Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52018AE2993

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE [COM(2018) 447 final – 2018/0236 (COD)]

EESC 2018/02993

JO C 62, 15.2.2019, p. 51–55 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

15.2.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/51

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE

[COM(2018) 447 final – 2018/0236 (COD)]

(2019/C 62/08)

Raportor:

Raymond HENCKS

Sesizare

Comisia Europeană, 12.7.2018

Consiliul, 13/07/2018

Temei juridic

Articolul 304 din TFUE

 

 

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Data adoptării în secțiune

2.10.2018

Data adoptării în sesiunea plenară

17.10.2018

Sesiunea plenară nr.

538

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

189/3/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

 Uniunea Europeană poate susține că a înregistrat mari succese în sectorul spațial. Prin programele sale spațiale, ea contribuie la abordarea anumitor provocări majore la nivel mondial, în special a celor legate de schimbările climatice, de securitate și de îmbunătățirea condițiilor zilnice de trai ale cetățenilor, menținându-și în același timp suveranitatea și independența strategică în raport cu celelalte puteri din sectorul spațial.

1.2.

 CESE sprijină Uniunea în eforturile sale reînnoite de a rămâne o mare putere spațială independentă. CESE este de acord că Uniunea își alocă mijloace financiare pe măsura ambițiilor sale, în speță 16 miliarde EUR, ca „principală valoare de referință”, ceea ce, în opinia sa, reprezintă un pachet financiar minim. CESE își reiterează solicitarea de a se găsi, împreună cu Banca Europeană de Investiții, noi oportunități de finanțare pentru sprijinirea unor proiecte de cercetare, proiectare și fabricare în sectorul spațial ale unor întreprinderi private, IMM-uri și întreprinderi nou-înființate.

1.3.

 În ceea ce privește obiectivele specifice ale programului spațial european, CESE se bucură că, pe lângă evoluția permanentă a celor două embleme ale programului, Galileo și Copernicus, Uniunea atribuie mai multă autonomie și capacități pentru „supravegherea și urmărirea spațială”, în scopul de a proteja infrastructurile spațiale de riscurile pe care le reprezintă nenumăratele deșeuri spațiale care orbitează în jurul Pământului. Comitetul salută, de asemenea, noua inițiativă privind sistemul Govsatcom, care răspunde nevoilor din domeniul comunicațiilor europene securizate prin satelit.

1.4.

 Cu toate acestea, CESE constată că Uniunea este în continuare foarte discretă în comunicările sale adresate cetățenilor cu privire la beneficiile pe care activitățile comunitare din domeniul spațiului le aduc societății și economiei. Comitetul propune o campanie adecvată, astfel încât cetățenii să conștientizeze valoarea adăugată a activităților spațiale europene, care au devenit indispensabile în viața lor de zi cu zi, care stimulează ocuparea forței de muncă, creșterea și investițiile și care constituie un atu pentru securitatea lor.

1.5.

 În plus, suntem încă foarte departe de maximizarea beneficiilor pe care le poate aduce spațiul economiei europene. Posibilitățile oferite de programul de observare a Pământului rămân, în mare parte, subutilizate, iar volumul enorm de date pe care le produce acesta este prea puțin exploatat. CESE solicită lansarea unei acțiuni de informare și de sensibilizare destinate potențialilor beneficiari, în special din sectorul marin și agricol.

1.6.

 Pe plan internațional, sectorul spațial european este expus unei concurențe puternice, dat fiind că activitățile spațiale au un caracter din ce în ce mai comercial, din cauza participării sporite a sectorului privat pe piața din afara Uniunii. Prin urmare, va fi esențial să crească importanța pieței interne și să se aplice principiul „preferinței europene” în sectorul spațial.

1.7.

 Dacă dorește să își mențină autonomia în ceea ce privește accesul la spațiu, în condițiile creșterii numărului de lansatoare și ale unei concurențe puternice, Europa are nevoie de lansatoare competitive, adaptate cererii comerciale și instituționale. CESE încurajează Comisia să analizeze modalitățile de sprijinire a cercetării și a infrastructurilor de lansare europene.

1.8.

 CESE consideră că evoluția proiectului futurist care vizează extracția și recuperarea resurselor naturale aflate dincolo de orbita Pământului (mineritul spațial), pentru care unul dintre statele membre și-a asumat rolul de pionier, merită să fie urmărită mai îndeaproape de Uniune în vederea menținerii unei valori adăugate europene clare.

2.   Introducere

2.1.

 Începând din anii 1990, UE a dezvoltat o politică spațială europeană, axată pe independența față de alte puteri spațiale, în special prin dezvoltarea de programe și de aplicații în sectoare industriale-cheie, precum sectorul comunicațiilor, al securității, al serviciilor de urgență, al sistemelor de navigație, al informațiilor, al retransmisiei evenimentelor, al schimbărilor climatice, al previziunilor meteorologice etc.

2.2.

 Cu sprijinul Agenției Spațiale Europene (ESA), UE dispune în prezent de o rețea semnificativă de sateliți și de acces propriu la spațiu, via Guyana, prin intermediul lansatoarelor europene. La rândul lor, statele membre ale ESA (1) dispun de agenții spațiale și de programe proprii, de centre de cercetare, de instalații terestre și de capacități industriale semnificative. Pe acestea se bazează, în general, inițiativele spațiale care sunt preluate ulterior în cadrul UE sau al ESA.

2.3.

 Uniunea intervine în special prin proiectarea, finanțarea integrală și exploatarea următoarelor programe spațiale, asumându-și responsabilitatea globală în ceea ce privește punerea lor în aplicare, inclusiv în domeniul securității:

—

Galileo este prima infrastructură de radionavigație de mare precizie și de poziționare prin satelit, concepută în special în scopuri civile și furnizată în mod gratuit utilizatorilor;

—

Copernicus este un furnizor de date de observare a Pământului, care cuprinde șase domenii: monitorizarea terestră, a mediului marin, a atmosferei, a schimbărilor climatice, precum și gestionarea situațiilor de urgență și securitatea;

—

EGNOS este un sistem paneuropean de 3 sateliți, care îmbunătățește calitatea semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente și care furnizează date de geolocalizare mai precise;

—

SST (space surveillance and tracking) este un sistem de supraveghere spațială și de observare a celor aproximativ 780 000 de deșeuri din spațiu (reziduuri spațiale) care orbitează în jurul Pământului;

—

Govsatcom este un sistem de comunicații guvernamentale (civile și militare) prin satelit, recunoscut ca fiind unul dintre elementele strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii.

2.4.

 În prezent, Comisia a delegat Agenției Spațiale Europene dezvoltarea și instalarea infrastructurii spațiale, agenția fiind responsabilă cu instalarea infrastructurii Galileo, în timp ce agenției UE din Praga (Agenția GNSS European – GSA) îi revine sarcina de a promova introducerea pe piață a programului Galileo. ESA gestionează, de asemenea, o parte dintre operațiunile programului Copernicus.

2.5.

 În industria spațială europeană sunt angajate peste 231 000 de persoane, dintre care 41 333 în sectorul construcțiilor spațiale, iar această industrie generează o valoare adăugată estimată de Comisia Europeană ca fiind cuprinsă între 53 și 62 de miliarde EUR, în 2017.

3.   Propunerea Comisiei

3.1.

 Programul spațial propus răspunde strategiei industriale prezentate de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017 și Comunicării Comisiei din 26 octombrie 2016 privind o nouă „Strategie spațială pentru Europa”.

3.2.

 Următoarele documente:

—

Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit, Galileo și EGNOS;

—

Regulamentul (UE) nr. 377/2014 de instituire a programului Copernicus;

—

Decizia nr. 541/2014/UE de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST); și

—

Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Agenției GNSS European

se abrogă și se înlocuiesc cu regulamentul de stabilire a unor norme comune pentru toate componentele programului, în special privind contribuțiile și mecanismele bugetare, dispozițiile financiare, contractele de achiziții publice, guvernanța și securitatea, regulament care face obiectul prezentului aviz. Acest regulament stabilește, de asemenea, anumite norme specifice pentru fiecare dintre aceste componente.

3.3.

 Agenția GNSS European, responsabilă cu asigurarea punerii în aplicare a unei noi generații de sisteme de radionavigație prin satelit (GNSS), devine „Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial”, căreia îi revine sarcina de a contribui la program, în special în ceea ce privește securitatea, activitățile de comunicare și de promovare, precum și activitățile legate de comercializarea serviciilor oferite de Galileo și EGNOS.

3.4.

 Noul program spațial urmărește:

—

să furnizeze date, informații și servicii legate de spațiu care să fie de înaltă calitate și de actualitate și, dacă este cazul, securizate;

—

să maximizeze beneficiile socioeconomice;

—

să sporească securitatea Uniunii și a statelor sale membre;

—

să promoveze rolul Uniunii de actor de prim-plan pe scena internațională.

3.5.

 Propunerea de regulament stabilește alocarea bugetară totală pentru toate activitățile Uniunii din domeniul spațiului, inclusiv pentru cercetare, la 16 miliarde EUR, pentru perioada 2021-2027 (în raport cu 12,6 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020). În conformitate cu Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 privind disciplina bugetară, acest pachet financiar constituie principala valoare de referință și este repartizat după cum urmează:

—

Galileo + EGNOS 9,7 miliarde;

—

Copernicus 5,8 miliarde;

—

SST/Govsatcom 0,5 miliarde.

3.6.

 Noul regulament abordează, de asemenea, diferitele forme de cooperare și de parteneriat între părțile interesate, precum și relațiile cu organizațiile internaționale și cu țările terțe.

3.7.

 Comisia va transmite anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a programului spațial, pe baza unor indicatori de performanță care urmează a fi stabiliți.

3.8.

 În plus, cel puțin o dată la patru ani, programul va face obiectul unei evaluări. Concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile Comisiei, vor fi comunicate Parlamentului European și Consiliului, precum și CESE și Comitetului Regiunilor.

4.   Observații generale

4.1.

 În primul rând, trebuie recunoscut că UE poate susține că a elaborat, în timp util, propria sa politică spațială și că, în prezent, este independentă față de alte puteri spațiale, inclusiv față de cea considerată înainte ca fiind un partener de încredere, dar care a devenit, între timp, imprevizibilă.

4.2.

 CESE sprijină Uniunea în eforturile sale complementare de a rămâne o mare putere spațială independentă și de a-și aloca mijloacele necesare pentru a-și consolida atuurile tehnice. Spațiul este un sector care necesită resurse financiare considerabile. Fără un buget corespunzător, nu poate exista o politică spațială ambițioasă.

4.3.

 Prin urmare, nu putem decât să ne bucurăm că, prin proiectul de regulament, se ia în considerare alocarea de mijloace financiare pe măsura ambițiilor Uniunii, și anume, pentru acest program, a unui pachet financiar de 16 miliarde EUR, care constituie o „principală valoare de referință” minimă. În consecință, atunci când elaborează proiectul de buget, atât Parlamentul și Consiliul, cât și Comisia se angajează să nu se abată cu mai mult de 10 % de la această valoare, pe întreaga durată a programului (cu excepția unor circumstanțe excepționale). CESE își reiterează totuși solicitarea de a fi găsite, împreună cu Banca Europeană de Investiții, noi oportunități de finanțare pentru sprijinirea unor proiecte de cercetare, proiectare și fabricare în sectorul spațial ale unor întreprinderi private, IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, de exemplu, în domeniul nanosateliților, al sistemelor de propulsie miniaturale, al prelungirii duratei de viață a sateliților, al noilor aplicații de observare a Pământului etc.

4.4.

 În plus, cercetarea și inovarea în domeniul spațial, care trebuie să fie consolidate în mod imperativ dacă Uniunea dorește să se mențină la cel mai înalt nivel al progreselor, pot fi finanțate prin programul Orizont Europa, în cadrul programului de lucru „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale”, pentru care a fost prevăzut un buget de 13,5 miliarde EUR.

4.5.

 În acest context, nu putem decât să fim de acord că, după Brexit, Regatul Unit intenționează să solicite să participe în continuare la programul spațial european. Cu toate acestea, CESE își exprimă regretul că numai 20 dintre cele 28 de state membre actuale ale UE sunt membre ale ESA.

4.6.

 În ceea ce privește obiectivele specifice ale programului spațial, CESE își exprimă satisfacția că noile aplicații și servicii țin seama de evoluțiile în materie de automobile autonome, drone, roboți și internetul obiectelor (Galileo) și, în interesul întregii omeniri, se concentrează pe monitorizarea schimbărilor climatice (de exemplu, monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de gaze cu efect de seră), pe utilizarea terenurilor pentru susținerea agriculturii, pe observarea zonelor polare, pe gestionarea pădurilor și a apelor și pe detectarea obiectelor de mici dimensiuni (de exemplu, navele), pentru a supraveghea traficul ilegal (Copernicus).

4.7.

 CESE sprijină, de asemenea, propunerea de a se atribui SST mai multă autonomie și capacități pentru a proteja infrastructurile spațiale și Pământul împotriva riscurilor din domeniul spațial, precum și crearea de noi activități de monitorizare a deșeurilor spațiale și a fenomenelor meteorologice spațiale extreme, care se produc ca urmare a activității solare, sau a asteroizilor și a cometelor (obiectele din apropierea Pământului). Problema deșeurilor spațiale privește în mod direct mai mult de 60 de state, care dețin și exploatează sateliți în prezent. Această supraveghere a spațiului este într-adevăr esențială, având în vedere riscul deteriorării infrastructurilor esențiale care condiționează viața de zi cu zi a cetățenilor, cu întreruperi ale serviciilor, neplăceri și cu pierderile economice aferente.

4.8.

 Noua inițiativă privind sistemul Govsatcom răspunde nevoilor din domeniul comunicațiilor europene securizate prin satelit (supravegherea la frontiere, comunitatea maritimă, misiunile de poliție, protecția civilă, ajutorul umanitar, acțiunea externă a UE etc.) și va permite îmbunătățirea siguranței și a independenței europene a viitoarelor sisteme și servicii de comunicații securizate, obiectiv pe care CESE nu poate decât să îl salute.

4.9.

 Uniunea poate susține, prin urmare, că a înregistrat mari succese în sectorul spațial. Cu toate acestea, CESE constată că Uniunea este în continuare foarte discretă, în comunicările sale adresate cetățenilor, cu privire la beneficiile pe care le reprezintă spațiul pentru societate și economie. Mulți cetățeni nu își dau seama că, de exemplu, atunci când își folosesc telefonul mobil sau telefonul inteligent, când utilizează sistemele de navigație, urmăresc televiziunea prin satelit, călătoresc pe uscat, pe mare și pe calea aerului sau când retrag bani, recurg la servicii spațiale. Prin urmare, va fi necesar să se asigure, printr-o campanie de informare adecvată, că cetățenii sunt conștienți că activitățile spațiale europene sunt esențiale în viața lor de zi cu zi, că acestea stimulează ocuparea forței de muncă, creșterea economică și investițiile și constituie un avantaj pentru securitatea lor.

4.10.

 În aceeași ordine de idei, suntem încă foarte departe de maximizarea beneficiilor pe care le poate aduce spațiul economiei europene. Posibilitățile oferite de programul de observare a Pământului rămân, în mare parte, subutilizate, iar volumul enorm de date pe care le produce acesta este prea puțin exploatat. CESE solicită lansarea unei acțiuni de informare și de sensibilizare destinate potențialilor beneficiari, în special din sectorul marin și agricol.

4.11.

 După cum semnalează Comisia, sectorul spațial se confruntă cu dificultăți legate de insuficienta capacitate de a angaja personal adecvat. CESE consideră că știința spațială ar trebui integrată în sistemul școlar și că universitățile din statele membre ar trebui să fie sensibilizate, pentru a oferi un masterat în ingineria spațială.

4.12.

 Pe plan internațional, Europa va trebui să abordeze provocarea unei concurențe puternice în sectorul spațial, dat fiind că activitățile spațiale au un caracter din ce în ce mai comercial din cauza participării sporite a sectorului privat. Principalii actori europeni își desfășoară majoritatea activităților în afara Europei. Prin urmare, va fi absolut necesar să crească importanța pieței interne și să se aplice principiul „preferinței europene” în sectorul spațial.

4.13.

 După cum subliniază Comisia, spațiul face parte dintr-un lanț valoric global, care se confruntă cu provocări majore în efortul de a deplasa frontierele tradiționale ale sectorului spațial. Așa-numitul „nou spațiu” este pe cale să revoluționeze sectorul spațial, nu doar din punct de vedere tehnologic, ci și din punctul de vedere al modelului de afaceri. Prin urmare, este crucial ca Uniunea să sprijine în mod activ întregul sector spațial, în special cercetarea și dezvoltarea, întreprinderile noi și incubatoarele de întreprinderi active în acest sector. CESE regretă că, în regulamentul care face obiectul avizului, Comisia se limitează să anunțe că programul spațial sprijină cooperarea întreprinderilor în cadrul unor clustere spațiale care reunesc, la nivel național și regional, actorii din sectoarele spațial și digital, fără altă indicație cu privire la funcționarea și finanțarea unor astfel de clustere.

Un astfel de proiect „New Space” ar putea consta în dezvoltarea economiei resurselor spațiale (mineritul spațial), care are drept obiectiv extracția și recuperarea resurselor naturale din afara orbitei Pământului. Asteroizii, de exemplu, pot conține nichel, platină, fier și cobalt. NASA estimează că valoarea centurii de asteroizi dintre Marte și Jupiter (care cuprinde peste un milion de asteroizi) se ridică la 700 de mii de miliarde USD. Aceste resurse vor putea fi aduse pe Pământ sau folosite în spațiu ca energie pentru sateliți ori pentru a construi baze de la care ar putea să pornească o explorare spațială mai îndepărtată.

4.14.

 Luxemburgul este a doua țară din lume, după Statele Unite, care are un cadru legal – contestat de unele persoane – care autorizează explorarea și utilizarea comercială a resurselor spațiale. De asemenea, BEI a aderat la acest proiect, cu misiunea de a oferi consultanță, la fel ca ESA, care intenționează să elaboreze avize și orientări prin intermediul serviciului său de consultanță financiară în materie de inovare.

4.15.

 CESE consideră că Uniunea ar trebui să participe mai îndeaproape la cercetarea din domeniul mineritului spațial, din punct de vedere tehnologic, financiar și juridic, și să se asigure că proiectul menține o valoare europeană clară, având în vedere că alte organizații sau întreprinderi americane, arabe ori asiatice s-au alăturat deja proiectului.

4.16.

 Europa are nevoie de lansatoare adaptate cererii comerciale și instituționale, dacă dorește să își mențină autonomia în ceea ce privește accesul la spațiu. Rachetele reutilizabile reprezintă un progres deosebit de promițător, care va reduce costurile și timpul de rotație între lansări. Pe piața comercială, concurența rămâne puternică și, uneori, neloială. CESE încurajează Comisia să analizeze modalitățile de sprijinire a cercetării și a infrastructurilor de lansare europene, cu respectarea caracterului esențial al menținerii independenței în ceea ce privește accesul Europei la spațiu.

4.17.

 Conform TFUE, statele membre au competența de a defini serviciile de interes general, însă acest lucru nu diminuează câtuși de puțin competențele Uniunii de a defini la nivelul său astfel de servicii, atunci când este necesar pentru punerea în aplicare a obiectivelor Uniunii. CESE solicită instituțiilor Uniunii Europene să recunoască existența și necesitatea serviciilor comunitare de interes general în domeniile în care acțiunea UE este mai eficientă în îndeplinirea obiectivelor sale, astfel cum este, în mod clar, cazul sectorului spațial.

Bruxelles, 17 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1)  Din ESA fac parte 22 de state membre ale UE. Organismele naționale responsabile pentru spațiu din țările următoare fac parte din Consiliul guvernatorilor al Agenției Spațiale Europene: Austria, Belgia, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Cehă, România, Spania, Suedia, Țările de Jos și Ungaria. Canada participă atât la Consiliu, cât și la anumite proiecte, în cadrul unui acord de cooperare, în timp ce Slovenia este membru asociat. Șapte alte state din UE au încheiat acorduri de cooperare cu ESA: Bulgaria, Cipru, Croația, Letonia, Lituania, Malta și Slovacia.

Top