52018AE2470

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE2470 - EN

Document 52018AE2470

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor pe tema „Construirea unei Europe mai puternice: rolul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii” [COM(2018) 268 final], privind propunerea de recomandare a Consiliului privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate [COM(2018) 270 final – 2018/0126 (NLE)], privind propunere de recomandare a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari [COM(2018) 271 final – 2018/0127 (NLE)] și privind propunerea de recomandare a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor [COM(2018) 272 final – 2018/0128 (NLE)]

EESC 2018/02470

JO C 62, 15.2.2019, p. 136–141 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

15.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/136

[COM(2018) 268 final]

privind propunerea de recomandare a Consiliului privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate

[COM(2018) 270 final – 2018/0126 (NLE)]

privind propunere de recomandare a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari

[COM(2018) 271 final – 2018/0127 (NLE)]

și privind propunerea de recomandare a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

[COM(2018) 272 final – 2018/0128 (NLE)]

(2019/C 62/23)

Raportoare:

Tatjana BABRAUSKIENĖ

Sesizare	Comisia Europeană, 18.6.2018
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	26.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	18.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	117/0/2

1. Concluzii și recomandări

CESE:

1.1.

salută inițiativa, care reprezintă pasul următor către punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale pentru a asigura dreptul la un acces egal la o educație de calitate, favorabilă incluziunii, la formare și la învățare pe tot parcursul vieții. Acest fapt este esențial pentru o viitoare cooperare mai strânsă între statele membre, asigurând totodată competența națională a acestora în domeniul educației, al formării și al învățării pe tot parcursul vieții;

1.2.

consideră că noua inițiativă ar trebui să facă parte dintr-o viziune pe termen lung a politicilor UE de educație și formare continuă, pe tot parcursul vieții, în contextul Strategiei UE 2020 și al cadrului strategic „ET 2020”, precum și al pregătirilor pentru viitoarele strategii ale UE. Aceasta include viziunile și strategiile pentru educația și formarea profesională și învățarea în rândul adulților;

1.3.

subliniază că educația ar trebui să se axeze în primul rând pe învățarea holistică, pe cetățenia democratică și pe valorile europene comune, pentru a asigura pacea, securitatea, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, solidaritatea și respectul reciproc, piețe deschise, o creștere durabilă, incluziune socială și echitate, respectând și îmbogățind în același timp diversitatea culturală și promovând sentimentul de apartenență;

1.4.

subliniază că rolul educației, al formării și al învățării pe tot parcursul vieții este de a pregăti și de a sprijini tinerii și adulții să fie cetățeni democrați responsabili și să poată fi angajați în locuri de muncă echitabile, de calitate și productive și să aibă competențe adecvate;

1.5.

consideră că spațiul european al educației ar trebui să fie favorabilă incluziunii în beneficiul tuturor și, prin urmare, încurajează guvernele să ia măsuri pentru a atinge o incluziune reală în învățarea formală și non-formală, pentru a promova și a valorifica învățarea informală;

1.6.

atrage atenția guvernelor cu privire la decalajele rămase în ceea ce privește accesul egal la o educație de calitate pentru copiii din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic, în special grupurile minoritare, migranții, copiii cu handicap și copiii din zonele rurale din diferite regiuni ale Europei. Este fundamental ca spațiul european al educației să susțină în mod activ integrarea migranților și a refugiaților în educație și pe piața muncii, cu un accent specific pe validarea și recunoașterea educației, a formării și a experiențelor de muncă;

1.7.

este de părere că, pentru atingerea obiectivelor acestei inițiative, este nevoie de o investiție durabilă în educația națională de peste 5 % din PIB-ul pe țară și de sprijinul instrumentelor de finanțare disponibile ale UE, inclusiv al programului Erasmus+ și al procesului semestrului european;

1.8.

consideră că învățarea limbilor străine și validarea competențelor lingvistice dobândite non-formal și informal ar trebui susținute, ca parte a cadrului european pentru competențele-cheie, prin finanțe publice durabile. Învățarea limbilor străine ar trebui să vizeze pe toată lumea, tineri și adulți, și să îi sprijine pe cei care au nevoie, fiind promovată ca parte a învățării în familie și îmbunătățită ca parte a învățării formale și non-formale;

1.9.

susține îndemnul, formulat în propunere, de a investi mai mult în dezvoltarea profesională inițială și continuă a profesorilor de limbi străine pentru a reduce deficitul de profesori calificați de limbi străine;

1.10.

salută faptul că propunerea urmărește să încurajeze și mai mult guvernele să îmbunătățească accesul la educația copiilor preșcolari și calitatea acesteia. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura echilibrul între viața profesională și cea privată, pentru ca toți copiii și toate familiile să aibă dreptul la o educație și îngrijire timpurie („ECEC”) accesibilă din punct de vedere financiar și de înaltă calitate și pentru a lua în considerare rolul important al învățării în familie, care îi ajută pe părinți să câștige încredere în rolul lor și contribuie la învățarea în rândul adulților;

1.11.

sprijină propunerea ca personalul ECEC să dispună de un mediu de lucru favorabil și ca profesionalizarea să fie îmbunătățită; îndeamnă la asigurarea atractivității profesiei de cadru didactic, precum și la echilibru și egalitate de gen în cadrul profesiei;

1.12.

recunoaște importanța recunoașterii transfrontaliere a perioadelor de învățare în toate formele de învățământ secundar și superior și a calificărilor de nivel secundar superior dobândite în educația și formarea generală și profesională, care permit accesul la învățământul superior în țara de origine. Mobilitatea de studiu este esențială pentru participarea activă în societate și pe piața muncii; aceasta ar trebui consolidată prin încrederea în programe și calificări și ar trebui să se bazeze pe sisteme bine dezvoltate de asigurare a calității;

1.13.

subliniază că uneltele, instrumentele și principiile europene pentru învățământul superior și profesional ar trebui să se completeze și să se susțină reciproc (EQF, ECVET, EQAVET, EQAR etc.), în timp ce principiul rezultatelor învățării trebuie să fie pus în aplicare pe deplin în Europa, pentru a se asigura o recunoaștere automată a mobilității de studiu în Europa;

1.14.

subliniază că inițiativa ar trebui să se concentreze și asupra recunoașterii educației formale, non-formale și informale din străinătate și să confirme rolul părților interesate, al partenerilor sociali și al societății civile în recunoașterea rezultatelor învățării, precum și rolul personalului responsabil cu îndrumarea în susținerea procesului; încurajează Grupul consultativ EQF și Cedefop să îmbunătățească Inventarul european al validării învățării non-formale și informale (VNFIL) și Orientările europene pentru VNFIL ca standarde de calitate pentru guverne, partenerii sociali și părțile interesate, în vederea îmbunătățirii proceselor de validare;

1.15.

subliniază că obținerea unei educații de înaltă calitate, favorabilă incluziunii, în ceea ce privește educația și îngrijirea copiilor preșcolari, îmbunătățirea învățării limbilor străine și recunoașterea reciprocă a certificatelor de absolvire a învățământului secundar trebuie discutate la toate nivelurile, de către guverne, angajatori și sindicate, în cadrul unui dialog social eficient, împreună cu alte părți interesate.

2. Context politic

2.1.

Responsabilitatea principală pentru politicile în domeniul educației și al culturii le revine statelor membre. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, Uniunea Europeană a jucat un rol complementar important, astfel cum prevede articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este în interesul comun al tuturor statelor membre să valorifice întregul potențial al educației și al culturii, ca vectori ai creării de locuri de muncă, ai creșterii economice și ai echității sociale, precum și ca mod de a trăi identitatea europeană în deplina sa diversitate.

2.2.

Cu ocazia summitului social de la Göteborg, din noiembrie 2017, a fost proclamat Pilonul european al drepturilor sociale, care consacră dreptul de acces egal la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, bazându-se pe Comunicarea Comisiei COM(2017) 673. Aceasta s-a concretizat în Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 prin care statele membre, Consiliul și Comisia sunt invitate să ducă mai departe activitățile din programul discutat la Göteborg.

2.3.

Așa-numitul prim pachet privind spațiul european al educației a propus Recomandarea Consiliului COM(2018) 23 (adoptată la 22 mai 2018), pe baza Declarației de la Paris privind promovarea prin educație a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, adoptată de miniștrii educației în 2015. Aceasta a fost anunțată în Comunicarea Comisiei COM(2016) 379 din 14 iunie 2016.

2.4.

La 22 mai, Comisia a publicat cel de-al doilea pachet privind educația, care include propuneri suplimentare pentru crearea unui spațiu european al educației până în 2025.

2.5.

Prezentul aviz al CESE se referă la cel de al doilea pachet privind educația, care vizează noile provocări care trebuie abordate pentru a realiza un spațiu european al educației de înaltă calitate, favorabil incluziunii, precum învățarea limbilor străine, recunoașterea automată reciprocă a studiilor de nivel secundar și o educație timpurie de calitate.

3. Observații generale

3.1.

CESE consideră că înființarea Spațiului european al educației pentru continuarea cooperării între statele membre, asigurând în același timp competența națională a acestora în domeniul educației, al formării și al învățării pe tot parcursul vieții, reprezintă o strategie-cheie pentru a răspunde unei evoluții sociale, economice, demografice, tehnologice și de mediu și pentru a o promova, în vederea integrării competitive a Europei ca putere economică în lume, asigurând în același timp o puternică dimensiune socială.

3.2.

Inițiativa este un excelent pas către punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale în vederea asigurării dreptului la acces egal la o educație generală și profesională de calitate, favorabilă incluziunii, și la îndrumare pe tot parcursul vieții (1), bazându-se pe Comunicarea Comisiei COM(2017) 673, care anunță crearea Spațiului european al educației.

3.3.

CESE subliniază că obiectivul nostru comun este ca educația să se axeze pe educația holistică, pe formare și învățare pe tot parcursul vieții, acordându-se o atenție deosebită cetățeniei democratice, valorilor europene comune și identității europene, pentru a asigura pacea, securitatea, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, solidaritatea și respectul reciproc, o creștere durabilă, incluziune socială și echitate, respectând și îmbogățind în același timp diversitatea culturală și sentimentul de apartenență la UE.

3.4.

Subliniind rolul esențial al educației, al formării și al învățării pe tot parcursul vieții în pregătirea tinerilor și a adulților pentru a fi cetățeni democrați și pentru a fi angajați echitabil în locuri de muncă de calitate, spațiul european al educației ar trebui să fie favorabil incluziunii în beneficiul tuturor, acordând o atenție specială egalității de gen, și încurajând guvernele să ia măsuri pentru a atinge o incluziune reală în învățarea formală, informală și non-formală, respectând, în același timp, Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD).

3.5.

În acest sens, reamintind avizul său (2), CESE consideră că spațiul european al educației ar trebui să le sugereze, de asemenea, guvernelor cum să ofere un sprijin activ pentru integrarea migranților și a refugiaților în educație și pe piața muncii, punând accentul în special pe validarea și recunoașterea educației, a formării și a experiențelor lor de muncă.

3.6.

Sistemele de educație și de formare au nevoie de timp pentru a fi reformate și ajustate. CESE ar dori să vadă noua inițiativă ca parte a unei viziuni pe termen lung a politicilor UE de educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, denumită „spațiu european al învățării pe tot parcursul vieții 2025”, în contextul Strategiei UE 2020 și al cadrului strategic „ET 2020”, și în vederea pregătirii pentru viitoarele strategii UE.

3.7.

Pentru a obține o educație de înaltă calitate și favorabilă incluziunii în ceea ce privește educația și îngrijirea copiilor preșcolari, îmbunătățirea învățării limbilor străine și recunoașterea reciprocă a certificatelor de absolvire a învățământului secundar, aceste inițiative trebuie discutate la toate nivelurile, între guverne, angajatori și sindicate, în cadrul unui dialog social eficient, împreună cu alte părți interesate, în special învățătorii și alte cadre didactice, părinții, personalul responsabil cu îndrumarea și cursanții, dar și cu organisme comunitare și organizații ale societății civile.

3.8.

CESE recunoaște inițiativa „Universitățile europene” ca proces ascendent de motivare a universităților să stabilească rețele pentru crearea unor diplome comune, pentru creșterea mobilității cursanților și facilitarea învățării limbilor străine. Reamintind avizul său (3), CESE încurajează incluziunea și diversitatea în elaborarea unor rețele de personal didactic, de cercetare și de studenți și pentru a deschide posibilitatea de a stabili rețele pentru toate universitățile participante la procesul de la Bologna.

3.9.

Susținând ideea unei legitimații europene de student, CESE încurajează ca această inițiativă să se bazeze pe sistemul de succes de legitimații pentru studenți și să actualizeze legitimațiile de student deja existente. CESE readuce în atenție avizul său (4) atunci când reiterează faptul că valoarea adăugată a oricărei noi legitimații trebuie să fie identificată în mod clar și să fie complementară celor existente.

3.10.

Pentru atingerea obiectivelor spațiului european al educației, este nevoie de o investiție durabilă în educația națională de peste 5 % din PIB-ul pe țară și de sprijinul instrumentelor de finanțare ale UE disponibile în cadrul următorului CFM, în special programul Erasmus+ și FEIS. CESE dorește ca viitorul program Erasmus+ și viitoarea strategie pentru tineret să includă printre prioritățile lor educația holistică și favorabilă incluziunii, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții. CESE salută rolul Semestrului european de susținere a reformelor structurale, în vederea îmbunătățirii politicii de educație în conformitate cu prezenta inițiativă.

3.11. Îmbunătățirea predării și a învățării limbilor străine

3.11.1.

CESE consideră că această inițiativă este esențială deoarece nivelurile de competență lingvistică ale cursanților la finalul educației obligatorii sunt în general scăzute, iar între statele membre există diferențe foarte mari (5). Având în vedere mobilitatea intra-europeană tot mai mare și numărul fără precedent de copii de vârstă școlară care sosesc din țări terțe și care vorbesc diferite limbi, trebuie să reanalizăm provocările și oportunitățile viitoare pentru ca multilingvismul să devină un atu real al UE. Limbile ar trebui să aibă o valoare egală; prin urmare, învățarea limbilor UE și a limbilor din afara UE ar trebui susținută.

3.11.2.

Școlile au nevoie de sprijin pentru a crea un mediu de învățare multilingv realizând în același timp un echilibru corect între învățarea limbilor străine și un nivel ridicat de alfabetizare și de dezvoltare a comunicării în limba/limbile maternă/materne. Învățarea integrată a conținutului și a limbilor poate promova mobilitatea și integrarea. Utilizarea mai eficientă a instrumentelor digitale și online pentru învățarea limbilor este esențială. Aceasta necesită asigurarea calității și a certificării lor, precum și accesul, sprijinul și accesibilitatea pentru toată lumea, luând în considerare faptul că oamenii ar putea avea nevoie de sprijin pentru a-și permite, pentru a putea selecta și utiliza instrumentele adecvate în avantajul lor.

3.11.3.

CESE salută faptul că se pune accentul pe învățarea limbilor din perspectiva consolidării înțelegerii reciproce, a mobilității și, prin urmare, a cetățeniei europene. 64 de milioane de adulți slab calificați trebuie să își îmbunătățească competențele de bază, inclusiv competențele lingvistice (6), pentru a deveni cetățeni europeni activi, pentru a-și menține locurile de muncă și pentru a-și îmbunătăți perspectivele de angajare. Pentru persoane individuale, învățarea unor limbi străine creează oportunități personale și profesionale, pentru societate, aceasta promovează sensibilizarea culturală, înțelegerea reciprocă și coeziunea socială, iar pentru întreprinderi, lucrătorii care au competențe lingvistice și interculturale le ajută să reușească și să se dezvolte mai ușor pe piețele globale.

3.11.4.

Învățarea limbilor străine ar trebui să vizeze pe toată lumea și să îi susțină pe cei care au nevoie, să fie totodată îmbunătățită în cadrul învățământului formal, non-formal și informal, să fie pusă în aplicare ca parte a Cadrului european pentru competențele-cheie și susținută prin finanțe publice durabile.

3.11.5.

Orientările din 2018 pentru politicile de ocupare a forței de muncă (7) propun ca „mobilitatea cursanților și a lucrătorilor să fie promovată în vederea îmbunătățirii capacităților de inserție profesională și a exploatării întregului potențial al pieței europene a muncii.” Lipsa competențelor lingvistice poate fi considerată o barieră importantă în calea mobilității. CESE subliniază că propunerea ar trebui să vizeze cursanții mult dincolo de învățământul obligatoriu și să pună accentul pe învățarea limbilor străine pentru toți, de la o vârstă fragedă, până după vârsta de pensionare, acordând o atenție specială formării profesionale inițiale și formării profesionale continue, învățământului superior și învățării în rândul adulților.

3.11.6.

Politica de învățare a limbilor străine ar trebui să vizeze modul de predare al învățării prin practică, prin schimburi de studenți, activități voluntare și alte activități, precum Corpul european de solidaritate, sprijinite de actualele și viitoarele programe Erasmus+.

3.11.7.

Deficitul de profesori calificați de limbi străine este într-adevăr o problemă serioasă, iar CESE salută îndemnul, formulat în propunere, de a investi mai mult în dezvoltarea profesională inițială și continuă a profesorilor de limbi străine pentru a răspunde cerințelor de calificare profesională ale țărilor UE.

3.12. Sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari

3.12.1.

Criteriul de referință al strategiei „ET2020” referitor la participarea a 95 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 4 ani și vârsta obligatorie de școlarizare în cadrul educației și îngrijirii timpurii a fost aproape atins. Cu toate acestea, 17 milioane din cei peste 32 de milioane de copii sub vârsta de educație obligatorie în UE încă nu au acces la serviciile de îngrijire a copiilor preșcolari. În plus, există încă lacune în ceea ce privește accesul egal pentru copiii din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic, în special grupurile minoritare, migranții, copiii cu handicap și copiii din zonele rurale și din diferite regiuni ale Europei.

3.12.2.

CESE salută faptul că propunerea urmărește să încurajeze și mai mult guvernele să îmbunătățească accesul la educația copiilor preșcolari și calitatea acesteia. Sunt necesare, într-adevăr, eforturi suplimentare pentru a asigura faptul că toți copiii au dreptul la educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate, accesibile din punct de vedere financiar. Serviciile de înaltă calitate joacă un rol decisiv în îmbunătățirea rezultatelor școlare, inclusiv în dezvoltarea competențelor sociale. Participarea la educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate duce la dobândirea unor competențe de bază mai înalte și reprezintă un instrument solid de prevenire a părăsirii timpurii a școlii.

3.12.3.

CE subliniază înalta consecvență cu alte politici ale Uniunii. CESE apreciază în special legătura cu Propunerea de directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor (8), recunoscând necesitatea de a oferi servicii de îngrijire formală de bună calitate în întreaga Europă. CESE a susținut această interacțiune reciprocă în multe dintre avizele sale, pentru a crește participarea femeilor pe piața muncii și pentru a reduce diferențele de remunerare nejustificate, precum și pentru a lua în considerare rolul important al învățării în familie, care îi ajută pe părinți să câștige încredere în rolul lor și contribuie la educația adulților.

3.12.4.

Personalul ECEC ar trebui susținut pentru a-și îmbunătăți profesionalismul și pentru a dezvolta un mediu de lucru favorabil. Educația inițială și dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice din învățământul preșcolar ar trebui să fie de înaltă calitate și să răspundă totodată nevoilor cadrelor didactice și ale copiilor, de exemplu prin modul în care se asigură incluziunea și se predau valorile democratice.

3.12.5.

Conform OCDE (2015) (9), profesia de cadru didactic se confruntă cu un dezechilibru major în materie de gen, 7 din 10 profesori fiind femei. În țările OCDE (2015), 97 % dintre profesorii de nivel preșcolar și 83 % dintre profesorii de nivel primar sunt femei, în timp ce doar 43 % dintre profesorii din învățământul terțiar sunt femei. Dezechilibrul în materie de gen în rândul personalului și atragerea mai multor profesori bărbați pentru a asigura modele de rol masculine pentru copiii de nivel ECEC reprezintă chestiuni care necesită în continuare măsuri urgente, dezechilibrul în materie de gen fiind legat de statutul, salariul și condițiile de lucru existente ale profesorilor din acest sector.

3.13. Recunoașterea automată reciprocă a diplomelor și a perioadelor de învățare petrecute în străinătate

3.13.1.

CESE salută faptul că inițiativa urmărește să asigure ca fiecărui student, ucenic sau elev care a finalizat o experiență de învățare în străinătate, pentru o calificare sau pentru mobilitatea de studiu, să îi poată fi recunoscută experiența în mod automat, pentru învățarea viitoare. Mobilitatea de studiu încurajează competențele și experiențele care sunt esențiale pentru o participare activă în societate și pe piața muncii și ar trebui consolidată prin promovarea încrederii în programe de studiu și calificări.

3.13.2.

Pentru a evita repetarea a unui întreg an școlar sau a unor perioade școlare întregi, CESE subliniază importanța recunoașterii transfrontaliere a perioadelor de învățare în învățământul secundar și superior și a calificărilor de nivel secundar superior care permit accesul la învățământul superior în țara de origine.

3.13.3.

CESE subliniază că inițiativa ar trebui să se concentreze și asupra recunoașterii educației formale, non-formale și informale din străinătate și să admită rolul părților interesate, al partenerilor sociali și al societății civile în recunoașterea rezultatelor învățării (10). În acest sens, CESE reamintește rolul important al Recomandării Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale și îmbunătățirea în continuare a sistemelor naționale de validare. CESE încurajează Grupul consultativ EQF și Cedefop să îmbunătățească Inventarul european al validării învățării non-formale și informale (11) și Orientările europene pentru VNFIL (12) ca standarde de calitate pentru guverne, partenerii sociali și părțile interesate, în vederea îmbunătățirii proceselor de validare. Ar trebui să se acorde o atenție specială înțelegerii condițiilor necesare, a sinergiilor și a beneficiilor îmbunătățirii coordonării între validarea învățării non-formale și informale și serviciile de orientare și consiliere (13).

3.13.4.

Permeabilitatea și încrederea între învățământul profesional și cel superior încă reprezintă o provocare între țări, dar și în interiorul acestora. Învățământul universitar și profesional ar trebui să aibă aceeași valoare. Uneltele și instrumentele europene și principiile pentru învățământul superior și profesional ar trebui să se susțină reciproc (EQF, ECVET, EQAVET, EQAR etc.), în timp ce principiul rezultatelor învățării trebuie să fie pus în aplicare pe deplin, pentru a obține o recunoaștere automată a mobilității de studiu în Europa.

Bruxelles, 18 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) JO C 173, 31.5.2017, p. 1.

(2) JO C 264, 20.7.2016, p. 19.

(3) JO C 71, 24.2.2016, p. 11.

(4) JO C 132, 3.5.2011, p. 55.

(5) Eurydice: Date-cheie privind educația lingvistică în școlile din Europa – 2017.

(6) Cedefop (2017). Investiția în competențe dă roade: costul economic și social al adulților slab calificați din UE. Luxemburg: Oficiul pentru Publicații. Documentul de cercetare al Cedefop; nr. 60.

(7) https://ec.europa.eu/info/publications/2018-european-semester-employment-guidelines_en

(8) COM(2017) 253 final – 2017/085 (COD).

(9) OCDE: Education at a Glance, 2017 (O privire de ansamblu asupra educației, 2017).

(10) JO C 13, 15.1.2016, p. 49.

(11) http://www.cedefop.europa.eu/en/events-and-projects/projects/validation-non-formal-and-informal-learning/european-inventory

(12) http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/publications/3073

(13) Cedefop (nepublicat încă), Validarea învățării non-formale și informale și orientarea profesională.

Top