EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52018AE3007
Opinion of the European Economic and Social Committee on a) Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council establishing Horizon Europe — the Framework Programme for Research and Innovation, laying down its rules for participation and dissemination (COM(2018) 435 final — 2018/0224 (COD)) and on b) Proposal for a Decision of the European Parliament and of the Council on establishing the specific programme implementing Horizon Europe — the Framework Programme for Research and Innovation (COM(2018) 436 final — 2018/0225 (COD))
Avizul Comitetului Economic și Social European privind (a) Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare [COM(2018) 435 final – 2018/0224 (COD)] și (b) Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa [COM(2018) 436 final – 2018/0225 (COD)]
Avizul Comitetului Economic și Social European privind (a) Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare [COM(2018) 435 final – 2018/0224 (COD)] și (b) Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa [COM(2018) 436 final – 2018/0225 (COD)]
EESC 2018/03007
JO C 62, 15.2.2019, p. 33–39
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
15.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 62/33 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind (a) Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare
[COM(2018) 435 final – 2018/0224 (COD)]
și (b) Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa
[COM(2018) 436 final – 2018/0225 (COD)]
(2019/C 62/05)
|
Raportor: |
Gonçalo LOBO XAVIER |
|
Sesizare |
|
||||
|
Temei juridic |
|
||||
|
|
|
||||
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum |
||||
|
Data adoptării în secțiune |
2.10.2018 |
||||
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
17.10.2018 |
||||
|
Sesiunea plenară nr. |
538 |
||||
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
187/1/2 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
CESE salută faptul că Comisia Europeană a precizat în mod clar că cercetarea și inovarea (C&I) trebuie să fie în continuare o prioritate esențială a UE și în contextul următorului cadru financiar multianual 2021-2027. CESE este mulțumit să constate că multe dintre recomandările făcute de Comitet pentru evaluarea la jumătatea perioadei a programului Orizont 2020 au fost preluate în domenii cum ar fi colaborarea în cercetare și mobilitatea, împreună cu măsuri de consolidare a inovării, depășire a disparităților dintre regiuni, promovare a activităților în materie de știință și inovare în rândul cetățenilor, remediere a ratelor scăzute de reușită și de reducere a sarcinii administrative (1). |
|
1.2. |
CESE subliniază că știința, cercetarea și inovarea trebuie să reprezinte elemente-cheie ale procesului de construcție a comunității europene și sprijină, prin urmare, abordarea programului Orizont Europa care își propune să apropie cetățenii de aceste activități și realizări. În acest scop, o comunicare eficace, nu numai a oportunităților programului, ci și a efectelor activităților de inovare și cercetare asupra vieții cetățenilor, trebuie să facă parte din strategia de a încuraja statele membre să acorde mai mult sprijin acestui efort. |
|
1.3. |
CESE sprijină conceperea misiunilor în domeniul C&I ca parte a strategiei Orizont Europa de a obține rezultate cu un impact mai mare în domeniul C&I și de a schimba cu adevărat modul în care cetățenii percep știința și impactul acesteia în viața lor de zi cu zi. CESE solicită definirea de urgență a unor misiuni strategice care să poată stimula ecosistemele de cercetare și inovare din întreaga Europă și să impulsioneze cercetarea colaborativă ca principalul mijloc de a furniza cunoștințe și de a crea un impact. Misiunile ar trebui să se concentreze asupra unui obiectiv specific, cuantificabil și realizabil și ar trebui să fie deschise tuturor participanților posibili, valorificând excelența din diferite părți ale Europei. |
|
1.4. |
CESE sprijină faptul că misiunile vor fi deschise la diverse soluții ascendente și vor acoperi întregul ciclu de viață al C&I. Întrucât misiunile ar trebui să vizeze obiectivele pe termen mediu și lung, în abordarea lor ar trebui să se reflecte importanța deosebită a cercetării cu nivel redus de maturitate tehnologică. Ele nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe modele de inovare lineare, adesea limitate la inovarea progresivă, ci ar trebui, în mod explicit, să stimuleze modelele de inovare revoluționară. |
|
1.5. |
CESE, ca reprezentant al societății civile organizate, este dispus să contribuie activ la procesul de proiectare în comun și sprijină ideea misiunilor, dar nu trebuie să uităm că aducerea procesului de luare a deciziilor prea aproape de utilizatorii finali poate limita domeniul de aplicare și caracterul revoluționar al misiunilor. Comitetele misiunilor ar trebui să beneficieze de o calitate foarte bună și de o masă critică suficientă din partea tuturor părților interesate, pentru a evita cercetarea de dezvoltare sau, la cealaltă extremă, misiunile care depășesc cu mult capacitățile tehnice/tehnologice existente. |
|
1.6. |
CESE evidențiază Consiliul european al inovării (CEI) ca instrument important de sprijinire a inovării revoluționare și de stimulare a antreprenoriatului și a competitivității la nivelul UE. În acest mod și ținând seama de peisajul european, CESE consideră că CEI ar trebui să se concentreze în special pe IMM-urile și întreprinderile nou-înființate care sunt foarte inovatoare și revoluționare. |
|
1.7. |
CESE subscrie la ideea că Orizont Europa ar trebui să integreze științele sociale și umaniste într-un mod sistematic. Științele sociale și umaniste ar trebui să fie abordate în combinație cu abordarea tehnologică. Inovarea depășește cu mult domeniul tehnologiei, iar reunirea diferitelor viziuni, compromisuri și provocări va contura mai bine peisajul din domeniul C&I în Europa. CESE consideră că prin abordarea, „dincolo de tehnologie”, s-ar da un impuls științelor sociale și umaniste în cadrul programului Orizont Europa. |
|
1.8. |
CESE sprijină abordarea politicii privind „știința deschisă” ca modalitate de a se axa pe excelența științifică și cunoștințe de înaltă calitate. Știința deschisă este vitală pentru dezvoltarea științifică globală a instituțiilor europene, însă ar trebui să se aibă în vedere introducerea unui anumit interval de timp pentru publicarea tuturor rezultatelor științifice, pentru a garanta că toate rezultatele proiectelor vor fi puse la dispoziție în registre adecvate și în intervale de timp bine definite. CESE salută accesul liber la publicații și date de cercetare, dar recomandă insistent consultarea regulată a părților interesate din domeniul cercetării cu privire la cerințele viitoare în domeniul științei deschise. Posibilitățile de neparticipare deja existente ar trebui menținute în cadrul Orizont Europa. |
|
1.9. |
CESE este de acord cu faptul că redefinirea structurii pilonilor va îmbunătăți coerența internă, în special prin integrarea tehnologiilor industriale în cadrul pilonului 2, sporind contribuția industriei în ceea ce privește abordarea provocărilor globale și echilibrarea ofertei cu cererea de noi soluții. Această abordare este foarte atrăgătoare, și una dintre sugestii ar fi favorizarea consorțiilor care închid ciclul de inovare, adică îi includ pe partenerii din mediul academic care creează, pe furnizorii de soluții care dezvoltă soluții inovatoare și pe utilizatorii finali care își exprimă necesitățile, astfel încât aceste consorții să poată funcționa în mod durabil. |
|
1.10. |
CESE salută, de asemenea, obiectivul de continuare a simplificării normelor privind ajutorul de stat pentru a facilita combinarea mai multor fonduri, ceea ce poate fi esențial pentru depășirea disparităților semnificative dintre statele membre și regiuni în ceea ce privește numărul de proiecte de cercetare și inovare de succes. Sinergiile dintre diferitele programe de finanțare ale Uniunii și politicile Uniunii, respectiv cu fondurile structurale, prin intermediul reglementărilor compatibile, sunt vitale pentru a garanta cel mai mare impact al proiectelor de C&I. |
|
1.11. |
CESE subliniază că sprijinirea mobilității cercetătorilor prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie este, de asemenea, fundamentală pentru consolidarea în continuare a Spațiului european de cercetare, în timp ce politicile UE și cele naționale trebuie să aibă drept obiectiv asigurarea de condiții de muncă adecvate și atractive pentru profesioniști, în vederea evitării fenomenului de „exod al creierelor”, care este cu adevărat contraproductiv pentru atingerea obiectivelor de coeziune în UE. În plus, este esențial să se consolideze sprijinul pentru cercetătorii aflați la începutul carierei în cadrul programului CEC. |
|
1.12. |
CESE consideră că o atenție deosebită ar trebui acordată educației științifice și comunicării științifice în cadrul pilonului „Consolidarea Spațiului European de Cercetare”. Acest lucru ar consolida componenta „Știința cu și pentru societate” în cadrul acestui pilon și, în consecință, în cadrul programului Orizont Europa. |
2. Observații generale
|
2.1. |
CESE salută eforturile recente ale Comisiei de a stimula creșterea europeană prin noi politici europene atent concepute și sprijinite prin promovarea sporită a activităților în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, care pot asigura o poziție de lider pentru Europa în multe domenii (2). Comunitatea europeană a inovatorilor și cercetătorilor a atins numeroase obiective în ultimii ani, dar în continuare aceste realizări nu sunt pe deplin apreciate de cetățenii europeni din mai multe motive, cum ar fi lipsa de comunicare, angajamentul redus din partea comunității sau chiar indiferența cetățenilor față de realizările științifice. Prin urmare, este esențial ca această atitudine să se schimbe în cadrul societății europene, nu doar pe termen scurt, ci și pentru a contribui la inovarea pe termen lung și la un ecosistem științific ancorat în societate, în ansamblul ei. |
|
2.2. |
CESE susține abordarea conform căreia definirea principalelor provocări globale este cea care poate schimba opiniile cetățenilor, ca parte a unui efort major de mobilizare și implicare a societății în proiectul european. Stimularea competitivității Europei prin inovare este fundamentală și trebuie avută în vedere de către lideri în stabilirea priorităților politice. Nu se poate spune pur și simplu că activitățile C&D+I contribuie în mod semnificativ la crearea de locuri de muncă și la creșterea numărului acestora. Nu este suficient să se prezinte informațiile conform cărora două treimi din creșterea economică în Europa decurg din activitățile CDI. Statele membre trebuie să participe la acest efort colectiv. |
|
2.3. |
CESE salută propunerea de lansare a unui nou program european în domeniul C&I pentru sprijinirea și stimularea cercetării și inovării la nivelul UE pentru perioada 2021-2027 și a principalelor sale caracteristici, și anume concentrarea acestuia pe știința deschisă, provocările globale și competitivitatea industrială și inovarea deschisă. CESE este ferm convins că abordarea bazată pe co-creație, care implică toate părțile interesate din comunitatea de cunoaștere și inovație, reprezintă baza pentru a stimula competitivitatea europeană, crearea de locuri de muncă, coeziunea socială, în special combaterea șomajului în rândul tinerilor, și protecția mediului, în conformitate cu Agenda 2030 a ONU și cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). |
|
2.4. |
Programul Orizont Europa pare să reflecte prioritatea Comisiei de a construi un ecosistem inovator și științific care să permită UE să își îmbunătățească competitivitatea prin activități structurale care vor avea un impact economic și social. Acest lucru este confirmat nu numai de creșterea propusă a pachetului financiar, ci și de activitățile proiectate în cadrul celor trei piloni ai programului. |
|
2.5. |
CESE sprijină principalele elemente noi care sunt evidențiate de propunerea Orizont Europa, și anume: (i) sprijinirea inovării revoluționare prin intermediul Consiliului european al inovării; (ii) maximizarea impactului prin intermediul unei abordări orientate către îndeplinirea obiectivelor misiunilor și implicarea cetățenilor: misiuni în domeniul C&I; (iii) întărirea cooperării internaționale; (iv) consolidarea deschiderii printr-o politică mai puternică privind știința deschisă; și (v) raționalizarea cadrului de finanțare printr-o abordare nouă a parteneriatelor europene. |
|
2.6. |
Instituirea misiunilor ascendente de cercetare și inovare în UE care pun accentul pe provocările globale și competitivitatea industrială ar putea fi o modalitate bună de a implica mai mult societatea în activitățile științifice și de inovare. Această abordare ar putea fi o modalitate reușită de implicare a societății și a cetățenilor în misiunile care trebuie definite, și va crea un sentiment de comunitate care ar putea fi esențial pentru obținerea unor rezultate și a unui impact semnificative. Încă o dată, rolul societății civile organizate în acest proces ar putea fi crucial. |
|
2.7. |
De asemenea, CESE apreciază faptul că Orizont Europa va sprijini „parteneriatele public-privat” (PPP), ca instrument eficient de stimulare a cercetării colaborative axate pe cercetarea și dezvoltarea orientată către industrie, promovând mai puține parteneriate, dar cu un impact mai mare. Europa trebuie să accepte faptul că drumul care trebuie parcurs pentru a realiza un proces optim în ceea ce privește o colaborare eficientă între mediul academic și industrie este încă lung. Există, desigur, multe exemple bune și bune practici, dar în același timp există loc de îmbunătățire. PPP-urile reprezintă unul dintre instrumentele de reducere a decalajului existent între două lumi diferite, dar complementare: mediul academic și industria/piața. |
|
2.8. |
Încă o dată, CESE (3) îndeamnă Comisia să depună eforturi permanente pentru a reduce nivelul de birocrație în cadrul programului Orizont. Prin urmare, CESE salută propunerea Comisiei privind un nivel mai scăzut de birocrație și un „timp necesar până la introducerea pe piață” mai scurt/nivel de răspuns la propuneri mai bun, așa cum se poate observa, de exemplu, în cadrul Orizont 2020, în ceea ce privește „instrumentul pentru IMM-uri”. Simplificarea trebuie să fie un obiectiv principal în cadrul Orizont Europa, mai exact în ceea ce privește durata de acordare a granturilor și ulterior, timpul până la introducerea pe piață, ratele de finanțare constante, numărul redus de instrumente, utilizarea limitată a fișelor de pontaj, utilizarea pe scară largă a sumelor forfetare etc. |
|
2.9. |
CESE consideră că, pe lângă reducerea birocrației, îmbunătățirea simplificării și o campanie mai vizibilă pentru a atrage IMM-urile în activitățile din domeniul inovării și în cele privind C&I, conceptul care stă la baza Consiliului european al inovării (CEI) este binevenit, în special în ceea ce privește încurajarea comercializării, introducerea pe scară mai largă a inovațiilor și antreprenorii. De fapt, CESE consideră că, în condițiile acestei strategii, rata de succes ar putea crește, ținând cont de faptul că unele întreprinderi nou-înființate și idei nu au avut succes în trecut, din diferite motive pe care CEI dorește să le abordeze. Nu trebuie să uităm de necesitatea de a face cultura europeană mai dispusă să își asume riscuri și, în acest sens, CEI va contribui la acest efort și ar trebui să ia în considerare acțiuni în domeniul C&I cu un risc ridicat în ceea ce privește obiectivele sale generale și criteriile de evaluare. |
|
2.10. |
CESE susține ideea de a implica mai multe IMM-uri și întreprinderi nou-înființate în program, dar are unele îndoieli cu privire la propunerea de extindere. În pofida eforturilor anterioare din cadrul programelor-cadru, IMM-urile ar trebui implicate mai mult în activitățile bazate pe C&I, iar programul Orizont Europa ar fi șansa cea mai bună de a le stimula să participe. Ideea unei mai mari implicări prin intermediul capitalului ar putea fi una bună, însă mesajul trebuie să fie clar pentru toate întreprinderile. Faptul că IMM-urile au în continuare o perspectivă diferită atunci când este vorba de „proprietatea asupra capitalului” necesită o explicație completă din partea programului, pentru a stimula participarea comunității și a evita interpretările eronate. IMM-urile au o tradiție îndelungată a capitalului bazat pe antreprenoriatul familial, iar propunerile de „deschidere” a capitalului lor către piață, cu finanțare prin acest program, ar putea ridica întrebări specifice. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să fie foarte clară cu privire la această propunere interesantă. |
|
2.11. |
De asemenea, CESE este de acord cu principiul conform căruia investițiile financiare din partea UE pentru antreprenori nu ar mai exista fără un dialog cu UE. Acest „motto”, anunțat recent de comisarul Moedas în cadrul unei intervenții publice, demonstrează o idee ambițioasă de interacțiune mai directă cu antreprenorii și candidații, dar este, de asemenea, o atitudine foarte riscantă: încă nu este clar ce fel de resurse vor fi alocate pentru interviurile cu candidații, iar întregul proces trebuie să fie eficient. CESE este, însă, pe deplin pregătit să sprijine această nouă abordare și chiar se oferă să colaboreze în acest proces, prin expertiza membrilor săi și prin sprijinirea organizațiilor societății civile care își susțin, la rândul lor, membrii. |
|
2.12. |
Nu în ultimul rând, CESE salută, de asemenea, eforturile care par a fi depuse pentru a spori sinergia finanțărilor între programe. Sinergiile în ceea ce privește finanțările pot avea un rol foarte important în mobilizarea și stimularea capacităților de cercetare și inovare în diferite regiuni ale Europei. Sporirea sinergiilor cu alte programe de finanțare ale Uniunii și cu politicile Uniunii, și anume cu fondurile structurale, prin intermediul unor reglementări compatibile, ar trebui să reprezinte un punct-cheie. De fapt, în conformitate cu regulamentele CFM privind fondurile de coeziune, statele membre pot transfera până la 5 % din fondurile alocate de la un fond la altul, ceea ce le permite să transfere fonduri pentru investiții în alte domenii-cheie identificate. Acesta ar putea fi un alt pas important către o implicare mai mare a statelor membre în atingerea obiectivului programului de inovare și aducerea agendei științifice la un alt nivel. CESE consideră că numai prin implicarea sectoarelor public și privat programul poate fi considerat o poveste de succes, cu impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor. Un alt aspect important ar fi armonizarea normelor și reglementărilor diferitelor fonduri, cel puțin pentru aceleași tipuri de activități, în special pentru cercetare și inovare. |
3. Propunerea cu privire la Orizont Europa (2021-2027)
|
3.1. |
Propunerea Comisiei pentru Orizont Europa se bazează pe un anunț al unei realizări majore: un program în domeniul C&I care valorează 100 de miliarde EUR, care reprezintă deja o mare victorie pentru o societate europeană a cunoașterii orientată către știință și inovare. În acest sens, faptul că statele membre au fost de acord cu această creștere bugetară demonstrează nu numai un angajament politic, ci și un mesaj clar adresat lumii: Europa dorește să dețină poziția de lider în domeniul inovării și, ca atare, au fost create condițiile de finanțare necesare pentru realizarea acestui lucru. |
|
3.2. |
În afară de majorarea financiară, există câteva idei noi și inovatoare pe care CESE dorește să le evidențieze ca puncte care au fost preluate direct din propunere și care sunt importante pentru acest aviz. Prin urmare, am dori să menționăm pe scurt următoarele elemente:
|
4. Știință și inovare pentru toți europenii
|
4.1. |
Cetățenii trebuie să ia cunoștință de potențialul european și de realizările privind activitățile științifice și de inovare. Aceste activități fac parte efectiv din viața tuturor și reprezintă o adevărată oportunitate de implicare a societății în proiectul european. Conceptul și măsurile propuse de Comisie sunt uriașe și reprezintă un „proces continuu”, dar aceasta este în același timp și „ultima șansă” de a-i atrage pe cetățeni să se implice în ceea ce privește valorile europene legate de promovarea inovării și a științei pentru toți. |
|
4.2. |
Educația științifică și comunicarea științifică trebuie considerate o abordare fundamentală pentru a-i implica pe toți cetățenii în proiectul european. Prioritizarea implicării publice în cadrul programului Orizont Europa va reprezenta un pas clar către obținerea rezultatelor în domeniul C&I pentru piață și pentru viața noastră de zi cu zi. Procesul comun de creație bazat pe o abordare multipartită ar constitui un mesaj clar pentru implicarea publicului în peisajul C&I. Inovarea socială care îi implică pe cetățeni și încrederea în inovare vor fi esențiale pentru încurajarea adoptării unor noi modele de guvernanță, de producție și de consum. |
|
4.3. |
Diseminarea, comunicarea și valorificarea succesului științei și inovării europene par a fi oarecum ineficiente. Cetățenii apreciază inovațiile din alte regiuni și nu recunosc „realizările europene” chiar și atunci când le văd. Acest lucru trebuie să se schimbe din mai multe motive: pe lângă ideea de a obține „valoare europeană” din investițiile făcute de Europa, este, de asemenea, important să fim mândri de realizările și obiectivele UE în legătură cu proiectul european pentru toți. |
|
4.4. |
Europa este deseori criticată pentru „lipsa de investiții” și „lipsa unei culturi a riscului și a antreprenoriatului”. Ideea generală a propunerii CE este aceea de a aborda aceste fapte și de a crea o modalitate nouă de expunere a acestor idei. Contribuția activităților din domeniul științei și inovării la construirea unei Europe mai bune și mai incluzive face parte din schimbarea care este necesară pentru a evita neînțelegerile legate de proiectul european și reprezintă, cu siguranță, o contribuție pozitivă în ceea ce privește implicarea mai mare a cetățenilor și la a-i face pe aceștia să fie mândri că sunt parte din soluție. De asemenea, este importantă contracararea ideilor incorecte privind utilizarea fondurilor europene în comunitățile locale: dacă cetățenii ar recunoaște că „banii contribuabililor” sunt utilizați bine, acesta ar fi un pas pozitiv în direcția combaterii ideilor populiste radicale, care trebuie contestate. |
|
4.5. |
Programul ar trebui, în special, să contribuie la consolidarea Spațiului European al Cercetării, garantând că cea mai mare parte a finanțării pe care o oferă va fi utilizată pentru cercetarea colaborativă care implică participanți din statele membre și/sau țări asociate, pentru a oferi o valoare adăugată semnificativă la nivelul UE. Colaborarea dintre cercetătorii europeni, industrii (inclusiv IMM-urile) și alte instituții publice și private a avut o contribuție esențială la crearea SEC și reprezintă o marcă a programelor-cadru europene în domeniul C&I, care sunt foarte apreciate de către părțile interesate și trebuie păstrate în cadrul Orizont Europa. |
|
4.6. |
Activitățile Orizont Europa se desfășoară în principal prin intermediul cererilor de propuneri. Ar trebui să se garanteze că cea mai mare parte a bugetului Orizont Europa este cheltuită prin intermediul cererilor de propuneri competitive care sunt gestionate direct de Comisia Europeană sau de agențiile sale executive în mod transparent și eficient, iar numărul misiunilor și bugetul acestora, precum și parteneriatele ar trebui să fie limitate la niveluri rezonabile, pentru a raționaliza peisajul C&I, în conformitate cu scopul principal al simplificării. |
|
4.7. |
Orizont Europa trebuie să eficientizeze nevoile și prioritățile urgente evidențiate în cadrul consultării părților interesate lansate la începutul anului 2018 ca parte a exercițiului de evaluare a impactului (4). Scopul consultării părților interesate a fost de a reuni opiniile cetățenilor interesați și ale părților interesate cu privire la definirea structurii programului Orizont Europa, și anume în ceea ce privește promovarea cercetării și inovării în întreaga UE; sprijinirea educației, competențelor și formării; și asigurarea unui mediu curat și sănătos și a protecției resurselor naturale. |
|
4.8. |
Pentru a contribui în mod activ la coeziunea diferitelor regiuni din Europa, este binevenită creșterea finanțării pentru Consiliul European pentru Cercetare, mai ales dacă aceasta va fi acordată, în primul rând, tinerilor cercetători, aceștia reprezentând grupul care oferă cel mai mare potențial posibil pentru viitorul Europei. Trebuie să se pună capăt exodului creierelor din regiunile periferice către alte zone, iar susținerea cercetătorilor la început de carieră trebuie să devină realitate. |
|
4.9. |
Pentru a îmbunătăți însușirea rezultatelor cercetării de către societatea civilă, este important să se sublinieze rolul fundamental al inovării sociale. De asemenea, este important să se sublinieze importanța întreprinderilor din economia socială și a părților interesate, care, împreună cu industria și IMM-urile, constituie în prezent o parte importantă a sistemului economic european. |
5. Rolul întreprinderilor
|
5.1. |
Încă o dată, CESE trebuie să sublinieze faptul că IMM-urile reprezintă cea mai importantă comunitate de afaceri din Europa. IMM-urile sunt responsabile pentru creșterea numărului de locuri de muncă și pentru crearea acestora și, prin urmare, trebuie să se afle în centrul procesului de elaborare a politicilor. Această propunere pare să reflecte această idee, dar, în același timp, CESE atrage atenția Comisiei asupra faptului că nu există o soluție „unică” pentru toate statele membre în ceea ce privește modul de stimulare a participării IMM-urilor la programul Orizont Europa. Statele membre se situează pe niveluri de creștere și au ecosisteme structurale de inovare diferite, iar acest lucru trebuie să se reflecte cumva în măsurile specifice propuse. |
|
5.2. |
CESE recunoaște rolul întreprinderilor nou-înființate în cadrul ecosistemelor de inovare și științifice, însă atrage atenția Comisiei asupra faptului că antreprenorii trebuie să aibă o abordare orientată către economie, dacă doresc să reușească. Prin urmare, este de dorit să se ofere antreprenorilor consiliere cu privire la potențialul și nevoile pieței. Întreprinderile mari trebuie, de asemenea, să participe la proces. Întreprinderile mari oferă mai multe oportunități pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri, nu numai prin prisma provocărilor pe care le creează, ci și datorită oportunităților de afaceri care însoțesc în mod normal activitățile acestora. Prin urmare, este o idee foarte bună să se creeze un ecosistem de inovare mai eficient, care să corespundă tuturor circumstanțelor lor. |
|
5.3. |
CESE atrage atenția comunității antreprenorilor și Comisiei asupra necesității de a elabora un nou discurs în ceea ce privește activitățile industriale. Industria tradițională ar putea beneficia într-adevăr de pe urma activităților întreprinderilor nou-înființate atunci când acestea sunt orientate spre provocările generate de digitalizarea și robotizarea activităților industriale – spre exemplu, economia circulară sau stimularea introducerii de noi tehnologii foarte avansate de fabricație, prin participarea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate și prin promovarea cooperării acestora cu marile industrii. Nivelul de succes ar putea fi sporit dacă comunitățile întreprinderilor nou-înființate ar fi cumva sensibilizate în legătură cu provocările industriale viitoare. |
6. Chestiuni financiare
|
6.1. |
Alocarea bugetară propusă de 100 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 include un buget de 94,1 miliarde EUR pentru Orizont Europa (din care 3,5 miliarde EUR vor fi alocate prin Fondul InvestEU) și un buget de 2,4 miliarde EUR pentru programul de cercetare și formare Euratom. Programul Euratom, care finanțează cercetarea și formarea cu privire la siguranța nucleară, securitatea și protecția împotriva radiațiilor, va pune un accent deosebit asupra aplicațiilor neenergetice, cum ar fi asistența medicală și echipamentele medicale și va sprijini, de asemenea, mobilitatea cercetătorilor din domeniul nuclear în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie. |
|
6.2. |
Distribuția orientativă a bugetului Orizont Europa evidențiază o creștere semnificativă (aproximativ 20 %) a bugetului CEC și a celui pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie (aproximativ 10 %), comparativ cu Programul-cadru Orizont 2020 (2014-2020). CESE sprijină pe deplin această creștere și faptul că CEC ar trebui să aloce cea mai mare parte a bugetului său tinerilor cercetători aflați în etapele cele mai productive și mai creative (granturi pentru cercetători debutanți (5) și granturi pentru cercetători în faza de consolidare (6)). |
|
6.3. |
Bugetul CEI reprezintă cea mai mare creștere din cadrul Orizont Europa, cu o valoare totală care se ridică la 13,5 miliarde EUR. În cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”, clusterul „alimente și resurse naturale” prezintă cea mai mare creștere, ridicându-se la o valoare totală de 10 miliarde EUR. Pilonul transversal dedicat „consolidării Spațiului European al Cercetării” prezintă, de asemenea, o creștere substanțială a bugetului său, ridicându-se la o valoare totală de 2,1 miliarde EUR. CESE consideră că aceste tendințe bugetare sunt binevenite și vor consolida Spațiul European al Cercetării și vor construi un ecosistem al cercetării și inovării cu mai mulți actori și care este mai puternic, în toate regiunile europene. |
Bruxelles, 17 octombrie 2018.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Luca JAHIER
(1) JO C 34, 2.2.2017, p. 66 și Raportul de informare privind Orizont 2020 (evaluare).
(2) JO C 197, 8.6.2018, p. 10.
(4) https://ec.europa.eu/info/publications/horizon-europe-impact-assessment-swd-2018-307_en
(5) Pentru cercetători de orice naționalitate cu o experiență de 2-7 ani după finalizarea doctoratului, cu o evoluție foarte promițătoare a carierei lor științifice și un proiect de cercetare excelent (https://erc.europa.eu/funding/starting-grants).
(6) Pentru cercetători de orice naționalitate cu o experiență de 7-12 ani după finalizarea doctoratului, cu o evoluție foarte promițătoare a carierei lor științifice și un proiect de cercetare excelent. (https://erc.europa.eu/funding/consolidator-grants).