Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal

[COM(2018) 442 final – 2018/0232 (COD)]

(2019/C 62/07)

Raportor:

Laure BATUT

Sesizare	Parlamentul European, 14.6.2018 Consiliul Uniunii Europene, 27.6.2018
Temei juridic	Articolele 114, 33 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	2.10.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	191/3/5

1.   Concluzii și recomandări

CESE salută recunoașterea importanței vămii pentru piața internă și obiectivul propunerii, care vizează sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale, cărora li se furnizează un nou instrument financiar menit să sprijine punerea în aplicare a politicii vamale, în vederea aplicării uniforme a normelor. CESE consideră că, din punct de vedere politic, vămile europene, care aplică deja un cod comun de norme juridice, ar trebui să funcționeze ca o singură entitate.

1.1.   În ceea ce privește bugetul și punerea în aplicare a programului „Vamă”

1.1.1.

CESE estimează că suma prevăzută pentru programul „Vamă”, de peste 950 de milioane EUR pentru 7 ani, adică, în medie, 5,02 milioane EUR pe an pe țară (UE-27) riscă să fie insuficientă față de amploarea obiectivelor propunerii și a țintelor stabilite pentru persoane, rețele, tehnologii și materiale. Având în vedere că sarcina le va reveni statelor membre pentru ceea ce intră în aria lor de responsabilitate, Comitetul recomandă Comisiei să faciliteze autorităților vamale naționale utilizarea deplină și integrală a programului și a sinergiilor preconizate la nivel de programe; CESE dorește ca Comisia să asigure flexibilitatea între componentele bugetare ale cadrului financiar multianual (CFM).

1.1.2.

CESE recunoaște că este dificil să se emită ipoteze cuantificate privind costul Brexitului, care riscă să fie foarte mare, și recomandă ca textul supus examinării să fie ajustat în funcție de necesitățile care apar în timp, fără să fie penalizată realizarea pieței interne a celor 27 de țări și ținându-se seama de cerința vitală de a avea la dispoziție lucrători vamali bine formați, instrumente și proceduri vamale comune și competitive comparativ cu țări cum ar fi Statele Unite și China.

1.2.   În ceea ce privește utilizarea tehnologiei informațiilor în cadrul programului

Dat fiind că este vorba de cea mai mare valoare adăugată preconizată a programului și ținând seama de necesitatea de a se asigura buna dezvoltare a strategiei informatice în domeniul vamal (1), CESE salută integrarea instrumentelor destinate să finanțeze și să faciliteze dezvoltarea și întreținerea sistemelor informatice vamale transeuropene, în special integrarea în dispozitiv a instrumentelor de planificare informatică, mai ales în măsura în care contribuie la reducerea diferențelor dintre statele membre.

1.2.1.

În ceea ce privește inovațiile tehnologice: CESE recomandă ca programul să fie activat pentru răspândirea inovațiilor tehnologice, concomitent, în toate statele participante.

1.2.2.

În ceea ce privește cooperarea în domeniul digitalizării: pentru a obține rezultate bune în toate dimensiunile cooperării, CESE recomandă încurajarea statelor membre să ia măsuri pentru a reduce decalajele în ceea ce privește practicile și competențele și să își concentreze voința comună în scopul combaterii fraudelor.

1.3.   În ceea ce privește dezvoltarea competențelor

CESE consideră că dezvoltarea competențelor lucrătorilor din administrații și formarea în domeniul vamal sunt esențiale pentru buna funcționare a cooperării vamale a UE. Se recomandă utilizarea deplină a programului, pentru a continua pe calea progreselor deja inițiate (2), care ar putea, după mai mulți ani de la programul Matthaeus, să fie amplificate printr-un program Erasmus vamal, constând în schimburi temporare de lucrători vamali de toate categoriile.

1.3.1.

CESE recomandă ca autorităților vamale să li se garanteze statutul de „autorități abilitate” să aibă acces la sistemele interoperabile de control al persoanelor la frontieră (3).

1.4.   În ceea ce privește drepturile fundamentale

CESE recomandă ca programul să contribuie la consolidarea, în zona sa operațională, a respectării drepturilor fundamentale și a protecției datelor.

1.5.   În ceea ce privește indicatorii

CESE recomandă acordarea de asistență statelor participante, pentru ca acestea să își îndeplinească obligațiile de raportare cu privire la punerea în aplicare a programului în conformitate cu indicatorii propuși, având în vedere că restricțiile asupra bugetelor publice nu vor permite întotdeauna administrațiilor naționale să dispună de timp/personal suficient. CESE propune ca, cel puțin în primii cinci ani, să se realizeze o comparație între toate statele membre.

1.6.   În ceea ce privește guvernanța

CESE se declară în favoarea unui dialog deschis cu privire la punerea în aplicare a programului între statele membre, Comisie și părțile interesate. În plan orizontal, Comitetul recomandă reînnoirea sprijinului acordat de Consiliul European, care ar conferi programului vizibilitate pe termen lung și ar favoriza condițiile succesului său deplin, cum ar fi armonizarea fiscală între statele membre, angajarea tuturor țărilor participante în activitățile de formare și disponibilitatea lor de a investi în cooperare, de a combate fraudele și de a practica un comerț echitabil.

2.   Introducere

2.1.

În cadrul CFM propus de Comisia Europeană, programul „Vamă” are ca scop sprijinirea cooperării dintre autoritățile vamale și protejarea intereselor economice și financiare ale Uniunii. Uniunea vamală beneficiază, după 50 de ani, de un cadru legislativ armonizat la nivel european. Cu toate acestea, trebuie realizate îmbunătățiri suplimentare pentru a garanta că autoritățile vamale ale statelor membre își desfășoară sarcinile în mod uniform și echivalent. Teritoriul vamal comun și tariful extern comun există și interzic taxele vamale și taxele cu efect echivalent între statele membre. Însă decalajele persistă, un „turism vamal” care echivalează cu concurența neloială se strecoară prin interstițiile aplicării normelor care, alături de aplicarea sancțiunilor vamale, intră sub incidența dreptului național.

2.2.

Punerea uniformă în aplicare este cu atât mai greu de realizat cu cât rolul vămii are mai multe fațete, ea aflându-se la întretăierea politică între reglementările comerciale naționale, europene și internaționale și libertatea de circulație. Obiectul de activitate al vămii îl constituie mărfurile: cele legale, a căror circulație trebuie să o favorizeze, cele ilegale, pe care trebuie să le intercepteze, și cele periculoase, pe care trebuie să le rețină. În unele state membre, vama elaborează statisticile privind comerțul exterior.

2.3.

Vama asigură respectarea, de asemenea, a numeroase legislații în domenii nevamale: (a) protejează populația împotriva amenințărilor teroriste, de mediu și de sănătate, împotriva armelor și a drogurilor, controlează circulația valutelor, drepturile de proprietate intelectuală, sănătatea și siguranța publică, siguranța produselor, protecția speciilor sălbatice și a mediului etc. Rolul său este tot mai extins în orice domeniu de securitate; (b) autoritățile vamale joacă, de asemenea, un rol esențial în ceea ce privește asigurarea integrității lanțului de aprovizionare. Așadar, există numeroase sinergii între alte programe financiare ale CFM și programul „Vamă”.

2.4.

Vama utilizează deja dispozitive și tehnologii digitale care au redus timpii de control și cheltuielile publice, în ciuda faptului că s-a înregistrat o creștere a volumului de tranzacții comerciale la nivel mondial și a criminalității la nivel transnațional. Vama reprezintă un instrument esențial pentru autoritățile naționale și pentru Uniune. Ea poate fi mobilizată pe întregul teritoriu al UE pentru protejarea intereselor financiare ale UE (de exemplu, taxe vamale/Statele Unite) și a cetățenilor (de exemplu: boala „vacii nebune”). Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (4) o vor consolida.

3.   Rezumatul propunerii de regulament

3.1.

Pentru perioada 2021-2027 (5), Comisia Europeană și-a concentrat proiectul bugetar global pe obiectivele politice ale UE-27. Printre aceste obiective, noul program „Vamă” se înscrie într-o continuitate consolidată și extinsă a programului Vamă 2020 și urmărește să sprijine punerea în aplicare a Codului vamal al Uniunii (CVU) (6) și a politicii vamale. În acest scop, programul încurajează atât cooperarea structurată din punct de vedere metodologic și bugetar, cât și o mai bună cooperare operațională între statele membre și, în plus, cu „țările participante”, ceea ce include în special țările candidate și în curs de aderare.

3.2.

Numărul total de declarații vamale este în creștere (aproximativ 310 milioane în 2016, mai exact 10 declarații pe secundă, din care 98 % au fost depuse pe cale electronică). CVU a lansat deja proiectul de digitalizare masivă pentru perioada 2020-2025, care cuprinde 17 sisteme electronice. Acestea vizează competitivitatea întreprinderilor europene. Comisia consideră că acestea vor reprezenta cea mai mare valoare adăugată a programului „Vamă”.

3.3.

Evaluările impactului au identificat necesitatea consolidării competențelor și a coordonării între administrațiile vamale ale UE, precum și a unor indicatori simplificați pentru reducerea sarcinilor administrative suportate de acestea. Propunerea vizează o intensificare a acțiunilor atât la nivel operațional, prin schimburi structurale de bune practici și de cunoștințe operaționale între statele membre, cât și printr-o serie de sisteme și infrastructuri informatice, pentru ca operațiunile vamale (7) să se desfășoare integral online. Proiectele se vor desfășura pe durata mai multor ani și în sinergie, evident, cu programul Fiscalis.

3.4.

Comisia va respecta angajamentele internaționale asumate de UE în cadrul OMC și, pentru a se asigura conformitatea acestora cu mesajul de politică inclus în comunicarea sa privind guvernanța (8), administrațiile vamale ale statelor membre ar trebui să își desfășoare activitatea ca și cum ar fi o singură entitate.

3.5.

Prin combinarea economiilor obținute ca urmare a Brexitului, a reformelor și a măsurilor de austeritate cu noile contribuții care vor fi solicitate din partea statelor membre, Comisia propune un cadru financiar multianual global al Uniunii în valoare de 1 279 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, mai exact 1,11 % din venitul național brut al țărilor UE-27, din care 950 de milioane pentru programul „Vamă”.

3.5.1.

Combinațiile diferitelor tipuri de finanțare vor crea posibilitatea unor sinergii printr-o nouă flexibilitate între diferite componente ale gestionării bugetului general, de exemplu pentru domeniul IT. Autoritățile vamale naționale vor putea recurge la Fondul de gestionare integrată a frontierelor pentru a-și îmbunătăți echipamentele de control (achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor eligibile), în timp ce programul „Vamă” va sprijini toate acțiunile conexe, cum ar fi acțiunile de cooperare pentru evaluarea necesităților de echipamente sau activitățile de formare legate de echipamentele achiziționate.

3.5.2.

Programul de sprijin al reformelor structurale va putea îmbunătăți capacitatea administrativă a serviciilor vamale ale Uniunii. Programul „Vamă” va ajuta autoritățile vamale să protejeze interesele financiare ale UE și va beneficia, de asemenea, de sprijinul programului de combatere a fraudei, care se va derula după finalizarea programului actual Hercule III (9) și a sistemului informatic pentru combaterea fraudei care sprijină asistența reciprocă în domeniul vamal. În ceea ce privește formarea privind aplicarea legislației vamale a UE, se va crea o sinergie între acest program și Fiscalis, activitățile Parchetului European și programul Justiție din cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori.

4.   Observații generale

4.1.   Punerea în aplicare a programului „Vamă”

4.1.1.

La 24 martie 2018, Parlamentul European a recomandat o majorare cu 219 miliarde EUR a bugetului total al UE. Comisia dorește să se concentreze asupra valorii adăugate europene în raport cu cheltuielile publice naționale. Cu toate acestea, creșterea globală este de numai 1,11 % din venitul național brut UE (10) (1,13 % în perioada precedentă). Media în perioada 1993-1999 a fost de 1,25 %. CESE, care militează de ani de zile pentru o creștere a resurselor proprii ale UE (11), dorește ca voința politică de a realiza piața internă să se manifeste în cazul politicii vamale și ca autoritățile vamale naționale să beneficieze de sprijin pentru punerea sa în aplicare.

4.1.2.

CESE se preocupă cu privire la modul în care a fost calculată suma de 950 de milioane EUR pentru perioada 2021-2027 [articolul 4 alineatul (1) din propunere]: în condițiile în care țările se află la niveluri de dezvoltare diferite, suma de 137,7 milioane EUR pe an, adică 5,02 milioane EUR pe an pe țară (UE-27), pare mică.

4.2.

În propunere se prevede adoptarea unor măsuri prin atribuirea de contracte și subvenții în gestiune directă. Flexibilitatea noului model al CFM ar permite crearea unor sinergii între diferitele programe și între diferitele misiuni ale vămii, relațiile cu alte administrații, alte domenii de intervenție ale UE, cum ar fi programul pentru Europa digitală (12), Fiscalis, Justice etc., pe de o parte, și componentele bugetare aferente, pe de altă parte. CESE consideră că acest principiu este bun, însă se întreabă care ar fi criteriile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului solicitat între componentele permeabile ale fiecărui program. CESE se teme de riscul unei discrepanțe între teorie și practică, pentru aceste combinații de mijloace de finanțare, în cazul în care s-ar intenționa finanțarea simultană a mai multor acțiuni din același fond care nu ar putea fi majorat.

4.3.

Comisia pare să considere că se poate crea o conjunctură favorabilă pentru veniturile statelor membre și ale UE, însă aceasta nu este decât o ipoteză dificil de verificat peste șapte ani.

4.4.

Propunerea lasă o mare parte din responsabilitatea bugetară în sarcina statelor membre, care vor trebui să dezvolte elemente la nivel național, ținând seama de constrângerile naționale. Cu toate acestea, statele membre se confruntă încă cu politicile de austeritate impuse în cadrul semestrului european și cu o creștere care întârzie să se concretizeze, în special în zona euro. Totuși, prin intermediul instrumentului de cooperare structurată, propunerea ar permite statelor membre să colaboreze, în special la dezvoltarea de componente ale sistemelor informatice.

5.   Observații specifice ale CESE

5.1.   Sistemele informatice

5.1.1.

Sunt considerate cea mai semnificativă valoare adăugată a programului (13). Vama reprezintă probabil prima piatră din fundația e-guvernării cu care a fost înzestrată UE. Arhitectura instrumentelor de control și de raportare necesită un grad tot mai mare de interconectivitate și de interoperabilitate. Acest lucru presupune, în primul rând, ca toate statele membre să dispună de infrastructuri vamale IT eficiente, de mare viteză în orice loc. CESE dorește ca autoritățile vamale din cele 27 de state să fie recunoscute și ca „autorități abilitate” să utilizeze arhitectura viitoare a sistemelor interoperabile de control la frontieră (14).

5.1.2.

Articolul 7 alineatul (5) și articolul 8 din propunere prevăd că rata de finanțare a proiectelor de către Comisie va putea ajunge până la 100 %, pentru activitățile de cooperare. Dat fiind că acțiunea va avea în vedere dezvoltarea și exploatarea unui sistem electronic european, numai costurile legate de componentele comune și coordonare vor fi preluate, statele membre urmând să suporte costurile legate de responsabilitățile care le revin în temeiul propunerii.

5.1.3.   Inovarea în domeniul IT

5.1.3.1.

Rețelele digitale de mare capacitate susțin toate serviciile digitale inovatoare. Pentru ca valoarea adăugată a sistemelor IT vamale să aducă rezultatele scontate, toți operatorii privați (întreprinderi) și publici (autorități din țările terțe) care desfășoară activități în domeniul vamal trebuie să aibă acces la materiale și servicii de cea mai înaltă calitate.

5.1.3.2.

Dacă planul strategic multianual pentru sisteme electronice vamale (e-customs MASP-C) (15) integrează programul „Vamă”, toate inovațiile informatice devin parte a acestuia. CESE dorește ca toate inovațiile validate de autorități să fie difuzate, în mod securizat, în toată rețeaua vamală interconectată a Uniunii, astfel încât după validarea de către autorități să nu existe pierderi de timp sau devieri de trafic.

5.1.3.3.

Necesitatea securității cibernetice pentru date și rețele este invocată în toate domeniile. Cu cât există mai multe interconexiuni, cu atât crește numărul de riscuri. CESE consideră că acest aspect este suficient de important pentru a fi menționat în program și pentru a beneficia de fonduri, mai ales că activitățile vamale au caracter strategic.

5.2.   Indicatori

5.2.1.

Comisia pune accentul pe contribuția pe care o poate oferi programul în ceea ce privește punerea în aplicare uniformă a legislației și politicii vamale și propune, în vederea evaluării, indicatori calitativi originali.

5.2.2.

Comitetul recomandă ca activitățile de formare prevăzute în program să pregătească statele participante în legătură cu colectarea datelor de interes, atât în ceea ce privește culegerea, cât și prelucrarea. În perioadele de reducere a bugetelor publice, autoritățile vamale riscă să nu dispună de timp/lucrători pentru a realiza aceste anchete, a căror fiabilitate ar putea fi deci îndoielnică. Există deja instrumente de măsură și software-urile ar putea oferi direct informații, precum cele referitoare la „disponibilitatea sistemelor electronice europene”.

5.3.   Guvernanța

5.3.1.

În scopul evitării devierii traficului și a denaturării concurenței, obiectivul Comisiei este de a coordona acțiunile în vederea aplicării uniforme a normelor. Comisia dorește să se înconjoare, ca și în trecut, de comisii și grupuri de experți și insistă asupra participării societății civile.

5.3.2.

Această coordonare trebuie să fie asigurată împreună cu autoritățile vamale naționale, cu reprezentanții specializați, la nivel operațional și pe termen lung. CESE se pronunță în favoarea unui dialog deschis cu actori cum ar fi experții externi și reprezentanții autorităților publice, în special din țările terțe, mai ales cu reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai operatorilor economici și ai societății civile; CESE ar dori ca (1) până la sfârșitul programului „Vamă”, Consiliul European să îl promoveze și să-și manifeste interesul pentru realizarea sa integrală; (2) programul să ofere detalii cu privire la participanții societății civile și la accesul la căile de recurs pe care le-ar putea utiliza cetățenii pentru a își apăra drepturile.

5.3.3.

Comitetul consideră că, pentru a realiza această uniformizare, toate statele și instituțiile UE ar trebui să depună eforturi în aceeași direcție într-un mod transparent. CESE ar fi dorit ca, după luarea deciziilor politice privind prioritățile, să se poată face distincție între acțiunile legate de controlul mărfurilor legale și ilegale, pe de o parte, și cele legate de controlul persoanelor la frontieră (cu respectarea politicii vamale și a celei în domeniul migrației), pe de altă parte.

5.3.4.

Trebuie menționate elementele de ordin general care ar contribui la succesul programului „Vamă”, cum ar fi armonizarea fiscală între statele membre, angajamentul tuturor țărilor participante în programele de formare și disponibilitatea lor de a investi în cooperare, de a combate frauda și de a practica un comerț echitabil.

5.4.   Dezvoltarea capacității umane

5.4.1.

Vama nu pornește de la zero, ea dispune deja de resurse umane, de echipamente, de cunoștințe. Acest punct foarte important este menționat în program, dar nu este dezvoltat. Fiecare administrație națională va trebui să fie eligibilă pentru programul de infrastructură și de dezvoltare a cunoștințelor.

5.4.2.

Comitetul recomandă generalizarea activităților de formare europeană comună, după modelul Europol. Acestea ar putea fi tematice, pe teme cum ar fi interoperabilitatea, auditurile OEA (16), combaterea fraudelor, securitatea cibernetică, securitatea interioară etc. Ele ar putea, în afară de modulele comune deja elaborate de Comisia Europeană în format digital, să fie completate cu un Erasmus vamal, consacrat formării continue și care să permită schimburile temporare de lucrători vamali de toate gradele, finanțat în cadrul programului „Vamă”.

5.4.3.

Comitetul consideră că, pentru reușita unei cooperări între administrațiile naționale care au culturi diferite și pentru a identifica și împărtăși bunele practici, este nevoie de lucrători care au învățat să se cunoască și să își practice profesia într-un mod similar (17), prin utilizarea tehnologiei digitale și nu numai (competențe administrative). CESE consideră că ar fi o bună politică pentru statele membre și pentru UE să mențină prezența pe teren a administrațiilor vamale, în pofida cerințelor tehnice tot mai mari. CESE dorește ca austeritatea asociată cu obiectivele anunțate ale programului să nu conducă la reducerea numărului de funcționari publici și ca toți să beneficieze de acces la dezvoltarea cunoștințelor necesare în vederea cooperării cu omologii lor europeni.

5.5.   Protecția drepturilor fundamentale

5.5.1.

Comitetul subliniază că, în afară de a fi un instrument de punere în aplicare a politicii vamale, programul „Vamă” poate fi un catalizator al respectării drepturilor fundamentale, prin intermediul activităților de formare armonizate pentru lucrătorii vamali și reprezentanții țărilor terțe participante și că este important să nu se neglijeze această oportunitate.

5.5.2.

Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR (18)) se aplică în întreaga Uniune. Utilizatorii comerciali, întreprinderile și agențiile trebuie să îl respecte și acesta trebuie să le fie aplicabil. Protecția datelor, atât cu caracter civil, cât și cu caracter industrial și comercial, poate fi vitală și trebuie să fie garantată prin sisteme naționale și comune, atât în procedurile normale și în cele litigioase, cât și în comerțul electronic și în statisticile privind indicatorii de progres al programului.

5.5.2.1.

În procesul de gestionare a frontierelor externe ale Uniunii, la care participă și Frontex, pot apărea cazuri în care drepturile omului sunt amenințate. Administrațiile vamale respective trebuie să respecte drepturile omului atât în raport cu presupușii infractori, cât și cu propriii lucrători vamali.

---

(1)  COM(2018) 178 final: Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 11.4.2018.

(2)  SWD(2017) 34 final.

(3)  COM(2017) 793 și 794 final – 2017/0351 și 2017/0352 (COD).

(4)  Regulamentul (UE) 2016/1624.

(5)  COM(2018) 322 final.

(6)  CVU – Codul vamal al Uniunii, Regulamentul (UE) nr. 952/2013, pus în aplicare la 1 mai 2016, prevede posibilitatea ca un operator să își transmită declarațiile la un birou vamal unic la nivelul Uniunii (centralizare), chiar dacă mărfurile sale trec prin locuri diferite; obiectivul CVU este să se renunțe definitiv la documentele vamale pe hârtie până la 31 decembrie 2020.

(7)  Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț.

(8)  JO C 434, 15.12.2017, p. 43

(9)  Hercule III [Regulamentul (UE) nr. 250/2014, 104,9 milioane EUR] are ca scop protecția intereselor financiare ale UE prin sprijinirea acțiunilor de combatere a neregulilor, a fraudei și a corupției care aduc atingere bugetului UE. Programul este administrat de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

(10)  Venitul național brut.

(11)  JO C 74, 23.3.2005, p. 32 (punctul 4.5.15).

(12)  COM(2018) 434 final.

(13)  SWD(2018) 322 final, Analiza impactului.

(14)  COM(2017) 793 final.

(15)  Planul strategic multianual pentru sistemele electronice vamale (e-customs MASP-C Multi-Annual Strategic Plan), Taxud.a.3(2017) 6498377.

(16)  OEA: operator economic autorizat.

(17)  Denumit anterior programul Matthaeus.

(18)  RGPD: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2016.119.01.0001.01.RON&toc=OJ:L:2016:119:TOC