52018AE2791

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE2791 - EN

Document 52018AE2791

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize [COM(2018) 375 final – 2018/0196 (COD)]

EESC 2018/02791

JO C 62, 15.2.2019, p. 83–89 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

15.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/83

[COM(2018) 375 final – 2018/0196 (COD)]

(2019/C 62/13)

Raportor:

Stefano MALLIA

Sesizări	Parlamentul European, 11.6.2018 Consiliul European, 19.6.2018
Temei juridic	Articolul 177, articolul 304 și articolul 322 alineatul (1) din TFUE

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	3.10.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	111/0/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Politica de coeziune reprezintă una dintre cele mai concrete politici ale UE, cu un impact direct asupra existenței cotidiene a cetățenilor. Prin urmare, CESE respinge cu fermitate propunerea Comisiei de a reduce bugetul UE cu 10 % în termeni reali. În acest sens, CESE solicită statelor membre să găsească soluții care să permită menținerea acestui buget la valorile aferente anului 2020, din perioada de programare 2014-2020.

1.2.

CESE consideră că este nevoie de o strategie politică clară, aliniată la angajamentele globale ale UE. CESE solicită Comisiei să reînnoiască Strategia Europa 2020 și să alinieze prioritățile noului Regulament privind dispozițiile comune (RDC) la această nouă strategie. De asemenea, CESE recomandă Comisiei să integreze în mod eficient obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) în reglementările aferente politicii de coeziune, asigurând includerea lor transversală în toate prioritățile fondurilor.

1.3.

CESE consideră că circumstanțele economice stabilite de RDC (condiționalități macroeconomice, cofinanțare scăzută etc.) ar crea un mediu prea rigid și ar putea afecta investițiile. Prin urmare, CESE:

—	respinge condiționalitatea macroeconomică pentru penalizarea regiunilor și a cetățenilor, care nu răspund pentru deciziile macroeconomice luate la nivel național sau european;

—	invită Comisia să mențină norma de dezangajare la N+3;

—	solicită Comisiei să reconsidere creșterea ratelor de cofinanțare.

1.4.

CESE apreciază foarte mult eforturile în materie de simplificare, flexibilitate și eficiență, acestea reprezentând un pas în direcția cea bună. Totuși, este regretabil faptul că noul cadru de reglementare nu este un set unic de norme.

1.5.

CESE consideră că normele referitoare la concentrarea tematică sunt prea stricte și propune ca unul dintre obiectivele de politică să fie ales de statele membre. În acest sens, CESE încurajează statele membre să considere obiectivul de politică 5 ca fiind cel care poate garanta soluția cea mai bine adaptată la provocările lor specifice.

1.6.

CESE recomandă Comisiei să creeze instrumentele necesare care să permită zonelor cu dezavantaje structurale și permanente [insule, regiuni muntoase etc. (1)] să abordeze în mod eficient provocările specifice și complexe cu care se confruntă. Acest lucru nu poate rămâne de competența exclusivă a autorităților naționale. CESE recomandă, de asemenea, ca proiectele puse în aplicare în aceste zone să fie sprijinite prin rate de cofinanțare mai mari.

1.7.

CESE recomandă identificarea de soluții ad-hoc pentru a răspunde situației în care se găsesc țările sau regiunile care au fost clasificate drept regiuni de convergență în cadrul programului 2007-2013, beneficiind de o rată de cofinanțare de 80 % în perioada 2014-2020, și care vor fi clasificate acum ca regiuni de tranziție în perioada 2021-2027, beneficiind de o rată de cofinanțare de 55 %.

1.8.

CESE consideră că Comisia ar trebui să continue să consolideze sinergiile prin identificarea unei modalități de a reintegra Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală în cadrul de reglementare, precum și prin consolidarea legăturilor cu Fondul social european Plus (FSE+). CESE susține, de asemenea, o mai mare integrare cu și între alte programe de finanțare și instrumente (Orizont 2020, InvestEU etc.).

1.8.1.

Aceste legături ar trebui să apară și în programarea fondurilor. CESE încurajează statele membre să pregătească și să pună în aplicare programe de finanțare din fonduri multiple, care să răspundă provocărilor într-un mod integrat. CESE consideră că integrarea ar trebui să fie prezentă și în cooperarea teritorială, fiind esențială existența unor legături rezonabile între mediul rural și cel urban, între mediul urban și cel periurban etc., mai exact, o abordare bazată pe realitatea zonei.

1.9.

Punerea în aplicare a „guvernanței pe mai multe niveluri și cu actori multipli”, cu implicarea partenerilor economici și sociali în procesul decizional și de punere în aplicare, este una dintre cele mai importante condiții pentru succesul politicii de coeziune. În ceea ce privește Codul de conduită, CESE ia notă de nemulțumirea partenerilor sociali europeni și solicită revizuirea și actualizarea lui, în consultare directă cu aceștia. De asemenea, CESE solicită ca Codul de conduită să devină obligatoriu.

1.10.

CESE respinge eliminarea din noua propunere de RDC a principiilor de promovare a egalității între bărbați și femei, de nediscriminare, de accesibilitate a persoanelor cu handicap și a dezvoltării durabile. Prin urmare, recomandă cu tărie introducerea în noua propunere de RDC a articolului 7 din RDC actual pentru perioada 2014-2020 și integrarea directă a acestui principiu în textul principal al propunerii de regulament privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (FEDR și FC). În plus, CESE propune insistent includerea accesibilității pentru persoanele cu handicap la articolul 67 – cu privire la selectarea operațiunilor – al propunerii de RDC.

1.11.

CESE consideră că este esențial să existe un efort global de comunicare mai eficient. Foarte frecvent se desfășoară proiecte finanțate de UE iar cetățenii știu puțin sau nimic despre implicarea UE. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să pună în aplicare o strategie de informare mai eficientă a cetățenilor săi și a diferitelor tipuri de beneficiari.

2. Observații generale

2.1.

CESE regretă profund faptul că bugetul politicii de coeziune a fost redus cu 10 % în termeni reali. În acest sens, CESE respinge cu tărie propunerile de reducere a bugetului UE și propune ca statele membre să găsească soluții care să permită menținerea acestui buget la valorile aferente anului 2020.

2.2.

Politica de coeziune reprezintă unul dintre cele mai importante elemente pentru a aduce viziunea integrării europene mai aproape de cetățeni. Ea are o valoare adăugată clară în crearea de locuri de muncă, creșterea economică durabilă și infrastructura modernă, depășind barierele structurale, stimulând capitalul uman și îmbunătățind calitatea vieții cetățenilor. Acesta este motivul pentru care CESE salută cu satisfacție faptul că toate regiunile sunt eligibile pentru finanțare.

2.2.1.

Politica de coeziune a UE trebuie să fie parte integrantă a unei strategii de investiții europene, cu o abordare teritorială solidă, care să vizeze înzestrarea fiecărei regiuni cu instrumentele necesare pentru a-și spori competitivitatea. Această politică trebuie să conducă la transformare economică și structurală, asigurând o bază rezilientă în fiecare regiune, pe baza forțelor proprii (2).

2.3.

CESE ia notă de faptul că noua abordare, bazată în continuare pe trei categorii (mai puțin dezvoltate, de tranziție, mai dezvoltate), este mai precis adaptată. Deși metoda de alocare a fondurilor se bazează încă în mare măsură pe PIB-ul pe cap de locuitor, au fost adăugate noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților). CESE consideră că acest lucru reflectă mai bine realitatea de pe teren, deși – așa cum rezultă și din evaluarea impactului cerută de Comitetul de analiză a reglementării (3) – consideră că această abordare ar putea fi și mai precis ajustată.

2.4.

CESE este profund îngrijorat cu privire la propunerea Comisiei de a reduce ratele de cofinanțare și la efectele acestei propuneri asupra angajamentului beneficiarilor aflați în situații financiare mai puțin favorabile. Includerea TVA drept cheltuială eligibilă este bine-venită, chiar dacă există deja unele elemente în acest sens în perioada curentă.

2.5.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că există situații în care țări sau regiuni clasificate drept regiuni de convergență în cadrul programului 2007-2013, beneficiind de o rată de cofinanțare de 80 % în perioada 2014-2020, vor fi clasificate acum ca regiuni de tranziție în perioada 2021-2027, beneficiind de o rată de cofinanțare de 55 %, ceea ce înseamnă o scădere masivă. CESE consideră că astfel de situații trebuie să fie abordate în mod specific. În plus, trebuie remarcat faptul că, în proiectele cu finanțare privată, beneficiarii vor primi numai cofinanțarea componentei publice.

2.6.

Prioritatea UE în ceea ce privește regiunile ultraperiferice trebuie să fie consolidarea legăturilor dintre acestea și Europa continentală și a sentimentului cetățenilor de apartenență la proiectul european (4). CESE salută faptul că regiunile ultraperiferice vor continua să beneficieze de un sprijin special din partea UE.

2.7.

Totuși, CESE regretă faptul că politica de coeziune încă nu oferă soluții complete la provocările cu care se confruntă teritoriile specifice menționate la articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (5). Studiile arată că autoritățile centrale nu abordează întotdeauna zonele specifice, astfel cum se menționează la articolul 174. Prin urmare, CESE consideră că Comisia ar trebui să încurajeze implicarea actorilor regionali și locali în modul în care teritoriile lor respective sunt abordate de statele membre, respectând în același timp cadrul instituțional și legal aflat în vigoare în aceste teritorii.

3. Principii generale

3.1.

CESE respinge eliminarea din noua propunere de RDC a principiilor de promovare a egalității între bărbați și femei, nediscriminare, accesibilitate a persoanelor cu handicap și a dezvoltării durabile. Acquis-ul european a dezvoltat o abordare transversală a acestora în programarea și implementarea fondurilor (articolul 7 din RDC curent și articolul 16 din RDC 2007-2013).

3.1.1.

Prin urmare, recomandă cu tărie introducerea în noua propunere de RDC a articolului 7 din RDC actual pentru perioada 2014-2020 și integrarea directă a acestui principiu în textul principal al propunerii de regulament privind FEDR și FC. Mai mult, CESE propune insistent includerea accesibilității pentru persoanele cu handicap în articolul 67 – cu privire la selectarea operațiunilor – al propunerii de RDC.

3.2.

Având în vedere că UE este stat parte la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, CESE consideră că este cazul ca această convenție să fie inclusă în temeiul juridic al propunerii de regulament RDC.

3.3.

CESE este ferm convins că un parteneriat real la toate nivelurile, cu parteneri economici și sociali și cu părți interesate organizate ale societății civile în pregătirea, executarea și evaluarea ex post a programelor și proiectelor în cadrul politicii de coeziune a UE, sporește calitatea și implementarea eficientă a acestora. Întrucât a solicitat un Cod de conduită, CESE sprijină cu tărie inițiativa Comisiei și este de acord cu recomandările propuse de aceasta (articolul 6 (6). CESE constată că este posibil ca propunerea Comisiei să trebuiască ajustată pentru a răspunde provocărilor din sectoare specifice (în special, provocărilor legate de securitatea națională), abordate prin programele aferente migrației și securității.

3.4.

CESE este ferm convins că parteneriatul dintre autoritățile administrative și partenerii economici și sociali de la nivelurile UE, național și regional, sub forma unei guvernanțe pe mai multe niveluri și cu actori multipli, este unul dintre criteriile esențiale pentru succesul politicii de coeziune. Acest parteneriat trebuie să fie condiția de bază pentru atribuirea acordurilor de parteneriat și pentru alocarea fondurilor europene. CESE salută noua formulare cu caracter obligatoriu și solicită în mod expres legiuitorului să mențină formularea actuală „implică”.

3.5.

În ceea ce privește Codul de conduită, CESE a luat notă de nemulțumirea partenerilor sociali europeni și solicită revizuirea și actualizarea lui în consultare directă cu aceștia. CESE solicită ca Codul de conduită să devină obligatoriu.

3.6.

CESE solicită introducerea unor măsuri de consolidare a capacităților și de asistență tehnică pentru partenerii menționați la articolul 6, cu scopul de a consolida abilitățile și eficiența parteneriatului. CESE ar dori, de asemenea, să fie instituit un mecanism de consultare anual cu partenerii relevanți.

3.7.

CESE este de acord ca fiecare membru al comitetelor de monitorizare să aibă un vot. Pentru a asigura un echilibru corect în procesul de luare a deciziilor, ponderea voturilor ar trebui să fie de 50 % pentru autoritățile administrative și autoritățile desemnate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) și de 50 % pentru partenerii economici și sociali desemnați la literele (b) și (c). CESE constată că ar putea fi nevoie ca această propunere să fie ajustată astfel încât să abordeze chestiuni sensibile, cum ar fi cele de securitate națională.

4. Simplificarea

4.1.

CESE consideră că este de foarte mare importanță reducerea substanțială a sarcinii administrative inutile pentru beneficiari, menținând, în același timp, un nivel ridicat de asigurare a legalității și regularității. CESE recunoaște și salută faptul că propunerea Comisiei a abordat numeroase probleme în materie de simplificare.

4.2.

CESE propune aplicarea sistematică a principiului „doar o singură dată”, consemnat în Small Business Act, asigurându-se că formalitățile administrative, de audit și de control sunt transmise doar o singură dată de către managerii de proiect autorității de management direct competente, care va fi responsabilă de transmiterea acestora autorităților de management naționale și europene.

4.3.

CESE recomandă, de asemenea, instituirea unui sistem extrem de simplificat de control/audit „de minimis” pentru proiecte foarte mici: în cazul în care autoritatea de management directă constată și declară că rezultatele scontate au fost obținute, nu ar trebuie să fie solicitate controale sau audituri ulterioare.

4.4.

Este o exagerare ca RDC să fie considerat un cadru unic de reglementare. Chiar dacă sunt incluse șapte fonduri, prin numărul considerabil de „excepții de la reguli”, există o lipsă de coerență; deseori există dispoziții diferite, de exemplu, pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize. În conformitate cu concluziile Grupului la nivel înalt privind simplificarea pentru perioada de după 2020 (7), CESE consideră că pachetul de reglementare ar trebui să fie mult mai simplu și să evite microgestionarea fondurilor.

4.5.

Deși ia notă de integrarea unor fonduri noi, alocate cu scopul de a gestiona criza migrației și problemele de securitate (8) în cadrul RDC, CESE regretă foarte mult faptul că Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală nu face parte din cadrul de reglementare și, de asemenea, că legăturile cu FSE+ sunt mai slabe decât cele cu FSE precedent. CESE solicită Comisiei să analizeze din nou această decizie.

4.6.

CESE este de acord cu faptul că trebuie să se acorde prioritate suspendării angajamentelor, și nu suspendării plăților, pentru a se evita crizele agravante. Plățile trebuie să fie suspendate numai atunci când se impune o acțiune imediată și în cazul unor neconformități semnificative.

5. Flexibilitate

5.1.

Pentru a facilita înființarea și creșterea economică a întreprinderilor, UE trebuie să sprijine reformele pentru un mediu investițional favorabil, în care întreprinderile să se poată dezvolta și să poată îmbunătăți condițiile-cadru pentru antreprenoriat. Fondurile de coeziune trebuie utilizate pentru a asigura condiții mai bune dezvoltării întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor recent înființate și inovatoare, precum și pentru a facilita succesiunea în cazul întreprinderilor familiale. În acest sens, CESE consideră că politica de coeziune trebuie să ofere un cadru stabil, însă flexibil (9).

5.2.

În ceea ce privește transferurile obligatorii către Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), CESE constată că valoarea totală a finanțării care urmează să fie transferată a rămas la nivelul curent, chiar dacă a existat o reducere cu 10 % a finanțării globale. Prin urmare, procentul de fonduri globale transferate ar fi de fapt mai mare decât cel valabil pentru perioada de programare actuală. CESE este de acord cu abordarea generală, atât timp cât bugetul global al politicii de coeziune rămâne la nivelul 2014-2020.

5.3.

Mai mult, în prezent, 100 % din fondurile transferate către MIE sunt restricționate pentru fiecare stat membru. Propunerea pentru noua perioadă este ca doar 70 % din fonduri să fie restricționate pentru statul membru respectiv, restul de 30 % mergând către proiecte la alegerea Comisiei. CESE respinge cu fermitate această propunere de abordare.

5.4.

Comitetul salută faptul că nu vor mai exista norme specifice pentru investițiile generatoare de venituri. De asemenea, CESE constată că nu va exista niciun proces de „proiect major” (în schimb, comitetul de monitorizare va urmări proiectele strategice). Deși acest lucru în sine este o evoluție bine-venită, CESE își exprimă preocuparea cu privire la modul în care se poate garanta în continuare valabilitatea proiectelor majore.

5.5.

CESE salută, de asemenea, posibilitatea de a adapta obiectivele și resursele programului în funcție de evoluția situației care ar face posibilă mobilizarea fondurilor UE începând din prima zi, în cazul unui dezastru natural (10).

5.6.

CESE este de acord că, exclusiv prin subvenții, nu se pot aborda decalajele semnificative în materie de investiții. Granturile pot fi completate eficient prin intermediul instrumentelor financiare, care au un efect de pârghie și sunt mai aproape de piață. Prin urmare, CESE salută faptul că în noul cadru combinarea granturilor și a instrumentelor financiare se face mai ușor și că acesta include, de asemenea, dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat.

5.7.

CESE sprijină simplificarea asistenței tehnice acordate statelor membre și menționează că ar trebui să beneficieze de aceasta și partenerii de la articolul 6.

6. Eficiența

6.1.

CESE regretă că Comisia nu a lansat un proces participativ, care să conducă la o strategie globală și integrată pentru o Europă durabilă dincolo de orizontul anului 2030. Prioritățile cu care Comisia își propune să alinieze acordul de parteneriat al statelor membre și programele operaționale sunt discutabile.

6.2.

CESE recomandă Comisiei să alinieze politica de coeziune cu Agenda 2030 a ONU și să includă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale acesteia în textul principal al RDC, acoperind toate fondurile.

6.3.

CESE este preocupat de noile norme de concentrare tematică și consideră că o concentrare a fondurilor pe două priorități este prea restrictivă. CESE este preocupat de abordarea unică aplicată de Comisie în această privință. CESE consideră că concentrarea tematică trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a permite priorităților de finanțare să răspundă diferitelor nevoi de dezvoltare la nivel național și regional.

6.4.

CESE salută legătura puternică cu semestrul european prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei țări (11). Cu toate acestea, respinge condiționalitatea macroeconomică pentru penalizarea regiunilor și a cetățenilor, care nu răspund pentru deciziile macroeconomice luate la nivel național sau european (12). CESE este de acord că este importantă și asigurarea complementarității și coordonării depline cu Programul de sprijin pentru reforme nou și îmbunătățit.

6.5.

Întrucât pot contribui la accesul simplificat la finanțare, CESE apreciază sinergiile consolidate între anumite programe (abordarea de tipul „mărcii de excelență”), dar consideră că, în cele mai multe cazuri, propunerea nu este suficient de clară (de exemplu, dacă, în cazul instrumentului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, fondurile structurale pot fi combinate cu FEADR).

6.6.

În ceea ce privește normele privind dezangajarea, CESE regretă faptul că această propunere transformă norma actuală N+3 într-o normă N+2 și invită Comisia Europeană să reanalizeze acest aspect. CESE dorește să fie luate în considerare nevoile țărilor care au avut dificultăți în punerea în aplicare a programelor și să li se ofere mai multă flexibilitate, nu mai puțină.

6.7.

În plus, trebuie remarcat că capacitatea administrativă, în special a statelor membre și regiunilor mai mici, ar putea fi supusă unei presiuni severe în fazele inițiale ale perioadei 2021-2027. Acest lucru trebuie privit prin prisma faptului că, în timp ce încă închid actuala perioadă de programare, statele membre vor fi presate să înceapă punerea în aplicare a ultimilor doi ani ai perioadei de programare noi (datorită abordării 5 + 2), cu o normă N+2 și un volum redus al prefinanțării.

6.8.

Având în vedere faptul că întreprinderile mici, microîntreprinderile și organizațiile societății civile se pot confrunta cu dificultăți în calitatea lor de beneficiari ai oportunităților oferite de fondurile europene în general, CESE solicită sprijin pentru acțiuni care să le consolideze accesul la informații, să le asigure formare și mentorat și să le amplifice capacitățile de intervenție.

7. Programarea și punerea în aplicare

7.1.

CESE salută faptul că există mai puține obiective politice și că ele par să fie mai flexibile decât predecesoarele, dar regretă faptul că nu sunt corelate cu un context strategic mai larg.

7.2.

CESE salută în special noul obiectiv politic denumit „Europa mai aproape de cetățenii săi” (obiectivul politic 5). CESE speră că, în conformitate cu denumirea sa [și cu cerințele articolului 17 alineatul (3) litera (g)], statele membre își vor pregăti și pune în aplicare programele din cadrul acestui obiectiv în strânsă cooperare atât cu cetățenii, cât și cu partenerii economici și sociali și organizațiile societății civile.

7.3.

CESE este preocupat de faptul că inițial vor fi programați numai primii cinci ani. CESE este conștient de avantajele acestei abordări, dar se teme că ea poate deveni o sarcină administrativă grea pentru autorități, care riscă astfel să încalce normele de dezangajare.

7.4.

Simplificarea documentelor de programare (acordul de parteneriat, programele operaționale) este bine-venită. În special, CESE este de acord cu simplificarea acordului de parteneriat și consideră că acesta ar trebui să fie un document strategic la nivel înalt. Prin urmare, este important să se depună eforturi pentru a se asigura menținerea programelor statelor membre în conformitate cu prioritățile UE și în sinergie unele cu altele. CESE salută, de asemenea, simplificarea actelor delegate. Pentru a evita riscul suprareglementării de către autoritățile de management, CESE solicită Comisiei să implice actorii economici și sociali europeni în formularea actelor delegate.

7.5.

CESE consideră că este esențial să se propună soluții simple, care ar stabili o legătură între diferitele inițiative legate de politica de coeziune (strategii și programe) ale diferitelor niveluri teritoriale pe orizontală (de exemplu, strategiile macroregionale cu programele transnaționale) și pe verticală (între diferitele niveluri teritoriale). Din acest motiv, CESE salută articolul 17 și încurajează Comisia să își continue activitatea în această direcție.

7.6.

În prezent, peste jumătate din populația lumii locuiește în orașe, anticipându-se că, până în 2050, se va ajunge la 70 % (13). Prin urmare, CESE salută alocările mai mari din FEDR pentru dezvoltarea urbană durabilă integrată, dar regretă faptul că acestea nu se extind la FSE+.

7.7.

CESE consideră că fundamentarea dezvoltării teritoriale pe strategii teritoriale integrate reprezintă abordarea corectă, care permite nivelului local să își identifice potențialul și nevoile și să lanseze acțiuni în parteneriat cu toți actorii locali pentru a răspunde nevoilor specifice identificate. CESE consideră că aceasta reprezintă o abordare a bunei guvernanțe care ar trebui încurajată și consolidată foarte mult. În acest sens, CESE salută faptul că partenerii, în conformitate cu articolul 6, trebuie să fie implicați în pregătirea și în punerea în aplicare a strategiilor teritoriale.

7.8.

CESE salută, de asemenea, noile „alte instrumente integrate”, astfel cum se menționează la articolul 22 litera (c), deoarece acestea pot permite să fie identificate și utilizate soluții adaptate și funcționale la nivel local, dar regretă faptul că utilizarea lor este limitată la obiectivul politic 5. Un astfel de instrument ar trebui să fie deschis tuturor obiectivelor politice. Deoarece explicațiile cu privire la acest nou instrument sunt destul de vagi, CESE recomandă Comisiei să lucreze în continuare la el, pentru ca statele membre să poată fi încurajate să utilizeze pe deplin această opțiune.

7.9.

CESE consideră că, pentru a reflecta mai bine realitatea și pentru a garanta că interesul local este reprezentat în acțiunile noii Inițiative urbane europene, societatea civilă ar trebui să fie puternic implicată și reprezentată în mecanismul de guvernanță al acesteia. CESE se poziționează categoric în favoarea înființării unui astfel de mecanism de guvernanță la scară europeană, cu implicarea actorilor relevanți ai societății civile.

7.10.

CESE este ferm convins că fondurile alocate politicii de coeziune sunt cele mai vizibile pentru cetățeni și actorii economici și sociali. Acțiunile sprijinite de aceste fonduri constituie una dintre cele mai bune protecții împotriva euroscepticismului și a mișcărilor care se opun Europei. Prin urmare, este necesar să fie furnizate informații directe și ușor accesibile, direcționate în funcție de activitatea profesională a persoanelor vizate – de exemplu, orientări privind bunele practici. CESE solicită Comisiei să elaboreze un plan de comunicare strategică împreună cu toți partenerii interesați.

Bruxelles, 17 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) Articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(2) https://www.businesseurope.eu/sites/buseur/files/media/position_papers/ecofin/2017-06-09_eu_cohesion_policy.pdf

(3) SEC(2018) 268.

(4) JO C 161, 6.6.2013, p. 52.

(5) JO C 209, 30.6.2017, p. 9.

(6) JO C 44, 15.2.2013, p. 23.

(7) http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/newsroom/pdf/simplification_proposals.pdf

(8) JO C 75, 10.3.2017, p. 63.

(9) JO C 81, 2.3.2018, p. 1.

(10) JO C 173, 31.5.2017, p. 38.

(11) https://www.eesc.europa.eu/sites/default/files/resources/docs/qe-02-17-362-en-n.pdf și https://www.eesc.europa.eu/sites/default/files/resources/docs/qe-01-14-110-en-c.pdf

(12) JO C 191, 29.6.2012, p. 30.

(13) http://www.un.org/en/development/desa/news/population/world-urbanization-prospects-2014.html

Top