52018AE3104

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE3104 - EN

Document 52018AE3104

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice [COM(2018) 334 final – 2018/0173 (CNS)], propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a regimului general al accizelor (reformare) [COM(2018) 346 final – 2018/0176 (CNS)], propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile (reformare) [COM(2018) 341 final – 2018/0187 (COD)] și propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor în ceea ce privește conținutul registrului electronic [COM(2018) 349 final – 2018/0181 (CNS)]

EESC 2018/03104

JO C 62, 15.2.2019, p. 108–112 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

15.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/108

[COM(2018) 334 final – 2018/0173 (CNS)]

propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a regimului general al accizelor

(reformare)

[COM(2018) 346 final – 2018/0176 (CNS)]

propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile

(reformare)

[COM(2018) 341 final – 2018/0187 (COD)]

și propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor în ceea ce privește conținutul registrului electronic

[COM(2018) 349 final – 2018/0181 (CNS)]

(2019/C 62/17)

Raportor:

Jack O’CONNOR

Sesizare	Parlamentul European, 5.7.2018 Consiliul Uniunii Europene, 13.6.2018 Comisia Europeană, 25.5.2018
Temei juridic	Articolele 113 și 114 din TFUE

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	3.10.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	193/0/9

1. Rezumat și concluzii

1.1.

CESE salută măsurile cuprinse în acest pachet legislativ propus de Comisie. Comitetul consideră că acestea vor permite îndeplinirea în mare măsură a obiectivelor stabilite, și anume asigurarea unui grad mai mare de certitudine și claritate cu privire la tratamentul aplicat anumitor băuturi alcoolice, facilitarea schimburilor comerciale transfrontaliere în contextul unor sisteme raționalizate și modernizate și reducerea sarcinii administrative și juridice asupra întreprinderilor mici.

1.2.

CESE este conștient de diferențele dintre statele membre sub aspectul contribuțiilor reprezentate de veniturile din accize, în special în cazul accizelor la băuturi alcoolice. În plus, există o serie de diferențe culturale privind modul de raportare la anumite produse, obiectivele sociale (de exemplu, sănătatea) și cele ale întreprinderilor (de exemplu, promovarea întreprinderilor mici sau a inovării). Prin urmare, un principiu călăuzitor constă în a oferi cea mai largă marjă de apreciere, pentru a permite statelor membre să adapteze accizele pentru produsele alcoolice la nevoile și obiectivele naționale în ceea ce privește structura de impozitare și contextele culturale și sociale. CESE își exprimă satisfacția că acest principiu a fost respectat în modificările propuse.

1.3.

CESE sprijină măsurile cuprinse în pachetul de revizuiri în măsura în care definițiile beneficiază de o mai mare claritate și coerență (de exemplu, „independent din punct de vedere legal și economic”, „cidru” etc.), accesul micilor producători la comerțul transfrontalier este simplificat din punct de vedere administrativ și modernizat prin intermediul unor sisteme informatice actualizate, iar procesul și condițiile de denaturare a alcoolului sunt clarificate. Acestea vor reduce insecuritatea administrativă și juridică atât pentru statele membre, cât și pentru operatorii economici, ceea ce va avea ca efect reducerea costurilor și eliminarea barierelor. În plus, ar trebui comandat un raport privind piața neagră a băuturilor alcoolice.

1.4.

Sunt vizate două chestiuni de interes. Prima constă în propunerea de a crește pragul tăriei alcoolice la care se aplică rate reduse pentru bere, de la 2,8 % vol. la 3,5 % vol. Deși acest lucru este prezentat ca o măsură de protejare a sănătății, există temeri că ea ar putea, dimpotrivă, spori consumul de alcool. Însă, având în vedere că acest lucru ar fi lăsat la latitudinea statelor membre, CESE sprijină propunerea, dar solicită efectuarea unei analize în termen de cinci ani pentru a evalua impactul în acele state membre care vor pune în practică propunerea.

1.4.1.

În al doilea rând, Comisia propune raționalizarea metodei de măsurare a gradului Plato la bere pe baza „produsului finit”, aceasta însemnând că măsurarea ar trebui făcută la sfârșitul procesului de fabricație. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a interpretat de curând directiva în vigoare în sensul în care, în scopul perceperii accizelor, gradul Plato trebuie măsurat înainte de adăugarea zahărului/îndulcitorilor. Cu toate acestea, Comitetul observă că metoda respectivă este utilizată numai în trei state membre, ceea ce înseamnă că unsprezece state membre ar trebui să își schimbe metoda (restul statelor membre nu utilizează metoda Plato). Prin urmare, CESE sprijină propunerile Comisiei, din dorința de a crea cât mai puține perturbări (doar trei state membre ar urma să își schimbe metoda).

2. Sinteza propunerilor Comisiei

2.1.

Propunerile Comisiei sunt împărțite în două. Este vorba despre propunerea de modificare a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice și de propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a regimului general al accizelor. Există încă două propuneri, de natură administrativă, care sprijină propunerile cuprinse în Directiva Consiliului de stabilire a regimului general al accizelor. Acestea sunt propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor în ceea ce privește conținutul registrului electronic și propunerea de decizie a Parlamentului European și al Consiliului privind informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile (reformare).

2.2.

Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 92/83/CEE: propunerile Comisiei abordează aspecte din patru domenii: (i) tratamentul alcoolului denaturat, (ii) ratele reduse ale accizelor pentru micii producători și clasificarea anumitor băuturi alcoolice, (iii) băuturile alcoolice cu tărie alcoolică redusă și (iv) măsurarea gradelor Plato ale berii îndulcite/aromatizate.

2.2.1.

Tratamentul alcoolului denaturat: în prezent, recunoașterea reciprocă a alcoolului denaturat complet (ADC) între statele membre nu este uniformă, existând interpretări diferite ale utilizărilor indirecte ale alcoolului parțial denaturat (APD). Comisia propune: (a) clarificarea recunoașterii reciproce a ADC și modernizarea procedurilor de notificare de către statele membre a noilor formule ale acestuia; (b) asigurarea egalității de tratament a APD pentru utilizări indirecte și (c) impunerea obligației ca circulația alcoolului parțial denaturat care are o tărie alcoolică dobândită în volume (ABV) de cel puțin 90 % și a produselor nefinalizate care conțin alcool să se facă cu ajutorul sistemului de control al circulației produselor accizabile (EMCS).

2.2.2.

Ratele reduse ale accizelor pentru micii producători și clasificarea băuturilor alcoolice: statele membre pot aplica accize reduse în cazul micilor producători de bere și alcool etilic. Micii producători trebuie să fie independenți „din punct de vedere legal și economic”, dar acest lucru nu este definit corespunzător, ceea ce creează incertitudini și costuri administrative/judiciare. În plus, statele membre nu pot aplica accize reduse micilor producători de alte tipuri de băuturi alcoolice, dezavantajându-i astfel pe micii producători de cidru. Comisia propune (a) definirea expresiei „independent din punct de vedere legal și economic” și introducerea unui certificat uniform pentru micii producători, inclusiv de cidru, în întreaga UE; (1) (b) aplicarea, în mod opțional, de accize reduse în cazul micilor producători de cidru independenți (2).

2.2.3.

Băuturile alcoolice cu tărie alcoolică redusă: statele membre pot aplica rate reduse pentru băuturile alcoolice cu tărie alcoolică redusă. Acest lucru este valabil doar pentru unele băuturi alcoolice (de exemplu, berea). Comisia propune ridicarea pragului tăriei alcoolice la volum de la 2,8 % la 3,5 % (3). S-a afirmat că pragul pentru berea cu tărie alcoolică redusă este prea scăzut, subminând inovarea în materie de produse și oferind prea puține stimulente pentru dezvoltarea acestui subsector. Prin urmare, consumatorii nu se îndreaptă către acest tip de bere, lucru care contravine politicii în domeniul sănătății.

2.2.4.

Măsurarea gradului Plato pentru berea îndulcită/aromatizată: accizele la bere sunt percepute în funcție de gradul Plato al „produsului finit” în 14 state membre. Unsprezece state fac măsurătoarea la sfârșitul procesului de fabricație, în timp ce alte trei o fac înainte de adăugarea siropului de zahăr sau a substanțelor aromatice (restul statelor membre nu utilizează metoda Plato, ci măsurarea ABV – tăria alcoolică dobândită în volume). Termenul „produs finit” nu este definit în directivă, ceea ce duce la trei interpretări diferite, precum și la măsurări neuniforme și, deci, la aplicarea unor accize diferite produselor care pot avea același conținut de alcool. Se afirmă, de asemenea, că procedurile de control sunt împovărătoare, având în vedere diferitele cerințe pentru măsurarea gradului Plato în cele trei variante diferite (de exemplu, cerința de a efectua controlul în fabrica de bere, și nu după îmbuteliere). Curtea de Justiție a Uniunii Europene (4) a interpretat directiva actuală în sensul în care gradul Plato trebuie măsurat înainte de încheierea procesului, excluzând așadar substanțele adăugate. Comisia propune clarificarea dispoziției referitoare la măsurarea gradului Plato în cazul berii, în special în ceea ce privește momentul în care trebuie efectuată (5), preconizându-se ca aceasta să aibă loc la finalul procesului (și anume, ținând seama de toate substanțele adăugate). Această măsură va duce efectiv la clarificarea definiției „produsului finit”.

2.3.

Propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a regimului general al accizelor (reformare) Acest al doilea pachet de măsuri este de natură tehnică, cuprinzând măsuri de raționalizare a transportului de produse accizabile. Procedurile privind accizele și procedurile vamale nu sunt întotdeauna aliniate sau sincronizate, ceea ce creează probleme atunci când produsele accizabile sunt importate sau exportate. În unele situații, procedurile privind accizele sunt greoaie sau variază considerabil de la un stat membru la altul. În plus, având în vedere nivelul ridicat de risc fiscal legat de deținerea și circulația produselor accizabile în regim suspensiv de accize, aceste acorduri sunt în general utilizate de întreprinderile mari. IMM-urile recurg la proceduri mai potrivite pentru transporturi mici și un număr redus de deplasări, dar acestea duc la creșterea sarcinii de reglementare aferente fiecărui transport. Acest lucru generează costuri administrative și de conformitate suplimentare, și obligă întreprinderile și autoritățile naționale la eforturi semnificative, din cauza faptului că unele etape ale procedurilor trebuie efectuate manual și se supun unor cerințe care diferă de la un stat membru la altul. În plus, aceste etape sunt o sursă de fraudă fiscală. Comisia propune o serie de măsuri de raționalizare și simplificare a acestor procese care vizează interacțiunea la importul și exportul de produse supuse accizelor, taxele plătite între întreprinderi și situațiile excepționale.

2.3.1.

Interacțiunea la import: nu există documente standard obligatorii pentru a solicita scutirea de accize la punerea în liberă circulație. O scutire de plată la punerea în circulație poate fi solicitată în cazul în care mărfurile sunt transportate de la locul importului în contextul sistemului de control al mișcărilor cu produse accizabile (EMCS), dar nu există o cerință standard în materie de dovadă, spre deosebire de dispozițiile pentru scutirea de TVA la import pentru livrările efectuate în interiorul UE. Comisia propune o cerință conform căreia trebuie declarați expeditorul și destinatarul (statele membre au posibilitatea de a solicita identificarea circulației produselor supuse accizelor).

2.3.2.

Interacțiunea la export: nu există o sincronizare armonizată între EMCS și sistemul de control al exporturilor (ECS). Procesele de expediere nu pot fi încheiate decât manual, în timp ce exporturile invalidate nu sunt raportate către EMCS. Acest lucru poate duce la sarcini administrative pentru întreprinderi (de exemplu, întârzieri în eliberarea de garanții) și potențiale fraude și denaturări ale pieței. Comisia propune cerința de a identifica expeditorul produselor supuse accizelor și numărul de referință administrativ unic (ARC) al deplasării în contextul EMCS. Va exista, de asemenea, o obligație de a raporta o situație excepțională în ceea ce privește exporturile către EMCS (de exemplu, imposibilitatea de a scoate mărfurile din UE, invalidarea declarației), pentru a îmbunătăți sincronizarea.

2.3.3.

Alinierea tranzitului: pe lângă combinația dintre EMCS și ECS, sunt utilizate și alte proceduri pentru a supraveghea exportul de produse accizabile: procedura de tranzit extern și intern și contractul de transport unic (STC). Utilizarea acestor proceduri simplifică operațiunile de export pentru operatorii economici, deoarece le permite să închidă procedura de export la începutul tranzitului și, prin urmare, să finalizeze deplasarea în cadrul EMCS. Cu toate acestea, utilizarea acestor proceduri de export simplificate a condus la o serie de probleme: un nivel scăzut de dovedire a scutirii de la plata accizelor, nicio dovadă de ieșire fizică, garanții eliberate înainte de ieșirea efectivă a mărfurilor și o supraveghere precară. Acest lucru poate duce la eventuale fraude și la insecuritate juridică, care creează complicații și confuzii la nivel de întreprindere. În prezent, nu este posibil din punct de vedere juridic să se închidă circulația produselor accizabile prin deschiderea tranzitului. Comisia propune să se permită operatorilor economici să apeleze la o modalitate simplificată de a exporta produse accizabile, prin utilizarea regimului de tranzit extern după regimul de export în loc de EMCS până la frontiera externă. Acest lucru ar oferi garanții adecvate de gestionare și ar împiedica dispariția mărfurilor la destinație, deoarece, odată devenite mărfuri neunionale la începutul tranzitului extern, s-ar afla sub supraveghere vamală până la părăsirea teritoriului vamal.

2.3.4.

Taxa plătită între întreprinderi (B2B): procedura actuală privind deplasarea mărfurilor pentru care s-a plătit taxa B2B se face pe hârtie. Aceasta este utilizată de către IMM-uri, deoarece nu necesită un antrepozit fiscal de expediție sau recepție, însă este depășită, neclară și împovărătoare. Comisia propune ca deplasările respective să fie automatizate prin extinderea domeniului de aplicare al EMCS, facilitată de crearea a două noi categorii: expeditorul certificat și destinatarul certificat. Acest lucru va simplifica și va reduce costurile pentru IMM-uri și va permite o mai mare eficiență.

2.3.5.

Situații excepționale: situațiile excepționale se referă la o serie de cazuri neprevăzute: cantitatea de mărfuri care sosește la destinație este mai mică decât cantitatea declarată la expediere (inclusiv pierderile la nivel național, cum ar fi evaporarea benzinei) sau mai mare; destinatarul refuză să își asume responsabilitatea pentru mărfuri; anularea oficială a deplasării etc. Aceste situații nu sunt detaliate juridic, fapt care duce la utilizarea de către statele membre a unor proceduri diferite pentru a evalua lipsurile și a gestiona refuzurile și pragurile pentru pierderile admisibile. Acest lucru poate crea complicații și neînțelegeri. Directivele garantează deja același mod de măsurare a cantităților. Comisia acceptă faptul că trebuie să acționeze astfel încât autoritățile naționale să țină mai bine seama de existența acestora. Cu toate acestea, ea propune o nouă intervenție pentru standardizarea pragurilor de pierdere admisibile.

2.4.

Există încă două propuneri, de natură administrativă, care sprijină propunerile cuprinse în Directiva Consiliului de stabilire a regimului general al accizelor.

2.4.1.

Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor în ceea ce privește conținutul registrului electronic vizează automatizarea supravegherii deplasărilor de produse accizabile care au fost eliberate pentru consum într-un stat membru și care sunt deplasate către alt stat membru pentru a fi livrate în scopuri comerciale în acest alt stat membru.

2.4.2.

Propunerea de decizie a Parlamentului European și al Consiliului privind informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile (reformare) însoțește regulamentul Consiliului menționat anterior și pune în aplicare automatizarea supravegherii deplasărilor de produse accizabile.

3. Observații

3.1. Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 92/83/CEE

3.1.1.

Tratamentul alcoolului denaturat (punctul 2.2.1 de mai sus). CESE consideră că propunerile Comisiei sunt bune și ar trebui aplicate. În plus, este nevoie de o mai bună înțelegere a pieței negre a băuturilor alcoolice. Prin urmare, ar trebui comandat un raport cu privire la această problemă, astfel încât să poată fi create instrumente mai bune de combatere a ei.

3.1.2.

Ratele reduse ale accizelor pentru micii producători și clasificarea anumitor băuturi alcoolice (punctul 2.2.2 de mai sus). Încă o dată, CESE consideră că propunerile Comisiei vor aborda problemele actuale și vor asigura o mai mare claritate, îmbunătățind în același timp regimul existent, astfel încât acesta să încurajeze în continuare acordarea de sprijin micilor producători. CESE este de părere că, în viitor, Comisia ar trebui să ia în considerare introducerea unei cote reduse similare, cu praguri revizuite, pentru producătorii de băuturi alcoolice distilate.

3.1.3.

Băuturile alcoolice cu tărie alcoolică redusă (punctul 2.2.3 de mai sus). Propunerile Comisiei referitoare la această chestiune sunt mai controversate. Există puține dovezi care să ateste că inovarea în materie de produse este afectată. Datele empirice arată că întreprinderile, inclusiv cele mici, au mărit producția de bere cu tărie alcoolică redusă. Obținerea de beneficii în materie de sănătate ar presupune ca consumatorii de bere cu o tărie obișnuită să fie încurajați să treacă la consumul de bere cu o nouă concentrație, redusă, de alcool. Dacă acest lucru nu se întâmplă, băutorii de bere slab alcoolizată ar putea ajunge să consume băuturi mai tari. Cu toate acestea, CESE recunoaște că propunerile nu sunt obligatorii pentru statele membre, care sunt libere să mențină un prag inferior și să reducă accizele. Prin urmare, CESE acceptă propunerile menționate. Cu toate acestea, ar trebui ca, în termen de cinci ani, să se efectueze o analiză în acele state membre care vor pune în practică propunerea, pentru a evalua în ce măsură s-a înregistrat o trecere de la consumul de băuturi cu tărie alcoolică obișnuită la cel de băuturi mai slab alcoolizate.

3.1.4.

Măsurarea gradului Plato pentru berea îndulcită/aromatizată (punctul 2.2.4 de mai sus): CESE recunoaște că propunerile Comisiei cu privire la această chestiune pot naște controverse, în special în lumina interpretării de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a directivei în vigoare. Afirmația potrivit căreia măsurarea tăriei alcoolice trebuie să se facă înainte de adăugarea zahărului/îndulcitorilor introduce o povară administrativă și este contestată de către reprezentanții operatorilor economici. De altfel, numai trei state membre efectuează măsurarea înainte adăugării de zahăr/îndulcitori, în timp ce celelalte unsprezece utilizează metoda Plato în concordanță cu propunerile Comisiei. În acest context, și ținând cont de beneficiile care derivă dintr-o definiție coerentă a „produsului finit”, este mai puțin problematic ca trei state membre să își modifice metoda, decât să se solicite celorlalte unsprezece să facă acest lucru. Mai trebuie observat și că, atunci când astfel de băuturi sunt exportate, diferențele în ceea ce privește metoda Plato nu sunt relevante, întrucât este necesară măsurarea ABV. Iată de ce Comitetul consideră că propunerile Comisiei sunt cel mai puțin perturbatoare și ar avea avantajul de a proteja veniturile fiscale.

3.2. Propunere de directivă a Consiliului de stabilire a regimului general al accizelor (reformare)

3.2.1.

CESE consideră că măsurile cuprinse în această propunere de directivă a Consiliului și care vizează interacțiunea la import și la export, alinierea tranzitului, taxa plătită între întreprinderi și situațiile excepționale vor avea efectul scontat, adică vor permite raționalizarea transportului de produse accizabile, alinierea procedurilor privind accizele și a procedurilor vamale, reducerea costurilor administrative și de conformitate pentru operatorii economici, precum și pentru autoritățile naționale, și vor contribui la combaterea fraudei. CESE sprijină aceste propuneri.

3.3. Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2012 și propunerea de decizie a Parlamentului European și al Consiliului privind informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile (reformare)

3.3.1.

CESE sprijină aceste propuneri, deoarece ele facilitează din punct de vedere administrativ punerea în aplicare a propunerilor cuprinse în Directiva Consiliului de stabilire a regimului general al accizelor.

Bruxelles, 17 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) Articolul 4 și articolul 13a.

(2) Articolul 13.

(3) Articolul 5.

(4) C-30/17 – Kompania Piwowarska, 17 mai 2018.

(5) Articolul 3.

Top