.5.

CESE recomandă ca strategia să își propună ținte ambițioase pentru activitățile transsectoriale legate de alte domenii relevante de politică ale UE, inclusiv ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea, migrația și egalitatea.

1.6.

Comitetul recomandă ca strategia să acorde mai multă atenție problemelor legate de ocuparea forței de muncă care îi afectează pe tineri, în special în ceea ce privește dezbaterea asupra viitorului muncii și alte aspecte sociale, cum ar fi sănătatea psihică, egalitatea și educația.

1.7.

CESE este de acord cu Comisia că strategia ar trebui să promoveze democrația, dar consideră că aceasta ar trebui să promoveze în același timp participarea mai largă la viața publică, inclusiv participarea la vot, voluntariatul, ONG-urile conduse de tineri, democrația la locul de muncă și dialogul social.

1.8.

Comitetul este convins că implicarea tinerilor în procesele de luare a deciziilor nu ar trebui promovată doar cu prilejul unor evenimente izolate. În plus, în vederea consolidării în continuare a dialogului cu tinerii, este necesar ca rolul organizațiilor de tineri voluntari și al consiliilor naționale de tineret să fie îmbunătățit, trebuind a fi utilizate noi modalități în acest sens. Instituțiile UE ar trebui să preia inițiativa în această privință, CESE aflându-se în avangarda organismelor care consolidează implicarea tineretului la nivelul UE.

1.9.

Trebuie să fie încurajată sporirea cheltuielilor legate de activitățile pentru tineret și investițiile pe termen lung în serviciile publice, în special acolo unde au fost efectuate reduceri ale acestor servicii.

1.10.

Strategia trebuie să reflecte o abordare bazată pe drepturi, de exemplu pornind de la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, dacă este cazul.

1.11.

Strategia trebuie să acorde mai multă atenție tinerelor femei și fete, tinerilor LGBTIQ+, tinerilor cu handicap și tinerilor migranți și refugiați.

1.12.

Ar trebui să se impună o mai mare convergență ascendentă între statele membre în ceea ce privește politica pentru tineret, iar pentru a facilita acest lucru ar trebui solicitate planuri naționale care să acopere domenii similare. În acest scop, trebuie consolidat procesul legat de indicatori, inițiat prin ultima strategie.

1.13.

CESE propune ca Portalul european pentru tineret să utilizeze cât mai multe instrumente online în ceea ce privește implicarea actuală a tinerilor.

1.14.

Chiar dacă salută noua strategie a UE pentru tineret, CESE recomandă cu fermitate integrarea tineretului în activitățile tuturor direcțiilor generale ale Comisiei Europene.

2. Context

2.1.

Strategia propusă este cel de-al treilea cadru prezentat de UE, care se axează pe populația tânără din Europa. Noua strategie se concentrează pe trei domenii de acțiune: implicarea, conectarea și responsabilizarea, spre deosebire de cele opt domenii de acțiune din cadrul strategiei UE pentru tineret 2010-2018: ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul, incluziunea socială, participarea, educația și formarea, sănătatea și bunăstarea, activitățile voluntare, tineretul și lumea, creativitatea și cultura.

2.2.

Printre cele mai importante schimbări ale noii strategii se numără: crearea funcției de Coordonator pentru tineret la nivelul UE, înlocuirea dialogului structurat privind tineretul cu dialogul dintre tineri și UE și dizolvarea unei serii de obiective anterioare în direcții transsectoriale care să vizeze deschiderea canalelor de comunicare între tineri și factorii de decizie politică.

2.3.

Ca și în cazul strategiilor anterioare, Garanția pentru tineret nu este inclusă în strategie și face parte din Fondul social european Plus.

2.4.

În domeniul strategiei există numeroase inițiative, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Se depun eforturi considerabile în cadrul programelor Erasmus+, Garanția pentru tineret, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Fondul social european. Alte domenii relevante la care se face referire sunt Agenda pentru competențe și Corpul european de solidaritate. În același timp, există alte politici cu impact major asupra tinerilor în așa-numitele domenii transsectoriale (de exemplu, transporturi, afaceri sociale, sănătate, acțiunea externă și agricultură). În plus, toate statele membre au propriile abordări cu privire la politicile de tineret și la alte aspecte care produc efecte asupra tinerilor.

2.5.

Problemele referitoare la tineret sunt integrate în Pilonul european al drepturilor sociale, în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și în obiectivele sale de dezvoltare durabilă.

2.6.

CESE a adoptat deja numeroase avize pe probleme referitoare la tineret, cum ar fi avizele cu privire la Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (1), Garanția pentru tineret (2), Corpul european de solidaritate (3) sau, mai recent, privind Cadrul european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace (4). De asemenea, Comitetul a evaluat, din perspectiva societății civile, punerea în aplicare a politicilor UE pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și, în special, a Garanției pentru tineret în șase state membre.

2.7.

În cadrul audierii CESE orientate către tineri, organizată pentru acest aviz, aceștia au exprimat o nesiguranță enormă. Ei resimt foarte multă presiune și o toleranță foarte redusă față de cei care aleg o cale diferită sau de cei care abandonează timpuriu școala. Unii tineri au vorbit despre faptul că, încă din adolescență, trebuie să se gândească la pensie. Tranziția către încadrarea în muncă rămâne o provocare, exprimându-se nemulțumirea în ceea ce privește discriminarea tinerilor din punctul de vedere al remunerației atunci când prestează aceeași muncă, pur și simplu pe motiv de vârstă. Locuințele și transportul au reprezentat, de asemenea, probleme critice, alături de digitalizare și de problemele de recunoaștere și validare a competențelor dobândite prin învățarea non-formală.

3. Observații generale

3.1.

CESE salută strategia și consideră că aceasta ar trebui să fie un plan cuprinzător, care să ducă la rezultatele eficace dorite și să ofere valoare adăugată pentru tineri, valorând mai mult decât suma părților sale și fiind mai eficientă decât o juxtapunere de acțiuni diferite. CESE consideră că strategia ar trebui să fie conectată mai mult la programele UE existente, cum ar fi Erasmus+, Garanția pentru tineret sau Corpul european de solidaritate.

3.2.

Ideea unei abordări globale a problemelor de politică a câștigat teren în ultimii ani și este comună la nivelul UE și al statelor membre. Acest lucru este bine-venit, deoarece astfel se recunoaște că problemele sociale nu se pot încadra întotdeauna în categorii administrative strict delimitate. Cu toate acestea, eliminarea rolurilor, a bugetelor și a culturilor departamentale tradiționale reprezintă o mare provocare și este necesar să se ia măsuri pentru ca abordarea globală să nu devină un fel de panaceu atunci când o problemă este prea dificilă sau când factorii de decizie au pur și simplu alte opțiuni.

3.3.

CESE consideră că punerea în aplicare a politicii UE pentru tineret ar trebui să fie mai vizibilă și mai durabilă la nivelul UE și al statelor membre, dacă se dorește să fie evaluată în mod corespunzător, de exemplu în cadrul semestrului european și al tabloului de bord social.

3.4.

În general, strategia propusă trebuie să aibă o abordare orientată mai mult pe drepturi. Acesta este un domeniu important, deoarece Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (care nu acoperă, bineînțeles, toți tinerii) este concepută în acest mod și prevede revizuiri periodice ale performanțelor statelor, utilizând indicatori conveniți. Propunerile sunt consistente în ceea ce privește natura activităților pentru tineret și rolul sectorului de voluntariat; acest lucru este de o importanță crucială, deoarece se manifestă, pe plan internațional, abordări noi, mai instrumentale, în materie de „lucru cu tinerii”.

3.5.

CESE consideră că strategia ar trebui să urmărească promovarea unei convergențe ascendente reale între statele membre în domeniul politicilor pentru tineret. Acest lucru este valabil cu atât mai mult în condițiile în care se acordă o finanțare semnificativă din partea UE (de exemplu, Erasmus) pentru toate statele membre. În alte domenii ale finanțării UE există o abordare a cofinanțării care promovează convergența și o abordare comună mai largă la nivelul UE. Comitetul consideră că, în această privință, pot fi trase numeroase învățăminte pentru strategie.

3.6.

Deși este de acord cu Comisia în ceea ce privește rolul crucial al lucrătorilor de tineret și beneficiile unice pe care aceștia le aduc pentru tineri în tranziția lor către vârsta adultă, CESE subliniază că nivelul calității activităților pentru tineret depinde în mare măsură de finanțarea serviciilor publice. În unele state membre, din cauza reducerilor efectuate în sectorul public și a înghețării plăților, nu numai că nivelul calității muncii lucrătorilor de tineret s-a deteriorat, dar există și multe locuri vacante în acest sector. Prin urmare, CESE solicită mai multe investiții în serviciile publice.

3.7.

În ciuda acestui fapt, Comisia subliniază pe bună dreptate că statele membre trebuie să dedice resurse proprii politicilor pentru tineret. În acest sens, propunerile privind monitorizarea finanțării sunt cele mai încurajatoare, însă ele trebuie să includă activitatea statelor membre și alte domenii de politică transsectoriale. CESE consideră că monitorizarea ar trebui realizată cu implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la toate nivelurile.

3.8.

Comitetul este de acord cu Comisia cu privire la faptul că statele membre trebuie să exploreze forme inovatoare și alternative de participare democratică. Cu toate acestea, CESE este ferm convins că este necesar mai mult sprijin, inclusiv sprijin financiar, pentru modalitățile existente de participare socială, cum ar fi voluntariatul, consiliile de tineret, participarea în cadrul organizațiilor societății civile, al sindicatelor sau al comitetelor de întreprindere. Tinerii reprezintă viitorul Europei; prin urmare, ar trebui încurajați să participe la alegerile locale și europene, precum și să fie activi în toate formele de participare la viața socială și politică.

3.9.

CESE consideră că, în sfera de aplicare a strategiei, care se concentrează pe trei domenii de acțiune – IMPLICARE, CONECTARE, RESPONSABILIZARE –, ultima acțiune ar trebui extinsă prin sarcini menite să protejeze și să susțină tinerii și să îi înzestreze cu competențe prin care să facă față provocărilor globale, cum ar fi digitalizarea, schimbările climatice și creșterea populismului. Întrucât una dintre prioritățile UE este de a-și „proteja” cetățenii, Comitetul consideră că tinerii ar trebui, să fie incluși în această prioritate în aceeași măsură ca adulții. Tinerii ar trebui, de asemenea, să beneficieze de conceptul de „justiție digitală” promovat de CESE (5), care vizează protejarea cetățenilor europeni de aspectele negative ale revoluției digitale sau în cadrul mai larg al „tranziției echitabile” aprobate de OIM.

Tinerii și lumea muncii

3.10.

Deși strategia ar trebui să fie clară și să nu includă multe obiective, Comitetul consideră că ea ar trebui să dedice mai multă atenție problemelor sociale și celor legate de ocuparea forței de muncă care îi afectează pe tineri, în special în contextul dezbaterii privind viitorul muncii. Acestea includ, printre altele, digitalizarea, platformele, fragmentarea și precaritatea de pe piața muncii, care îi afectează pe tineri în mod special.

3.11.

Munca și studiul devin o rutină zilnică pentru mulți tineri. Din acest motiv, CESE consideră că viitoarele politici ale UE privind tineretul ar trebui să promoveze democrația la locul de muncă, printre altele prin promovarea dialogului social și protejarea drepturilor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor. Tinerii de pe piața muncii ar trebui tratați în același mod ca și populația adultă, în special în ceea ce privește acordarea aceluiași salariu minim (6), accesul la pensii și protecția atât împotriva contractelor de muncă precare (contracte de muncă cu „zero ore”), cât și împotriva stagiilor neremunerate sau a falselor activități profesionale independente. Vocea tinerilor ar trebui, de asemenea, să se facă auzită în societate și la locurile lor de muncă. În plus, participarea tinerilor la structurile de reprezentare de la locul de muncă (sindicate și comitete de întreprindere) ar trebui încurajată mai puternic, așa cum se întâmplă în unele țări, unde există consilii speciale reprezentative ale tinerilor la locul de muncă.

3.12.

Unii tineri sunt și părinți, iar politicile UE, cum ar fi noua directivă privind echilibrul între viața profesională și cea privată, sunt relevante pentru tinerii care combină munca cu educația și pentru cei care au grijă de rudele lor. Datorită digitalizării locurilor de muncă, tinerii se vor afla, fără îndoială, într-o situație diferită sub acest aspect față de părinții lor. CESE sugerează că în strategie ar trebui acordată mai multă atenție politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă, dată fiind importanța politicilor privind piața muncii pentru viața generațiilor tinere.

3.13.

Piața muncii are o importanță deosebită, deoarece, în multe țări, tinerii au fost cei mai afectați de șomaj în anii care au urmat crizei economice din 2008. Deși rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut, numărul tinerilor fără locuri de muncă a fost aproape dublu față de numărul celor încadrați în câmpul muncii (7). În multe situații, locurile de muncă recent create sunt de o calitate scăzută sau oferă mai puțin acces la contracte de muncă permanente, cu normă întreagă, decât cele de dinainte de criză (de exemplu, contracte temporare, contracte cu „zero ore”).

Educația și sănătatea tineretului

3.14.

Strategia își propune să se asigure că vocea tinerilor nereprezentați este auzită de către politicieni. Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru integrarea în societate a tinerilor care au probleme de acces pe piața muncii și la sistemul educațional. În ciuda unei ușoare scăderi a numărului de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), 10,9 % dintre tinerii între 15 și 24 de ani și 17,7 % dintre cei între 25 și 29 de ani se aflau încă în această situație în 2017. Îmbunătățirea aptitudinilor și a competențelor are un impact pozitiv asupra capacității de inserție profesională a tinerilor, însă acest factor nu va determina creșterea gradului de ocupare a forței de muncă de unul singur. Această lipsă de implicare are un impact semnificativ asupra vieții și aspirațiilor tinerilor, deoarece poate duce la sărăcie și excludere socială. De asemenea, autoritățile publice suportă un cost pentru neîncadrarea cetățenilor NEET în educație sau în câmpul muncii, care este estimat de către Eurofound (2012, 2014) la 1,2 % din PIB-ul național. În plus, persoanele NEET tind să susțină ideologiile extremiste și xenofobe.

3.15.

Articolul 4 din Pilonul european al drepturilor sociale, referitor la sprijinul activ în vederea ocupării forței de muncă, stabilește că: „Tinerii au dreptul la continuarea studiilor, ucenicie, stagiu sau o ofertă de muncă de bună calitate în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea studiilor”. Strategia pentru tineri ar trebui să contribuie la punerea în practică a acestui principiu, în special prin promovarea consolidării societății civile și a alianțelor partenerilor sociali care participă la elaborarea și monitorizarea diferitelor politici în acest sens. Ar trebui acordată o atenție specială strategiilor de comunicare, prin care tinerii aflați mai departe de piața muncii să fie reîncadrați într-un loc de muncă sau în sistemul de învățământ.

3.16.

Prin urmare, Strategia europeană pentru tineret ar trebui să aplice o abordare paneuropeană pentru a ajunge la aceste grupuri. Cooperarea strânsă între autoritățile naționale, partenerii sociali europeni, consiliile naționale de tineret și sectorul tineretului sunt esențiale pentru succesul acestui demers.

3.17.

În general, tinerii își petrec o mare parte din timp în sistemul de învățământ cu frecvență sau cu frecvență redusă, iar acesta este încă un domeniu în care există competențe limitate la nivelul UE, în afara celei de a asigura că „orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă”, așa după cum se afirmă în primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale. Din nou, acesta este un domeniu care în strategia anterioară a fost acoperit de un pilon specific.

3.18.

Domeniul sănătății psihice a tinerilor este fundamental pentru activitățile pentru tineret și pentru orice interacțiune profesională cu tinerii. În general, sănătatea ține de competența statelor membre, dar sănătatea psihică este un aspect al sănătății publice, domeniu în care UE are competență, astfel încât acest lucru ar trebui să se facă simțit în activitățile transsectoriale prevăzute în cadrul strategiei. În concluzie, trebuie acordată atenție specială unor chestiuni cum ar fi anxietatea, depresia și rata sinuciderilor în rândul tinerilor.

3.19.

Există din ce în ce mai multe exemple de bune practici în ceea ce privește lucrul cu tinerii la nivelul statelor membre. În mod similar, s-a demonstrat că activitățile dedicate tinerilor au un impact pozitiv asupra sănătății psihice a acestora. CESE consideră că domeniul sănătății psihice a tinerilor necesită o mai mare atenție în cadrul strategiei.

3.20.

În mod similar, multe politici naționale se concentrează asupra sănătății fizice a tinerilor. Există o serie de preocupări în acest domeniu. Din ce în ce mai mult, obezitatea în rândul copiilor și al tinerilor este văzută ca un motiv de îngrijorare, la fel ca toxicomania și utilizarea drogurilor legale. Deși statele membre pot adopta abordări destul de divergente, abordarea transsectorială în ceea ce privește problemele tinerilor nu poate ignora aceste probleme și trebuie să se implice în rezolvarea lor, pe baza competențelor relevante ale UE. Aceste domenii au fost piloni specifici ai strategiei precedente și este important să li se acorde o atenție deosebită și în activitatea transsectorială.

Egalitatea

3.21.

Există o legătură puternică între activitățile pentru tineret, politica pentru tineret și egalitate. Au fost luate măsuri semnificative de către UE în acest domeniu și toate statele membre au o legislație în vigoare. Cu toate acestea, există încă multe situații de discriminare cu care se confruntă tinerii, cum ar fi în domeniul locuințelor și al serviciilor pe care aceștia le folosesc mai mult decât ceilalți, cum ar fi transportul în comun. Legile privind egalitatea pot fi adesea mai concentrate pe persoanele în vârstă. Există nouă temeiuri universale care scot în afara legii discriminarea în statele membre ale UE. Trebuie să ne asigurăm că tinerii care fac obiectul acestui tip de discriminare sunt acoperiți adecvat prin Strategia UE pentru tineret. Deși există mai multe grupuri vizate, am dori să le subliniem pe următoarele, cărora documentul trebuie să le acorde mai multă atenție:

—	tinerii cu handicap;

—	tinerii migranți și refugiați;

—	tinerele femei și fete;

—	tinerii LGBTIQ+.

3.22.

Multe politici ale UE referitoare la tineri s-au concentrat recent pe radicalizare. Cu toate acestea, integrarea trebuie să facă parte dintr-o gamă largă de măsuri oferite tinerilor, iar acest lucru trebuie subliniat în strategie. Chestiunea integrării își găsește firesc locul în programele pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

4. Observații specifice

4.1.

CESE salută crearea unei noi funcții, cea de Coordonator pentru tineret la nivelul UE, care ar trebui să asculte opiniile tinerilor și să influențeze dimensiunea transsectorială a politicii pentru tineret. Accentul ar trebui pus pe ultimul aspect. De asemenea, Coordonatorul ar trebui să încurajeze și să faciliteze un proces similar la nivelul statelor membre și, prin urmare, ar trebui să participe ori de câte ori Comisia este prezentă la reuniunile Consiliului.

4.2.

Propunerile de planuri naționale de acțiune în domeniul tineretului sunt, de asemenea, foarte bine-venite. Sunt necesare ținte clare, monitorizare și evoluție în ceea ce privește susținerea tinerilor. CESE susține cu fermitate opinia Comisiei, potrivit căreia este necesară o legătură mai strânsă între finanțare și planurile naționale de acțiune.

4.3.

Trecerea de la un dialog structurat la un dialog cu tinerii favorabil incluziunii este cât se poate de bine-venită. Cu toate acestea, este nevoie de o mai bună incluziune, care ar putea fi realizată prin extinderea tipului și a naturii organizațiilor implicate și prin adăugarea altor grupuri. Organizațiile de voluntariat ale tineretului și consiliile naționale de tineret ar trebui să rămână în continuare în centrul acestor activități, deoarece sunt aproape de tineri și au o experiență imensă.

4.4.

Consolidarea Portalului european pentru tineret ca punct de intrare digital unic pentru implicarea tinerilor în UE este bine-venită, însă ar trebui acordată o atenție deosebită disponibilității acestui portal prin conexiune gratuită la internet și prin acces la computere, în special pentru grupurile de tineri defavorizați din statele membre. Comisia trebuie, de asemenea, să urmărească schimburile permanente care au loc între tineri pe platformele de comunicare socială.

4.5.

Propunerile indică faptul că tinerii au un avantaj în ceea ce privește schimbările tehnologice. Cu toate acestea, ar trebui remarcat, de asemenea, că există și tineri excluși din punct de vedere digital. De asemenea, cei care lucrează cu tinerii trebuie să fie conștienți atât de aspectele pozitive, cât și de cele negative (de exemplu, probleme de sănătate psihică și provocări generate de știrile false) ale implicării tinerilor din punct de vedere tehnologic.

4.6.

Deși mobilitatea este o valoare europeană de bază și care se află în centrul programelor pentru tineret, aceasta poate prezenta dezavantaje, în special în țările în care există emigrare, declin demografic, „exod al creierelor” sau „exod al forței de muncă”. Cu toate acestea, situația se poate îmbunătăți cu ajutorul migranților sau refugiaților sosiți recent în Europa.

4.7.

CESE consideră că propunerile Comisiei privind validarea învățării informale și non-formale sunt valoroase. Ar fi încurajator să vedem câteva modele elaborate în domeniul tineretului, precum și în alte domenii.

4.8.

Din fericire, în prezent există mai multe evenimente dedicate tineretului care implică instituțiile UE, astfel încât o evaluare a tuturor acestora ar fi utilă. De asemenea, ar trebui să se verifice dacă ar putea fi realizată o sinergie mai mare în rândul acestora. Dialogul structurat are avantajul că este permanent, și nu punctual. Prioritatea ar trebui să fie implicarea permanentă a tinerilor în deciziile care îi afectează și este important ca acest lucru să se întâmple în toate domeniile politice, nu doar în politica pentru tineret. Instituțiile care desfășoară evenimente punctuale ar trebui să vizeze implicarea permanentă a tinerilor în activitatea lor.

4.9.

Comitetul consideră că, într-o epocă a știrilor false și a dependenței excesive de instrumentele online, este important ca informarea independentă a tinerilor să aibă o pondere semnificativă. Relația cu adulții de încredere ar trebui să rămână o trăsătură esențială a activităților pentru tineret și a politicii pentru tineret.

4.10.

În opinia CESE, strategia, alături de celelalte politici care vizează generația tânără, ar trebui să reprezinte un instrument important pentru combaterea sentimentelor anti-europene și a populismului în rândul populației tinere.

4.11.

Chiar dacă salută noua strategie a UE pentru tineret, CESE recomandă cu fermitate integrarea tineretului în activitățile tuturor direcțiilor generale ale Comisiei Europene.

Bruxelles, 18 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) JO C 268, 14.8.2015, p. 40.

(2) JO C 271, 19.9.2013, p. 101.

(3) JO C 81, 2.3.2018, p. 160.

(4) JO C 262, 25.7.2018, p. 41.

(5) JO C 237, 6.7.2018, p. 1.

(6) JO C 125, 21.4.2017, p. 10.

(7) JO C 125, 21.4.2017, p. 10.

Top