12.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 236/6

A.

întrucât procedura bugetară 2011 este prima care se desfășoară în conformitate cu Tratatul de la Lisabona și întrucât adoptarea sa prin lectură unică impune o cooperare și o coordonare mai strânse cu cealaltă ramură a autorității bugetare în vederea realizării unui acord, în cadrul procedurii de conciliere, cu privire la toate cheltuielile;

B.

întrucât trilogul programat pentru luna iulie ar trebui să aibă ca scop pregătirea terenului înaintea adoptării de către Consiliu a poziției sale cu privire la proiectul de buget, pentru a identifica în prealabil aspectele care nu suscită divergențe,

1.

constată că suma totală aferentă proiectului de buget (PB) pentru exercițiul 2011 este de 142 576,4 milioane EUR în credite de angajament (CA) și de 130 147,2 milioane EUR în credite de plată (CP), lăsând astfel o marjă de 1 224,4 milioane EUR în CA și 4 417,8 milioane EUR în CP; observă că aceste cuantumuri totale reprezintă 1,15 % și, respectiv, 1,05 % din valoarea prevăzută pentru 2011 a VNB al UE;

2.

își exprimă preocuparea cu privire la faptul că CA au crescut cu numai 0,77 % comparativ cu bugetul 2010 adoptat, această diferență nefiind în concordanță cu așteptările exprimate pe larg, potrivit cărora bugetul UE ar trebui să aibă un rol central în sprijinirea economiilor europene în perioada de după criză; constată că CP se majorează cu 5,85 %, însă amintește că nivelul neobișnuit de scăzut al CP în 2010 reprezintă o explicație matematică pentru această creștere; reamintește că în cadrul financiar multianual (CFM) se prevăd plafoane de 142 965 de milioane EUR pentru CA și de 134 280 de milioane EUR pentru CP, la prețurile curente;

3.

ia act de reducerea decalajului dintre CA și CP comparativ cu bugetul 2010 (12 429 de milioane EUR față de 18 535 de milioane EUR), fapt care indică o mai bună execuție a bugetului UE, însă subliniază totodată că CFM prevede o diferență de numai 8 366 de milioane EUR între CA și CP pentru 2011; reamintește, în acest sens, că aceste decalaje creează deficite pe termen lung și ar trebui, prin urmare, să fie evitate în numele sustenabilității și gestiunii bugetare;

4.

atrage atenția asupra faptului că cea mai mare parte (70 %) din marja globală de 1 224,4 milioane EUR din cadrul PB se datorează marjei de la rubrica 2 privind conservarea și gestionarea resurselor naturale, iar celelalte rubrici - în special rubricile 1a, 3b și 4 - au marje foarte limitate, reducând astfel proporțional capacitatea UE de a reacționa la modificări operate în cadrul politicilor și la nevoi neprevăzute, menținându-și totodată prioritățile;

5.

subliniază, de asemenea, că marja disponibilă la rubrica 2 ar putea fi chiar mai redusă dacă se schimbă situația pe piață;

6.

salută publicarea de către Comisie a Raportului privind funcționarea AII (COM(2010)0185) și reamintește, în acest sens, că se așteaptă o propunere privind o revizuire substanțială și că dificultățile care au apărut în cadrul procedurilor bugetare anterioare în ceea ce privește reacțiile adecvate și satisfăcătoare la diverse provocări fac inevitabilă revizuirea CFM actual; reamintește că așteaptă din partea Comisiei propuneri concrete pentru revizuirea CFM înainte de sfârșitul primului semestru al lui 2010;

7.

atrage atenția asupra numărului mare de proceduri nefinalizate care au consecințe bugetare importante și care vor trebui finalizate de către cele două ramuri ale autorității bugetare în 2011 [revizuirea bugetului, crearea Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE), bugetele rectificative, revizuirea AII, revizuirea Regulamentului financiar etc.];

8.

ia act de prioritățile stabilite de Comisie [mai precis, sprijinirea economiei UE în perioada de după criză și adaptarea la noile cerințe, adică punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, noile autorități de supraveghere financiară, finanțarea inițiativei „Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES)”, punerea în aplicare a Programului de la Stockholm etc.] și se întreabă dacă majorarea modestă a CA față de bugetul 2010 este suficientă pentru a le da curs;

9.

subliniază importanța unei reacții europene puternice la criză și la instabilitatea piețelor financiare, ceea ce implică o capacitate de finanțare suplimentară și o flexibilitate sporită pentru bugetul UE; în acest sens, solicită Consiliului și Comisiei să îi furnizeze informații suplimentare și detaliate cu privire la consecințele pe care le-ar putea avea asupra bugetului UE mecanismul european de stabilizare financiară instituit la Consiliul extraordinar Ecofin din 9-10 mai 2010; solicită, de asemenea, ca pentru a se evita alte crize să se instituie un sistem eficient de monitorizare care să includă obligația de a furniza informații direct Parlamentului;

10.

regretă imposibilitatea de a identifica în mod clar, din punct de vedere bugetar, implicațiile financiare asupra proiectului de buget 2011 ale inițiativelor-far din strategia Europa 2020, cum ar fi „O Uniune a inovării”, „Tineretul în mișcare”, „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, „Noi competențe și noi locuri de muncă” și „O politică industrială adaptată erei globalizării” și își exprimă îndoiala profundă cu privire la capacitatea de a asigura, în contextul actualului cadru financiar, o finanțare adecvată pentru aceste inițiative-cheie;

11.

reamintește că, potrivit Rezoluției sale din 25 martie 2010 referitoare la prioritățile pentru bugetul aferent exercițiului financiar 2011, tineretul reprezintă una dintre prioritățile-cheie ale bugetului 2011, element care ar trebui promovat ca o temă transversală a UE, creând sinergii între diferitele domenii de politici care vizează tinerii, în special educația, angajarea în câmpul muncii, antreprenoriatul și sănătatea, facilitând și încurajând totodată incluziunea socială, emanciparea, mobilitatea și dezvoltarea competențelor printre tineri; subliniază că „tineretul” ar trebui privit ca o noțiune cu înțeles larg care cuprinde capacitatea indivizilor de a-și schimba poziția și statutul de mai multe ori pe parcursul vieții, trecând fără restricții de la un mediu la altul, cum ar fi ucenicia, mediul academic sau profesional și formarea profesională, și că, în acest sens, unul dintre obiective ar trebui să fie facilitarea tranziției de la sistemul educațional la piața muncii;

12.

își exprimă regretul cu privire la faptul că majorarea creditelor propusă în cadrul PB pentru instrumentele și programele principale din domeniul tineretului, cum ar fi Învățarea de-a lungul vieții, Tineret în acțiune și Erasmus Mundus, este mai degrabă simbolică în ciuda unei vizibilități extrem de bune și a unei rate de execuție foarte ridicate, care a fost de 95-100 % în fiecare an în perioada 2007-2009; consideră că această creștere nu permite UE să trateze în mod adecvat această prioritate și, prin urmare, intenționează să acorde sprijin suplimentar acestor programe; reamintește, în acest context, că programele în cauză au o valoare adăugată europeană indiscutabilă și contribuie într-o măsură foarte mare la crearea unei societăți civile europene puternice, în ciuda alocațiilor financiare modeste pe care le primesc;

13.

solicită precizarea mai exactă a defalcărilor pe cheltuieli operaționale și administrative, recunoscând totodată eforturile depuse în ceea ce privește prezentarea cheltuielilor administrative din afara rubricii 5; constată că o cotă deja substanțială din ceea ce sunt în realitate cheltuieli administrative este finanțată din credite operaționale;

14.

este hotărât să abordeze negocierile privind bugetul aferent exercițiului financiar 2011 în mod constructiv și deschis, având în vedere obiectivele legate de eficiență și de valoarea adăugată europeană; se așteaptă, în schimb, ca cealaltă ramură a autorității bugetare să adopte o abordare cooperantă care să asigure desfășurarea unui veritabil dialog politic și să renunțe la „exercițiul contabil” în cadrul căruia economiilor și contribuțiilor statelor membre li se acordă un loc excesiv de proeminent în cadrul negocierilor; reamintește că tratatul nu numai că a modificat cadrul juridic pentru procedura bugetară, dar a introdus și o nouă metodă și noi termene pentru negocieri și pentru găsirea unor compromisuri;

15.

subliniază faptul că bugetul UE este foarte limitat comparativ cu bugetele naționale;reamintește, prin urmare, că pentru aplicarea de strategii europene comune este necesar să se creeze sinergii între bugetul UE și bugetele naționale; subliniază faptul că prin coerență se asigură un impact mai puternic al politicilor europene, se creează o reală valoare adăugată europeană, sprijinindu-se, în același timp, obiectivele de politici pe termen lung; își exprimă convingerea că bugetul UE poate juca un rol crucial în domenii-cheie pentru sprijinirea investițiilor pe termen lung și a ocupării forței de muncă; se așteaptă din partea Consiliului să țină cont în mod adecvat de acest lucru atunci când ia o decizie privind bugetul UE și să nu mai aplice „reduceri transversale”, chiar dacă situația finanțelor publice naționale este foarte dificilă;

16.

reamintește prioritățile sale exprimate în Rezoluția din 25 martie 2010 menționată anterior;

17.

constată o creștere de 4,4 % a CA (până la 13 437 de milioane EUR) și de 7 % a CP (până la 11 035 de milioane EUR) (4), acestora asociindu-li-se o marjă de 50,1 milioane EUR (față de 37 de milioane EUR prevăzuți în programarea financiară) care se datorează reducerii creditelor destinate cheltuielilor administrative și de sprijin tehnic (fostele „linii BA”) și agențiilor descentralizate și executive, precum și reducerii creditelor pentru o serie de programe, cum ar fi Vamă 2013 și PCI - Programul pentru competitivitate și inovare;

18.

reamintește rolul important pe care îl au IMM-urile în asigurarea redresării și relansării economiei UE; solicită să se acorde un sprijin sporit tuturor programelor și instrumentelor destinate IMM-urilor și, în acest sens, își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea creditelor de plată propuse pentru PCI – Spirit antreprenorial și inovare;

19.

reamintește că noile necesități care urmează să fie finanțate în cadrul acestei rubrici (programul de dezafectare a centralei nucleare de la Kozlodui, autoritățile europene de supraveghere financiară, ITER și GMES, inclusiv solicitarea Parlamentului de majorare a creditelor pentru etapa operațională a acestuia) nu au fost luate în considerare în momentul adoptării CFM actual; subliniază că finanțarea acestor necesități nu ar trebui să aducă atingere finanțării altor programe și măsuri din cadrul rubricii 1a care sunt esențiale pentru efortul depus de UE în vederea redresării situației în perioada de după criză;

20.

reamintește că Planul european de redresare economică (PERE) este parțial finanțat de la această rubrică, la fel ca și un număr mare de programe multianuale (PCI, PC7, TEN, Galileo/Egnos, Marco Polo II și programul Progress) care vor expira în 2011; prin urmare, își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta raportul de monitorizare privind punerea în aplicare a PERE, inclusiv măsurile încredințate BEI;

21.

salută majorarea creditelor destinate principalelor programe (PC7, 13,8 %; PCI, 4,4 %; Învățarea de-a lungul vieții, 2,6 %; TEN, 16,8 %) și subliniază că aceste programe oferă un levier de importanță esențială în strategia economică a UE de contracarare as crizei;

22.

subliniază că rubrica 1a cuprinde multe inițiative-far din cadrul strategiei UE 2020, cum ar fi O Uniune a inovării, Tineretul în mișcare, O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, Noi competențe și noi locuri de muncă și O politică industrială adaptată erei globalizării; își exprimă regretul cu privire la faptul că este imposibil să se identifice clar, din perspectiva bugetului, implicațiile financiare ale strategiei UE 2020 și își exprimă îndoiala în ceea ce privește capacitatea de a asigura, în contextul cadrului financiar actual, o finanțare adecvată a acestor inițiative;

23.

reamintește că prioritățile pentru 2011, având în vedere strategia UE 2020, vor fi finanțate în principal de la această rubrică, iar competențele dobândite de UE în urma intrării în vigoare a tratatului ar putea avea implicații bugetare; subliniază că politica din domeniul spațiului, care constituie un exemplu concret de politică industrială europeană care urmărește promovarea progresului științific, tehnologic și de mediu, consolidând, în același timp, competitivitatea industrială, impune atât UE, cât și statelor membre să continue să facă eforturi financiare în contextul GMES;

24.

salută inițiativa Comisiei „Tineretul în mișcare”, al cărei obiectiv este sporirea performanței și a atractivității la nivel internațional ale instituțiilor de învățământ superior din UE și creșterea standardului global de educație și formare în UE; sprijină ferm promovarea egalității de șanse pentru toți tinerii, indiferent de educația lor; dorește să evidențieze importanța unei finanțări suficiente a unei politici ambițioase în domeniul educației și formării, inclusiv al formării profesionale, care are un rol esențial în cadrul strategiei UE 2020; subliniază că UE va apela la toate resursele de care dispune pentru a face față acestei provocări ambițioase care conferă un impuls fără precedent dezvoltării unei politici cuprinzătoare a UE în domeniul tineretului; subliniază, cu toate acestea, că lansarea unei asemenea inițiative-far cuprinzătoare, care să includă o serie de programe distincte și bine stabilite ale UE din acest domeniu, nu ar trebui să atenueze importanța acordată programelor individuale;

25.

subliniază că resursele bugetare care vor fi puse la dispoziție în viitor pentru instrumente precum programul „Învățare de-a lungul vieții” și competențele orizontale, cum ar fi competențele în domeniul informatic, competențele cu caracter internațional, competențele antreprenoriale și multilingvismul, ar trebui să reflecte valoarea adăugată europeană ridicată creată de instrumentele respective și, prin urmare, ar trebui să li se acorde prioritate în bugetul 2011;

26.

își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că turismul, care generează în mod indirect peste 10 % din PIB-ul UE și care a intrat integral în sfera de competență a UE odată cu ratificarea Tratatului de la Lisabona, nu este identificat în mod clar în PB 2011;

27.

constată, pentru prima dată, includerea unor credite de plată destinate Fondului european de ajustare la globalizare și consideră că acesta este un element important în procesul global de reflecție cu privire la gestionarea și vizibilitatea acestui fond; consideră totuși că aceste credite de plată s-ar putea să fie insuficiente pentru acoperirea sumelor necesare pentru solicitările de ajutor din FEG din 2011; prin urmare, își reiterează cererea de a nu finanța solicitările de ajutor din FEG exclusiv prin transferuri de la liniile FSE și solicită Comisiei să identifice și să utilizeze fără întârziere mai multe linii bugetare în acest scop; subliniază necesitatea unei proceduri mai simple și mai rapide pentru mobilizarea fondului (5);

28.

ia act de majorarea foarte modestă sau de stagnarea (comparativ cu bugetul 2010) a creditelor de angajament destinate EURES și celor trei linii bugetare care sprijină relațiile industriale și dialogul social; consideră că, în contextul actual de concedieri masive și restructurări datorate crizei, aceste linii ar trebui consolidate;

29.

constată că PB 2011 prevede o creștere cu 3,2 % a CA, acestea ridicându-se la un cuantum total de 50 970 de milioane EUR, dintre care 39 891,5 milioane EUR sunt destinate fondurilor structurale (FEDR și FSE), această sumă fiind similară celei din 2010, iar 11 078,6 milioane EUR sunt destinate Fondului de coeziune;

30.

constată că această propunere este coerentă cu alocarea prevăzută în CFM, având în vedere adaptarea tehnică a cadrului financiar pentru 2011 (6) (majorarea cu 336 de milioane EUR), prevăzută la punctul 17 din AII; înțelege, în acest sens, originea marjei de 16,9 milioane EUR, care se datorează în principal alocărilor pentru asistență tehnică și reprezintă 0,03 % din cuantumul rubricii;

31.

salută majorarea cu 16,9 % a CP, până la 42 541 de milioane EUR, propusă pentru 2011, dar își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că nevoile de plată au fost estimate pe baza ratelor de plată istorice în raport cu tranșele de angajament corespunzătoare din perioada de programare 2000-2006, deși punerea în aplicare a programelor se realiza într-un ritm mult mai lent la începutul perioadei de programare 2007-2013 și, prin urmare, va trebui accelerată puternic, în special în 2011;

32.

își exprimă îndoiala cu privire la faptul că ajustările operate, în special prin alocarea plăților amânate ca procent din plățile preconizate în anii viitori, sunt pe deplin adecvate pentru a satisface toate nevoile de plată suplimentare apărute, în special, datorită următorilor factori:

33.

consideră, de asemenea, că este de o importanță esențială să existe resurse adecvate pentru politica de coeziune pentru a accelera redresarea economiei europene și pentru a aduce un aport destinată regiunilor la strategia Europa 2020; subliniază sinergiile pe care cooperarea macroregională la nivelul UE le creează pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020 și necesitatea de a aloca suficiente resurse pentru aplicarea strategiilor macroregionale existente; prin urmare, solicită Comisiei și Consiliului să prezinte și să adopte fără întârziere un buget rectificativ în cazul în care creditele de plată se dovedesc a fi insuficiente în raport cu necesitățile;

34.

solicită Comisiei să își continue cooperarea strânsă cu statele membre care au o rată de absorbție scăzută, pentru a îmbunătăți în continuare situația privind absorbția pe teren; este conștient de faptul că o rată redusă de absorbție poate pune în pericol aplicarea progresivă a politicilor UE;

35.

solicită, de asemenea, Comisiei să își continue reflecția cu privire la modul în care poate fi reorganizat sistemul complex de norme și cerințe impuse de Comisie și/sau de statele membre, pentru a acorda o prioritate mai mare realizării obiectivelor și nu aspectelor legislative și normative, fără însă a se îndepărta de la principiul bunei gestiuni financiare; subliniază că această reflecție ar trebui să contribuie și la o mai bună elaborare a reglementărilor de bază ale următoarei perioade de programare; reamintește în acest sens Declarația comună din noiembrie 2009 cu privire la simplificarea și utilizarea mai bine direcționată a fondurilor structurale și de coeziune în contextul crizei economice;

36.

reamintește că una dintre principalele modificări introduse de TFUE este eliminarea distincției dintre cheltuielile obligatorii și neobligatorii din procedura bugetară, permițând în sfârșit celor două ramuri ale autorității bugetare să negocieze de pe poziții de egalitate cu privire la creditele anuale; reamintește că, în bugetul general, cheltuielile obligatorii reprezentau aproape 34 %, majoritatea fiind înregistrate la rubrica 2;

37.

subliniază că pe parcursul ultimilor ani autoritatea bugetară a recurs la această rubrică pentru a ajunge la un acord global privind bugetele anuale, prin folosirea marjelor sau realocarea de credite pentru a fi utilizate în cadrul altor programe și măsuri;

38.

constată că, în ciuda afirmației potrivit căreia creditele își mențin stabilitatea, veniturile alocate au scăzut cu peste 25 % pentru 2011, măsurile de sprijinire a pieței au scăzut cu aproape 22 % (ajungând la 3 491 de milioane EUR), iar creditele destinate măsurilor veterinare și de protecție a plantelor au scăzut cu 7,8 %; își exprimă îngrijorarea cu privire la prezumțiile optimiste ale Comisiei (ținând seama de volatilitatea crescută a piețelor și vulnerabilitatea activităților agricole la riscurile sanitare), în ceea ce privește tendințele de pe piețele agricole în 2011, prezumții care au condus la o reducere cu cca. 900 de milioane EUR a cheltuielilor aferente pieței;îndeamnă Comisia și Consiliul să monitorizeze cu atenție evoluția piețelor agricole și să fie pregătite să reacționeze rapid și eficace adoptând măsurile de siguranță necesare pentru a contracara evoluțiile negative ale pieței și volatilitatea prețurilor de pe piață; își exprimă îngrijorarea, de asemenea, cu privire la reducerea planificată a creditelor pentru măsuri veterinare și de protecție a plantelor, ținând seama de necesitatea de a rămâne vigilenți în ceea ce privește eradicarea bolilor la animale;

39.

salută majorarea creditelor destinate ajutoarelor directe decuplate (9,7 %), programului de încurajare a consumului de fructe și legume în școli (o majorare cu 50 %, până la 90 de milioane EUR) și programului de distribuire a laptelui în școli (5,3 %), precum și creditele alocate programului de ajutorare a persoanelor defavorizate; constată cu satisfacție scăderea constantă a restituirilor la export începând cu 2007 (ajungând la 166 de milioane EUR în PB 2011);

40.

salută decizia Comisiei de a realoca fondurile necheltuite de mai multe state membre altor state membre care au implementat programul cu succes;

41.

constată că măsurile privind clima reprezintă o prioritate, astfel cum s-a stabilit în cuprinsul strategiei Europa 2020, și ia act de modificarea denumirii titlului 7, „Mediul și măsuri privind clima”; ia act de majorarea creditelor propuse pentru punerea în aplicare a politicilor și legislației UE privind măsurile vizând clima și de o nouă măsură pregătitoare privind generalizarea măsurilor vizând clima și a adaptării la aceasta;

42.

salută majorarea CA destinate LIFE+ până la 333,5 milioane EUR (o creștere de 8,7 %) și majorarea considerabilă a CP (24.3 %, până la 268,2 milioane EUR), majorare coerentă cu ratele de execuție îmbunătățite, nu în ultimul rând în vederea măsurilor ce vor da curs strategiei privind biodiversitatea planificate pentru 2010; atrage atenția asupra faptului că amploarea provocărilor de mediu cu care se confruntă UE, inclusiv poluarea apelor, necesită un efort financiar suplimentare în cadrul acestui program;

43.

reamintește că măsura specifică, adoptată în cadrul bugetului 2010, de sprijinire a pieței în sectorul produselor lactate pentru a atenua consecințele crizei din domeniul produselor lactate urma să fie o măsură unică; solicită Comisiei să examineze modul în care statele membre utilizează finanțarea excepțională, în valoare de 300 de milioane EUR, destinată sectorului produselor lactate și să prezinte propuneri privind o abordare permanentă și propuneri concrete privind modul de tratare a volatilității prețurilor din acest sector;

44.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că importanța politică a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) nu se reflectă în mod adecvat în proiectul de buget 2011; observă că fondurile propuse pentru dezvoltarea unei politici maritime integrate nu sunt suficiente pentru a acoperi cele mai importante aspecte ale lansării acestei noi politici; subliniază că este posibil ca UE să dezvolte o nouă politică maritimă în detrimentul domeniilor din cadrul PCP care constituie în prezent o prioritate din punctul de vedere al finanțării de la buget; subliniază că, pe viitor, o astfel de politică va necesita o finanțare adecvată, în cadrul mai multor linii bugetare;

45.

constată că majorarea globală a fondurilor aferente acestei rubrici (majorare cu 12,8 %) pare să confere efecte practice ambițiilor din acest domeniu exprimate în Tratatul de la Lisabona, precum și Programului de la Stockholm;

46.

subliniază necesitatea majorării creditelor destinate îmbunătățirii condițiilor de detenție; reamintește, în conformitate cu declarațiile din Programul de la Stockholm, că este necesar să fie prevăzute măsuri de incluziune socială și programe de relocare socială, precum și să fie sprijinite inițiativele de combatere a consumului de droguri (care presupun măsuri de prevenție, de reabilitare și de reducere a consecințelor negative);

47.

ia act, în acest sens, de comunicarea Comisiei privind un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm și salută, în domeniul imigrației și al sprijinului acordat pentru integrarea imigranților, creșterea propusă a CA aferente Fondului pentru frontierele externe (254 de milioane EUR, o creștere de 22 %) și Fondului european pentru refugiați (94 de milioane EUR, o creștere de 1,3 %);

48.

recunoaște că scăderea propusă a creditelor destinate FRONTEX în 2011, în ciuda volumului de muncă tot mai mare al acestuia, se datorează unei evaluări actualizate a creditelor destinate FRONTEX și neutilizate și a surplusurilor anuale;

49.

salută adoptarea Regulamentului privind crearea unui Birou European de Sprijin pentru Azil (BESA) și invită Comisia să se asigure că BESA începe să funcționeze în timp util înainte de 2011 și că se alocă resurse financiare suficiente pentru ca Biroul să își înceapă mandatul;

50.

își exprimă regretul cu privire la faptul că, în așteptarea prezentării unei propuneri de regulament (programată pentru 2013) privind EUROPOL, o agenție a UE finanțată de la bugetul UE începând cu 2010, cuantumul creditelor pentru 2011 (82,9 milioane EUR) rămâne aproape neschimbat în comparație cu 2010 (79,7 milioane EUR) în ciuda declarației din Programul de la Stockholm privind consolidarea EUROPOL;

51.

constată că, în ciuda incertitudinilor legate de calendarul pentru dezvoltarea și punerea în funcțiune a Sistemului de Informații Schengen II (SIS II), se propune doar o scădere ușoară a CA, de la 35 de milioane la 30 de milioane EUR, în timp ce creditele de plată cresc de la 19,5 milioane la 21 de milioane EUR; reamintește că suma estimată de Comisie ca fiind necesară până la punerea în funcțiune a SIS II în al patrulea trimestru din 2011 este de 27,91 milioane EUR; atrage atenția că dezvoltarea SIS II este deja în întârziere față de calendarul planificat și cel mai probabil nu va fi finalizată până la sfârșitul lui 2011; având în vedere că migrarea către SIS II devine din ce în ce mai puțin probabilă, în prezent fiind în curs de pregătire o opțiune alternativă, consideră că este necesar ca o parte din aceste fonduri să fie înscrise în rezervă în așteptarea unor analize suplimentare;

52.

subliniază că finanțarea agenției planificate pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție nu trebuie să ducă la dezvoltarea unor sisteme informatice suplimentare atât timp cât SIS II sau o soluție alternativă și VIS nu sunt încă funcționale; solicită precizarea clară a costurilor acestei agenții și ale proiectelor ei;

53.

reamintește că rubrica 3b cuprinde aspecte foarte importante pentru cetățenii europeni, cum ar fi tineretul, programele educaționale și culturale, sănătatea publică, protecția consumatorilor, instrumentul de protecție civilă și politica în domeniul comunicării; prin urmare, constată cu mare îngrijorare că, al doilea an consecutiv, creditele globale au scăzut, CA reducându-se cu 0,03 % (până la 667,8 milioane EUR), iar CP cu 3,1 % (până la 638,9 milioane EUR) față de bugetul 2010, lăsând o marjă de 15,2 milioane EUR;

54.

constată că creșterea propusă în cazul unor programe (Media 2007, Cultura 2007, sănătatea publică etc.) a fost posibilă datorită lipsei de CA pentru mai multe proiecte-pilot și măsuri pregătitoare; prin urmare, își exprimă regretul cu privire la faptul că marja redusă va oferi puțin spațiu de manevră la luarea deciziilor privind consolidarea finanțării acordate priorităților care aduc cetățenilor beneficii directe, precum și la adoptarea propunerilor de proiecte și măsuri;

55.

reafirmă faptul că investițiile coordonate și multidisciplinare în domeniul tineretului trebuie începute fără întârziere ca element prezent în toate politicile și că, drept urmare, ar trebui propusă o creștere a finanțării destinate instrumentelor din domeniul politicilor pentru tineret; își exprimă regretul cu privire la lipsa de ambiție manifestată de Comisie prin tratarea neadecvată a acestei priorități și își confirmă intenția de a modifica proiectul de buget în vederea acordării unei finanțări adecvate acestei priorități;

56.

reamintește că încurajarea și promovarea cooperării în domeniul tineretului și sportului reprezintă o prioritate pentru bugetul 2011 și subliniază că sprijinirea financiară a evenimentelor anuale speciale este un instrument important în acest sens; își exprimă regretul cu privire la faptul că în proiectul de buget pentru 2011 nu au fost incluse CA (mențiunea simbolică „p.m.” pentru CA și numai 2,9 milioane EUR pentru CP), comparativ cu 9,8 milioane EUR și, respectiv, 10,25 milioane EUR în bugetul 2010;

57.

salută lansarea în 2011 a Anului european al voluntariatului, pe baza măsurilor pregătitoare introduse în bugetul 2010, și reamintește decizia Parlamentului și a Consiliului de a majora finanțarea globală prevăzută în actul legislativ corespunzător până la 8 milioane EUR;

58.

își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul scăzut al creditelor - care au scăzut în unele cazuri chiar și în comparație cu 2010 - destinate programelor de promovare a cetățeniei europene, comunicării și informațiilor pentru mass-media; consideră că aceste programe constituie un element esențial în formarea unei identități europene și în informarea cetățenilor europeni cu privire la proiectul european;

59.

regretă nivelul scăzut al creditelor pentru programul Daphne și atrage atenția asupra consecințelor negative pe care acest lucru le-ar putea avea asupra luptei împotriva violenței; solicită să se finanțeze în continuare măsurile eficace existente sau noi de combatere a tuturor formelor de violență împotriva copiilor, tinerilor și femeilor;

60.

reamintește încă o dată marjele extrem de limitate disponibile la rubrica 4, fapt care nu permite UE să reacționeze în mod adecvat la crize și situații de urgență recurente și noi; subliniază faptul că discrepanța tot mai mare și insuportabilă dintre această rubrică finanțată insuficient și noile angajamente politice asumate de Consiliu pe plan mondial poate fi soluționată numai revizuind plafonul din cadrul CFM curent (7);

61.

salută majorarea propusă a creditelor pentru PEV Sud și PEV Est, în special pentru elementul Parteneriatul estic din cadrul celei din urmă; ia act în mod adecvat de golirea propusă a liniei bugetare aferente Strategiei UE pentru Marea Baltică, dar își exprimă regretul cu privire la faptul că acestei strategii nu i-a fost dedicată o sumă echivalentă în cadrul PEV Est;

62.

solicită Comisiei ca, pentru a realiza obiectivele și a garanta aplicarea eficace a Parteneriatului estic, să aloce asistență financiară suplimentară noilor programe indicative multianuale și programe indicative naționale din cadrul IEVP pentru perioada 2011-2013 care vizează țările membre ale Parteneriatului estic;

63.

este extrem de îngrijorat de reducerea propusă cu peste 32 % a CA pentru asistența financiară destinată Palestinei, procesului de pace și UNRWA, având în vedere necesitatea recurentă de fonduri suplimentare; consideră că declarația Comisiei privind alocările excepțional de mari din anii precedenți, care nu pot fi menținute fără a pune în pericol finanțarea destinată altor țări din regiune, atrage încă o dată atenția asupra necesității stringente de a revizui în mod substanțial capacitățile de finanțare din cadrul rubricii 4 și nu ar trebui să ducă la o scădere a asistenței financiare, care este vitală pentru poporul palestinian, Autoritatea palestiniană și UNRWA; își reafirmă sprijinul pentru Autoritatea palestiniană în eforturile acesteia de consolidare a capacităților sale instituționale, reamintește că, chiar dacă UE ar trebui să fie pregătită să extindă pachetul de asistență pentru palestinieni, acest angajament nu este nelimitat în timp și insistă asupra faptului că, deși ajutorul umanitar trebuie să fie în continuare necondiționat, UE trebuie să își asume un rol politic care să ofere rezultate concrete în direcția creării unui stat palestinian, care să reflecte asistența sa financiară semnificativă și ponderea sa economică în regiune;

64.

subliniază, în acest sens, că nici utilizarea în întregime a marjei de la rubrica 4 exclusiv pentru asistența financiară destinată Palestinei nu ar fi suficientă pentru a ajunge la nivelul CA din 2010 (295 de milioane EUR în 2010, comparativ cu un cuantum ipotetic de 270 de milioane EUR în 2011);

65.

ia act de majorarea substanțială a creditelor (13,2 %) pentru procesul de extindere, care se așteaptă să progreseze în continuare în 2011 (negocieri în curs și potențiale cu Croația, Islanda, FYROM, Turcia și Balcanii de Vest);

66.

consideră că majorarea propusă pentru ICD este adecvată, dar își exprimă regretul cu privire la modul de prezentare al Comisiei, care induce în eroare afișând o creștere de 65 de milioane EUR pentru mediu și gestionarea durabilă a resurselor naturale ca urmare a Acordului de la Copenhaga, deși această creștere se bazează pe programarea financiară, și nu pe bugetul 2010 (PB pentru 2011 prevede, de fapt, o reducere cu 1,2 milioane EUR a acestei linii comparativ cu bugetul 2010), ceea ce constituie un motiv de preocupare); insistă asupra faptului că pachetul financiar „cu aplicare rapidă” pentru schimbările climatice trebuie să vină în completarea programelor existente de cooperare pentru dezvoltare, nu să fie în detrimentul acestora; își exprimă îngrijorarea cu privire la coerența și vizibilitatea contribuției financiare „cu aplicare rapidă” și solicită statelor membre să pună prompt la dispoziția Comisiei informații, pentru a se asigura transparența totală și a se evidenția valoarea adăugată a contribuției UE;

67.

insistă asupra necesității de a majora bugetul comunitar pentru a finanța acțiuni menite să facă față fenomenelor migratorii, pentru a ameliora gestionarea migrației legale, a încetini fluxurile migrației ilegale și a optimiza efectele migrației asupra dezvoltării;

68.

reamintește sprijinul său pentru principiul asistenței financiare destinate țărilor din cadrul ACP care sunt furnizori principali de banane, dar își reafirmă opoziția fermă față de finanțarea măsurilor însoțitoare privind sectorul bananelor prin utilizarea marjei; reamintește că marja redusă din cadrul acestei rubrici nu permite finanțarea acestui tip de măsuri, care nu au fost prevăzute în momentul adoptării CFM în 2006; de asemenea, se opune ferm oricăror realocări de la instrumentele existente în cadrul rubricii 4 care ar pune în pericol prioritățile existente; prin urmare, se opune propunerii din proiectul de buget de a redistribui în acest scop 13 milioane EUR din cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și 5 milioane EUR din cadrul Instrumentului financiar de protecție civilă;

69.

salută propunerea de modificare a regulamentului privind crearea unui instrument pentru țările industrializate (ICI+), dar se opune categoric ca acesta să fie finanțat de creditele programate a fi utilizate în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare; subliniază că fondurile alocate cooperării pentru dezvoltare trebuie să vizeze reducerea sărăciei; este extrem de nemulțumit de faptul că, din creditele totale în valoare de 70,6 milioane EUR alocate acestui nou instrument în proiectul de buget, 45 milioane EUR provin de la Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare;

70.

își reafirmă intenția de a furniza Serviciului european pentru acțiune externă mijloacele administrative necesare pentru a-și îndeplini misiunea; subliniază totuși că alocarea de noi resurse pentru includerea personalului provenit din serviciile diplomatice ale statelor membre, precum și costurile pentru infrastructura necesară ar trebui asociate unei majorări corespunzătoare a bugetului UE destinat acțiunii externe;

71.

salută majorarea creditelor pentru PESC până la 327,4 milioane EUR (CA), în conformitate cu programarea financiară și cu rolul și mai ambițios pe care UE dorește să îl aibă în zonele care trec printr-un proces de stabilizare sau sunt afectate de conflicte și crize; ia act de golirea liniei bugetare pentru reprezentanții speciali ai UE, conform prevederilor privind înființarea SEAE, și reamintește că dispozițiile specifice din AII privind PESC vor trebui supuse unei revizuiri profunde în cadrul negocierilor de revizuire a AII și al adoptării unei propuneri privind SEAE;

72.

ia act de propunerea de majorare, în proiectul de buget 2011 față de bugetul 2010, a liniei bugetare aferente asistenței financiare macroeconomice (01 03 02); reamintește că mobilizarea acestui instrument pentru fiecare țară terță se află sub incidența procedurii legislative ordinare și solicită Comisiei să ofere explicații suplimentare pentru majorarea propusă;

73.

salută instituirea unei măsuri pregătitoare privind un Corp voluntar european de ajutor umanitar, ca urmare a intrării în vigoare a TFUE (articolul 214) și în conformitate cu Anul european al voluntariatului în 2011;

74.

constată că totalul cheltuielilor administrative pentru toate instituțiile se estimează la 8 266,6 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 4,5 %, lăsând o marjă de 149 de milioane EUR;

75.

subliniază că estimările provizorii ale fiecărei instituții, împreună cu bugetele rectificative prezentate în 2010, ar trebui să țină seama de toate necesitățile suplimentare legate de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în special în ceea ce privește Parlamentul, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor; reamintește, în acest sens, Declarația comună din noiembrie 2009 privind rubrica 5, în care se făcea apel la toate instituțiile să depună toate eforturile posibile pentru a finanța necesitățile administrative legate de remunerarea personalului acestora în limita creditelor înscrise în secțiunile lor corespunzătoare din bugetul 2010;

76.

ia act de creșterea cu 2,9 % a cotei Comisiei în bugetul administrativ; constată, cu toate acestea, că nu toate costurile aferente creării și funcționării SEAE sunt incluse în această etapă; consideră că eventualele solicitări suplimentare în această privință nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra activităților actuale ale instituției; prin urmare, accentuează insistent nevoia de a se ajunge la o structură eficientă care să conțină definiții clare ale responsabilităților pentru a evita orice suprapuneri de sarcini și costuri (administrative) inutile imputate bugetului, care, în caz contrar, ar înrăutăți și mai mult situația financiară de la această rubrică;

77.

sprijină abordarea Comisiei conform căreia ajustarea salarială de 3,7 % propusă în 2009, care ar putea fi pe deplin exigibilă în cazul în care Curtea de Justiție va hotărî în favoarea Comisiei, ar trebui introdusă în buget ca măsură de precauție; constată că, și în cazul în care acest nivel ridicat este folosit drept bază pentru viitor, ajustarea salarială preconizată pentru sfârșitul lui 2010 este estimată la 2,2 % într-un context de criză economică și socială, scăzând la 1,3 % pentru sfârșitul lui 2011; solicită Comisiei să justifice aceste calcule;

78.

recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru a nu mai solicita posturi suplimentare, dar este sceptic cu privire la angajamentul acesteia de a-și acoperi toate necesitățile, inclusiv pe cele legate de noile priorități și de intrarea în vigoare a TFUE, exclusiv prin realocarea la nivel intern a resurselor umane existente;

79.

constată cu profundă îngrijorare că, în general, tendința Comisiei de a prefera externalizarea, precum și transformarea posturilor în credite destinate agenților contractuali a condus la o situație în care un număr tot mai mare de membri ai personalului UE nu figurează în schemele de personal ale instituțiilor adoptate de autoritatea bugetară, iar salariul lor nu este plătit în cadrul rubricii 5; prin urmare, consideră că modificarea numărului de angajați ai Comisiei ar trebui analizată nu numai pe baza posturilor din schema de personal, ci luând în considerare și alte tipuri de personal, inclusiv cel din agențiile executive și descentralizate către care au fost transferate, de la Comisie, sarcinile membrilor personalului în cauză; deși transformarea posturilor din schema de personal în posturi externe produce în general economii salariale, consideră că această transformare ar putea avea un impact asupra calității și independenței funcției publice europene;

80.

ia act de reducerea cu 13 % a bugetului EPSO, reducere determinată de scăderea nivelului de cheltuieli pentru concursuri ca urmare a noului sistem propus în cadrul programului de dezvoltare a EPSO, și insistă ca această reducere să nu se facă în detrimentul calității, transparenței, corectitudinii, imparțialității și caracterului multilingv al tuturor procedurilor de selecție ale UE; reamintește EPSO că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001, candidații au dreptul inalienabil de a-și accesa datele personale, inclusiv întrebările și răspunsurile, și solicită EPSO să le garanteze acest drept; solicită Comisiei garanții ferme în acest sens;

81.

salută realizarea de către Comisie a obiectivelor sale globale în ceea ce privește recrutarea de resortisanți din noile state membre, precum și angajamentul său de a monitoriza îndeaproape și regulat recrutările din UE-12 pentru a asigura respectarea obiectivelor de recrutare și o reprezentare echilibrată a resortisanților din UE-2 și UE-10 în fiecare grup funcțional;

82.

ia act de majorarea cheltuielilor pentru pensii și școlile europene, având în vederea schimbarea de generații în cadrul instituțiilor UE ca urmare a valului de pensionare a funcționarilor născuți în anii 1950 și a recrutării de angajați noi; solicită Comisiei să prezinte o analiză mai aprofundată a consecințelor bugetare pe termen lung ale acestui proces;

83.

solicită Comisiei să precizeze în comentariile de la liniile bugetare corespondente cuantumurile înscrise în buget pentru toate proiectele imobiliare care au implicații financiare semnificative asupra bugetului și trebuie să facă obiectul unei consultări cu autoritatea bugetară în conformitate cu articolul 179 alineatul (3) din Regulamentul financiar;

84.

reamintește că, potrivit punctului 46 litera (a) din AII, Comisia ar trebui să prezinte estimări multianuale și marjele rămase în limita plafoanelor autorizate;

85.

subliniază importanța proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare ca instrumente esențiale pentru formularea priorităților politice și pentru pregătirea terenului pentru noi inițiative care ar putea deveni activități și programe ale UE prin care să se îmbunătățească viața cetățenilor UE; confirmă, prin urmare, deja din această etapă a procedurii, că este hotărât să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a asigura adoptarea propunerilor sale privind proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare în cadrul bugetului 2011;

86.

reamintește că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare adoptate în cadrul bugetului 2010 au beneficiat de o sumă totală de 103,25 milioane EUR sub formă de CA la toate rubricile; subliniază că, în cazul în care autoritatea bugetară adoptă și pentru exercițiul 2011 proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare cu finanțare la același nivel și cu o defalcare similară pe rubrici, 56 % din marja de la rubrica 1a (și 33 % din marja de la rubrica 1b, 59 % de la rubrica 3b și 37 % de la rubrica 4) ar fi deja epuizate, deși suma totală alocată în acest scop în bugetul 2010 nici nu a ajuns la cuantumul maxim permis potrivit AII (103,25 milioane EUR față de 140 de milioane EUR);

87.

intenționează să prezinte Comisiei, conform cerinței din partea D din anexa II la AII, o primă listă provizorie a potențialelor proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare pentru bugetul 2011, astfel încât Comisia să contribuie la formularea de către Parlament a unui pachet final global și echilibrat în această privință; solicită Comisiei să efectueze o analiză justificată în mod corespunzător a propunerilor indicative ale Parlamentului; subliniază că această primă listă provizorie nu împiedică depunerea și adoptarea formală a unor amendamente privind proiectele-pilor și acțiunile pregătitoare în cadrul analizării bugetului în Parlament;

88.

salută stabilizarea globală la valoarea de 679,2 milioane EUR a cheltuielilor din cadrul bugetului UE privind agențiile descentralizate; este conștient de faptul că înființarea de noi agenții necesită fonduri adecvate, precum cele propuse pentru cele cinci agenții noi (8) și pentru cele trei agenții în curs de înființare (9); subliniază că, în cazul în care sarcinile oricărei agenții descentralizate (inclusiv ale autorităților de supraveghere financiară) sunt multiplicate în comparație cu planul inițial, ar trebui modificată în consecință și alocarea creditelor corespunzătoare; nu este de acord, în ceea ce privește veniturile alocate ale agențiilor care depind de onorarii, cu abordarea Comisiei de majorare a marjelor în mod artificial;

89.

ia act de faptul că, dintre cele 258 de posturi noi pentru agenții, potrivit schemelor de personal, 231 vor fi alocate agențiilor noi sau în curs de înființare;

90.

se întreabă de ce nu se așteaptă o generare de venituri alocate din surplusurile unor agenții și invită Comisia să actualizeze contribuția propusă din partea bugetului UE în funcție de informațiile suplimentare care îi vor parveni, în special odată cu adoptarea conturilor finale ale agențiilor; își exprimă îngrijorarea, în același timp, cu privire la surplusurile persistente ale unor agenții la sfârșit de an, fapt ce indică o gestiune deficitară a bugetului și numerarului și încalcă dispozițiile Regulamentului financiar;

91.

este convins că programarea financiară 2011-2013 pentru Agenția Europeană pentru Produse Chimice este prea optimistă și consideră că autofinanțarea acestei agenții în 2011 este extrem de nerealistă; atrage atenția asupra faptului că anticiparea veniturilor obținute din onorarii în 2011 se bazează pe evaluări realizate în 2006; solicită să fie prevăzute măsuri de precauție, care să fie aplicate în caz de necesitate;

92.

reamintește că, în ceea ce privește aspectele de procedură ale comitetului de conciliere, instituțiile implicate ar trebui să ajungă la un acord în cadrul trilogului programat pentru luna iulie; insistă ca următoarea președinție a Consiliului Ecofin, care va adopta bugetul, să participe la acest trilog; consideră că următoarele aspecte prezintă un interes deosebit pentru trilogul programat pentru 30 iunie 2010:

93.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.