52018AE3065

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE3065 - EN

Document 52018AE3065

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea programului InvestEU [COM(2018) 439 final – 2018/0229(COD)]

EESC 2018/03065

JO C 62, 15.2.2019, p. 131–135 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

15.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/131

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea programului InvestEU

[COM(2018) 439 final – 2018/0229(COD)]

(2019/C 62/22)

Raportor:

domnul Petr ZAHRADNÍK

Sesizare	Consiliul Uniunii Europene, 7.9.2018 Parlamentul European: 14.6.2018
Temei juridic	Articolul 175 alineatul (3) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	3.10.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	204/1/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută faptul că pachetul de regulamente privind viitorul cadru financiar multianual conține o propunere de consolidare a activității de investiții a UE (care încă nu a ajuns la nivelul de dinaintea crizei), în special a proiectelor de investiții pe termen lung de interes public major, prin respectarea obiectivului de dezvoltare durabilă (în conformitate cu angajamentul UE pentru respectarea acestui obiectiv, asumat în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă). De asemenea, CESE apreciază această soluție deoarece domeniile prioritare ale programului InvestEU și termenul de punere în aplicare a acestora sunt, în mare măsură, conforme cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă sau o utilizează ca punct de plecare. Pentru funcționarea cu succes a programului supus examinării, este de dorit să se valorifice pe deplin participarea organizațiilor societății civile și a partenerilor socioeconomici.

1.2.

CESE salută efortul depus de Comisia Europeană în vederea creării unui instrument financiar cuprinzător și, de asemenea, apreciază orientarea dată conținutului său. Gestionarea sa unificată, gradul crescut de transparență și potențialul pentru sinergiile pe care le propune oferă, în comparație cu situația actuală, mai multe posibilități de obținere a rezultatelor scontate. CESE subliniază necesitatea de a testa riguros proiectele pe piață și de a asigura astfel caracterul adecvat al proiectelor concrete în cadrul cărora pot fi utilizate instrumentele financiare. Succesul acestui instrument este puternic condiționat de calitatea funcționării sistemului său de monitorizare.

1.3.

CESE apreciază faptul că, pe lângă sprijinul acordat infrastructurii durabile, IMM-urilor și cercetării și inovării, programul InvestEU se concentrează, de asemenea, pe investițiile sociale și pe competențe. Acest fapt demonstrează astfel importanța investițiilor sociale pentru dezvoltarea viitoare a UE. În acest context, CESE se declară în favoarea unei legături strânse a programului InvestEU în domeniul investițiilor sociale și al competențelor cu instrumentele tradiționale de subvenționare pentru susținerea politicii sociale, în principal cu Fondul social european și cu instrumentele de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, precum și cu programele de ocupare a forței de muncă și de inovare socială, în vederea asigurării nivelului maxim de investiții în infrastructurile sociale durabile, în întreprinderile sociale, în serviciile și centrele de dezvoltare a capitalului uman.

1.4.

Cu această ocazie, CESE subliniază că, inclusiv în cadrul programului InvestEU, investițiile sociale nu trebuie să fie subestimate sau neglijate, acestea trebuind să fie la fel de importante ca și investițiile destinate în primul rând dezvoltării și activității economice ale întreprinderilor. Acest lucru decurge, printre altele, din rezultatele prezentate în decembrie 2017 de Grupul de lucru la nivel înalt privind investițiile în infrastructura socială în Europa, prezidat de dl Romano Prodi. Mai concret, investițiile publice pot juca un rol de catalizator al investițiilor private.

1.5.

Având în vedere faptul că InvestEU constituie un nou tip de program, CESE salută posibilitatea elaborării unui manual concret și ușor de utilizat de către utilizatori, util în stabilirea unei tipologii adecvate a proiectelor, în oferirea unor exemple de sinergii cu celelalte componente ale cadrului financiar multianual și în punerea în aplicare adecvată, în funcție de condițiile existente în statele membre.

1.6.

CESE apreciază efectele pozitive preconizate ale aplicării programului InvestEU asupra dezvoltării piețelor financiare din statele membre; în acest context, CESE subliniază că este imperios necesar să existe o structură adecvată pentru partenerii de implementare, în special la nivel național.

2. Contextul general al propunerii și date faptice esențiale

2.1.

Criza economică recentă a redus în mod substanțial volumul activității de investiții în Uniunea Europeană, care nu a mai reușit de atunci să ajungă la nivelurile dinaintea crizei. Prin urmare, toate componentele esențiale ale politicii economice a UE trebuie să aibă ca obiectiv găsirea unor modalități de relansare a investițiilor pe termen lung, inclusiv a celor de interes public, cu implicarea în mai mare măsură și a întreprinderilor mici și mijlocii, ținând seama de necesitatea de a respecta punctul de vedere al societății civile.

2.2.

Deoarece nivelul resurselor publice disponibile la nivel național și european nu este suficient pentru a realiza investiții de interes public, se recomandă ca, în acest proces, să fie utilizate resursele de capital privat, în conformitate cu normele care permit contribuția la proiectele de interes public. Una dintre modalitățile de îndeplinire a acestui obiectiv este stabilirea unui echilibru în cadrul bugetului UE între instrumentele financiare rambursabile și instrumentele bazate pe principiul granturilor.

2.3.

Instrumentele financiare rambursabile care valorifică posibilitățile puse la dispoziție de bugetul UE, atât la nivel central, cât și la nivel național, s-au dezvoltat semnificativ, în special la finalul cadrului financiar pentru perioada 2014-2020; cu toate acestea, nivelul la care au fost utilizate nu este cel optim. Există potențial de îmbunătățire, în special în ceea ce privește necesitatea de a alinia sistematic, în cadrul unui singur mecanism de gestionare, la nivel central, un număr mare de instrumente care nu sunt coordonate; programul InvestEU este unul dintre exemplele relevante în acest sens.

2.4.

Programul InvestEU poate fi considerat o contribuție esențială a bugetului UE, în spiritul inovațiilor sale actuale, deoarece are ca scop garantarea unei valori adăugate europene, a unui grad mai mare de flexibilitate, crearea unor sinergii între fiecare dintre diferitele sale componente și simplificarea procedurilor sale; în cazul programului menționat, această contribuție ar trebui să se manifeste sub forma intensificării activității de investiții pe termen lung (întrucât este necesar să se mobilizeze până în 2027 investiții în valoare totală de 650 miliarde EUR), a consolidării rolului pieței financiare, inclusiv în cazul proiectelor de interes public, precum și sub forma alocării mai eficiente a resurselor bugetare ale UE, care, prin nivelul lor de rentabilitate, reușesc să treacă, în mod natural, testul pe piață.

2.5.

Prin urmare, nu se recomandă analiza programului InvestEU doar dintr-o perspectivă izolată, ci ca o parte importantă a arhitecturii complexe a instrumentelor viitorului buget al UE, care prezintă în mod evident o tendință nouă în ceea ce privește alocarea cheltuielilor sale, care va contribui semnificativ la depășirea decalajului tradițional și fără viitor, pe termen lung, dintre contribuabilii neți și beneficiarii neți.

2.6.

Programul InvestEU reprezintă o continuare a practicilor în vigoare, considerate pozitive, ale Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și se bazează pe Planul de investiții pentru Europa, pe care îl extinde în mod semnificativ. Se recomandă aplicarea principiului evoluției graduale pe care se bazează FEIS, prin combinarea întregii game de instrumente financiare concepute în mod centralizat la nivelul UE.

2.7.

Programul InvestEU este alcătuit din trei părți:

—	fondul InvestEU, al cărui principal obiectiv este mobilizarea resurselor publice și private în scopul investițiilor, recurgând la garanția din bugetul UE;

—	platforma de consiliere InvestEU, care completează fondul și furnizează în special asistență de specialitate pentru proiectele de investiții care caută finanțare;

—	portalul InvestEU, care completează fondul și se prezintă sub forma unei baze de date ușor de accesat și de utilizat, care asigură legătura dintre investitori și proiectele pe care le finanțează.

3. Observații generale

3.1.

CESE salută continuarea și extinderea unui instrument financiar bazat pe principiul garanției, pe care îl consideră esențial, în special pentru dezvoltarea viitoare, pe termen lung, a bugetului UE și a executării acestuia. CESE consideră că alocarea unui capital de bază de 15,2 miliarde EUR în cadrul programului InvestEU, precum și valoarea totală a garanției în valoare de 47,5 miliarde EUR, răspund în mod adecvat nevoii de a atrage investiții în valoare de 650 miliarde EUR până în 2027. CESE consideră că o rată de provizionare a garanției UE de 40 % este adaptată componentelor de politică selectate pentru program și proiectelor care beneficiază de sprijin în cadrul lor.

3.2.

CESE consideră așadar pertinentă selectarea conținutului componentelor de politică ale programului, care vizează infrastructura durabilă, întreprinderile mici și mijlocii, cercetarea și inovarea, investițiile sociale și competențele, precum și repartizarea pentru fiecare dintre acestea a valorii totale a garanției de care beneficiază. CESE consideră că acestea sunt domeniile cele mai relevante pentru care se justifică utilizarea intensă a instrumentelor financiare.

3.3.

CESE consideră că instituirea programului InvestEU aduce două avantaje fundamentale, care nu au putut fi obținute până în prezent în contextul finanțării din bugetul UE și al utilizării instrumentelor financiare: se realizează unificarea într-un program unic a mai multor programe care au fost separate până în prezent, permițând astfel să se consolideze efectele sinergiilor dintre acestea și, în același timp, se pune accentul mai mult pe eficiența resurselor alocate din bugetul UE, ca urmare a necesității de a se supune testului de piață. În opinia CESE, consolidarea ca atare a unui instrument bazat pe garanții reprezintă o ocazie unică de a asigura resurse suficiente, în scopul realizării unor investiții de interes public care nu ar fi fost posibile în niciun caz prin aplicarea procedurilor de utilizare a bugetului UE aflate în vigoare până în prezent; prin urmare, CESE consideră că acest principiu are un potențial foarte mare pe termen lung. CESE percepe ideea generală a programului InvestEU ca fiind o manifestare semnificativă a valorii adăugate europene.

3.4.

CESE salută, de asemenea, principalele avantaje scontate ale programului InvestEU, și anume: să elaboreze un instrument suficient de robust pentru a continua stimularea activității de investiții și pentru a asigura menținerea acesteia pe termen lung cel puțin la nivelul anterior anului 2009; în același timp, să crească gradul de transparență și de eficiență a sistemului de instrumente financiare gestionate direct la nivelul Uniunii și să inspire indirect punerea în aplicare a instrumentelor financiare la nivelul statelor membre (în special statele în care acest mod de utilizare a resurselor bugetare nu înregistrează rezultate pozitive); apoi, să abordeze prioritățile reale de dezvoltare ale UE și să utilizeze metode moderne de finanțare pentru punerea lor în aplicare. CESE consideră, de asemenea, că este important să se determine caracterul precis al conținutului asistenței oferite de programul InvestEU pe baza indicatorilor și a instrumentelor utilizate în cadrul semestrului european, inclusiv angajamentele asumate de statele membre sub forma unor programe naționale de reformă.

3.5.

În contextul afirmațiilor de la punctul precedent, CESE subliniază importanța unui sistem de monitorizare care să funcționeze impecabil și care să asigure monitorizarea criteriului rentabilității programului InvestEU și să evalueze astfel succesul utilizării investițiilor private și publice; în acest cadru, contribuția investițiilor publice va permite obținerea unui efect de accelerare (de multiplicare) cu sinergiile generate (efect de propagare) asupra investițiilor private, în aval.

3.6.

Obiectivul ca programul InvestEU să se concentreze pe îndeplinirea obiectivelor orizontale, concepute, de asemenea, din perspectivă transfrontalieră în numeroase privințe, care vizează simplificarea, flexibilitatea, sinergiile și caracterul rambursabil, este în conformitate cu abordarea generală a CESE, precum și cu numeroasele sale avize din acest domeniu, atunci când există o aplicare treptată a regulii conform căreia bugetul UE nu trebuie să fie neapărat sinonim cu subvenția, ci poate fi alocat sau investit în alt mod. Prin urmare, există un salt calitativ de la o „simplă” realocare a cheltuielilor din bugetul Uniunii la investiții reale de interes public.

3.7.

Adoptarea demersului descris mai sus permite creșterea marjei de manevră pentru a spori volumul total al investițiilor sprijinite, fapt care nu ar fi fost posibil dacă ar fi fost aplicate metode tradiționale. În plus, acest mecanism permite asocierea resurselor financiare private cu proiectele de interes public, în special în cazurile în care există riscul de disfuncționalitate a pieței. În acest caz, există o nișă neexploatată în materie de investiții, în care capitalul privat nu va fi niciodată investit, în lipsa unei garanții publice adecvate.

3.8.

CESE recomandă ca propunerea de regulament să descrie și să definească într-un mod mai clar și mai explicit posibilitățile practice de combinare a diferitelor resurse cu posibilitățile oferite de programul InvestEU; posibilitățile de combinare a resurselor constituie un obiectiv declarat, însă pot fi împiedicate de obstacole de natură practică, precum lipsa unui manual explicativ. În ceea ce privește bugetul UE, ar trebui să existe posibilitatea de a combina, în cadrul aceluiași proiect, diverse resurse financiare, în două direcții: sub forma unei contribuții a fondurilor în favoarea programului InvestEU – în cadrul gestiunii partajate –, precum și sub forma contribuției programului InvestEU la instrumentele financiare naționale, create pe măsură, puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate. În regulament ar trebui să se regăsească normele de aplicare aferente, care să garanteze o astfel de flexibilitate.

3.9.

În mod similar, CESE recomandă stabilirea unei tipologii a proiectelor care să fie compatibile cu programul InvestEU, precum și a celor pentru care este mai adecvat să se acorde în principal subvenții (adică cele în care rentabilitatea financiară directă este improbabilă, dacă nu chiar imposibilă, chiar și pe termen lung).

3.10.

În contextul propunerii referitoare la programul InvestEU și în cadrul mai amplu al pachetului de măsuri care vizează cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, CESE recomandă evaluarea avantajelor economice înregistrate de fiecare stat membru datorită FEIS, inclusiv crearea unei imagini de ansamblu asupra situației punerii în aplicare a resurselor financiare și a avantajelor obținute în urma acestora. Această evaluare va avea o importanță deosebită în ceea ce privește canalizarea directă a programului InvestEU, ca instrument nou de finanțare al UE, către prioritățile reale de investiții și către abordarea unora dintre deficiențele asociate modalităților de utilizare a bugetului UE până în prezent. Și în acest caz, se deschid posibilități de includere a organizațiilor societății civile organizate, prin intermediul căreia se poate argumenta utilitatea proiectelor europene din punctul de vedere al prosperității și al bunăstării, ea putând fi explicată într-un mod lesne de înțeles.

4. Observații specifice

4.1.

CESE salută posibilitatea instituirii voluntare, în cadrul programului InvestEU, a unui compartiment specializat, cu resurse care inițial au fost alocate, de exemplu, pentru politica de coeziune. Întrucât aceasta este o nouă modalitate de alocare a resurselor, CESE recomandă elaborarea unui manual de instrucțiuni pentru a facilita desfășurarea unor operațiuni similare.

4.2.

CESE atrage atenția asupra necesității de a asigura mai precis concordanța dintre delimitarea conținutului celor patru domenii principale de acțiune ale programului InvestEU și specificarea mai detaliată a acțiunilor sprijinite, menționate în anexa II. În scopul unei mai bune orientări practice pentru inițiatorii de proiecte, CESE recomandă elaborarea mai detaliată a anexei II, cu scopul de a obține un grad mai mare de coerență a conținutului său cu cuprinsul capitolului II din propunerea de regulament.

4.3.

CESE ar aprecia dacă ar fi indicată o soluție pentru cazul în care, dintr-un motiv sau altul, resursele pentru garanția oferită din bugetul UE nu ar fi suficiente pentru a asigura volumul preconizat al investițiilor sau în cazul în care condițiile de rentabilitate ale fondului s-ar deteriora.

4.4.

CESE consideră că programul InvestEU reprezintă una dintre posibilitățile de dezvoltare a instituțiilor pieței financiare în statele membre; de asemenea, din acest motiv, consideră că este foarte benefic să se acorde mai mult spațiu partenerilor de implementare de la nivel național. În acest context, CESE subliniază necesitatea ca aceștia să fie selectați foarte atent, dar cu excluderea oricărei forme de discriminare, pe baza cerințelor relevante, în funcție de competența lor, asigurând totodată o reprezentare corectă și echitabilă a statelor membre.

4.5.

CESE consideră că este esențial ca partenerii de implementare să poată avea o contribuție pe termen lung la realizarea obiectivelor programului InvestEU, care să fie utilă nu doar la asigurarea desfășurării fără probleme a programului, ci să și contribuie prin propriile sale resurse financiare și să aducă în sistem alți investitori privați și categorii de public de la nivel național, să ofere o acoperire adecvată pe teritoriul țării și în sectorul vizat și, mai presus de orice, să poată aborda în mod precis și cuprinzător disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții care nu ating nivelul optim.

4.6.

CESE solicită explicații mai detaliate cu privire la modul în care se va manifesta rolul partenerului de implementare privilegiat, și anume Banca Europeană de Investiții, și cu privire la modul în care se va garanta că nu există riscul ca activitatea partenerului de implementare privilegiat să ducă la marginalizarea altor parteneri de implementare, în special a celor care operează la nivel național.

4.7.

CESE recomandă ca departamentul pentru UE al fondului să se concentreze în mod real pe promovarea proiectelor transfrontaliere și ca, în cadrul acestuia, să fie promovate proiectele care se concentrează asupra situațiilor de disfuncționalități ale pieței și asupra situațiilor de investiții care nu ating nivelul optim ce afectează întreaga Uniune, oferind astfel o valoare adăugată europeană evidentă.

4.8.

Prin urmare, CESE salută obligația ca partenerii de implementare să acopere teritoriul a cel puțin trei state membre. În același timp, CESE consideră totuși că există o marjă de manevră pentru abordarea nevoilor specifice de investiții de la nivel național și regional, care ar trebui asigurate, în primul rând, de către o entitate a statului membru în cauză, în strânsă sinergie cu pachetul național garantat în cadrul politicii de coeziune. În acest context, CESE subliniază importanța de a investi în capitalul uman și în infrastructurile sociale, care contribuie la realizarea potențialului de creștere pe termen lung (învățarea pe tot parcursul vieții, o rețea de servicii sociale și locuințe accesibile) și la asigurarea competitivității sistemului economic al UE.

Bruxelles, 17 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

Top