23.7.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 218/46

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro

[COM(2010) 524 final – 2010/0278 (COD)]

2011/C 218/08

Raportor: dl Vincent FARRUGIA

La 6 decembrie 2010, în conformitate cu articolele 136 și 121 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul Uniunii Europene a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro

COM(2010) 524 final – 2010/0278 (COD).

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 8 aprilie 2011.

În cea de-a 471-a sesiune plenară, care a avut loc la 4 și 5 mai 2011 (ședința din 5 mai 2011), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 139 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 33 de abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   CESE recunoaște că reformele Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) sunt necesare pentru a remedia problemele care au apărut după criza din 2008, precum și problemele care existau de mult timp și care erau clare încă dinainte de criză. De asemenea, CESE menționează că PSC nu a reușit să evite și să limiteze dezechilibrele bugetare care își au originea în alte surse, printre care se numără dezechilibrele macroeconomice și deficiențele practicilor și reglementărilor bancare și financiare.

1.2   Salutând propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare, pe care o consideră un pas în direcția reformelor atât de necesare, CESE subliniază nevoia revizuirii adecvate a componentei preventive și a celei corective ale acestei propuneri.

1.3   CESE consideră că normele bugetare ar trebui să ia în considerare în mod deosebit:

—	chestiunea calității activităților bugetare, în ceea ce privește creșterea contribuției mecanismelor veniturilor și cheltuielilor la partea de ofertă a economiei;

—	faptul că durabilitatea situațiilor financiare bugetare este cel mai bine asigurată prin punerea unui accent mai puternic pe abordările preventive, în locul celor corective; și

—	faptul că mecanismele care se bazează pe stimulente au cele mai mari șanse de succes, în comparație cu cele care se bazează exclusiv pe măsuri punitive.

Acest punct de vedere nu diminuează importanța componentei corective, care este esențială pentru promovarea disciplinei bugetare.

1.3.1   O astfel de abordare este considerată a fi în concordanță cu obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii.

1.4   În ceea ce privește componenta preventivă (și în concordanță cu obiectivele enunțate în analiza anuală a creșterii), s-a propus ca stabilirea unor obiective numerice pentru performanța bugetară să se bazeze pe un sistem dublu, cu un element descendent și un element ascendent. Elementul descendent s-ar concentra pe stabilirea unui obiectiv care să determine efortul de consolidare bugetară necesar pentru întreaga zonă euro, în timp ce abordarea ascendentă ar duce la distribuirea acestui efort în acțiuni întreprinse de fiecare stat membru în parte. Acest lucru ar consolida, printr-o abordare formală, eforturile Comisiei în direcția punerii unui accent mai puternic pe circumstanțele specifice fiecărei țări, în cadrul aplicării PSC.

1.5   În cadrul acestei abordări, efectele externe pozitive în ceea ce privește credibilitatea, așteptate de la uniunea monetară, ar putea însemna că membrilor li se va solicita să depună eforturi de consolidare bugetară corelate cu mărimea lor relativă și capacitatea lor de a depune astfel de eforturi.

1.6   CESE propune ca constituirea de depozite cu dobândă și de depozite fără dobândă și impunerea de amenzi să fie efectuate astfel încât acestea să fie finanțate direct, în primul rând prin corectarea elementelor de politică care duc la situații bugetare nesustenabile. Existența acestora din urmă ar urma să fie stabilită prin evaluarea abaterilor elementelor de venituri și cheltuieli de la parcursul de convergență, așa cum este determinat acesta de componenta preventivă. În plus, valoarea lor ar fi calculată în funcție de mărimea cheltuielilor și/sau a veniturilor identificate ca fiind cele care antrenează direct nesustenabilitatea politicii bugetare. Această abordare ar contribui la îmbunătățirea calității politicii bugetare.

1.7   În plus, se propune ca sancțiunile aplicate în cadrul componentei corective să fie însoțite de o evaluare riguroasă de impact pentru a se putea constata dacă are loc o îmbunătățire reală a calității politicii bugetare.

1.8   Pentru a încuraja echilibrul dintre abordările stimulative și cele punitive în cadrul componentei corective, CESE propune ca statelor membre vizate să li se poată returna dobânda la depozitele nepurtătoare de dobândă odată ce s-a realizat o reducere a datoriei publice care să fie cel puțin echivalentă cu această dobândă și care să poată fi susținută în viitor. Pe de altă parte, amenzile ar fi direcționate către Mecanismul european de stabilitate.

1.9   CESE consideră că o reformă corespunzătoare a supravegherii bugetare va fi o piatră de temelie pentru consolidarea guvernanței și restaurarea credibilității în zona euro.

2.   Aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro

2.1   Criza financiară și economică globală din 2008 a dus la o creștere rapidă a deficitelor bugetare și a datoriei. Acestea au agravat temerile pe termen lung cu privire la sustenabilitatea bugetară. Rezultatele bugetare inegale ale statelor membre – cu posibilitatea reală de a se ajunge la incapacitatea de plată în unele cazuri –, cuplate cu lipsa unei coordonări bugetare suficiente și a mecanismelor compensatorii, reprezintă o altă provocare majoră. Astfel de temeri sunt accentuate de deficiențele sistemelor financiare și bancare și a infrastructurilor de reglementare, precum și de eventualitatea insolvenței, care rezultă din acestea.

2.2   PSC, un cadru de reglementare pentru coordonarea politicilor bugetare naționale în uniunea economică și monetară, a fost creat anume pentru asigurarea disciplinei bugetare, dar experiențele recente au evidențiat lipsuri și slăbiciuni persistente în sistem, care ar putea submina serios stabilitatea monedei euro. Aceasta a generat o dezbatere asupra guvernanței economice a UE (1), ocazie cu care, în septembrie 2010, Comisia a prezentat un pachet legislativ care conținea șase comunicări. Pachetul se referă la:

—	consolidarea PSC prin elaborarea unor politici bugetare prudente (2);

—	prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (3);

—	crearea cadrelor bugetare naționale pentru calitate (4) și

—	o aplicare mai strictă a normelor în domeniu (5).

2.3   Prezentul aviz se axează în special pe aplicarea normelor în domeniu, astfel cum este prezentată aceasta în propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (6). De asemenea, trebuie menționat că, în prezent, CESE lucrează la elaborarea unui aviz privind COM(2010) 527 final (7).

3.   Context

3.1   Instrumentul esențial pentru coordonarea și supravegherea politicii bugetare în zona euro este PSC, care pune în aplicare dispozițiile tratatului referitoare la disciplina bugetară. În iunie 2010, Consiliul European a convenit asupra nevoii urgente de a consolida coordonarea politicilor economice și, astfel, a ajuns la un acord cu privire la:

(i)	consolidarea atât a componentei preventive, cât și a celei corective a PSC, inclusiv prin sancțiuni, ținând seama de situația specifică a statelor membre din zona euro;

(ii)	acordarea unui rol mult mai important nivelului și evoluției datoriei și sustenabilității globale în cadrul supravegherii bugetare;

(iii)

asigurarea alinierii la PSC a normelor bugetare și a cadrelor bugetare naționale pe termen mediu ale tuturor statelor membre;

(iv)	asigurarea calității datelor statistice.

3.2   În ceea ce privește aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro, propunerea de regulament a Parlamentului European și a Consiliului urmărește să aducă modificări suplimentare regulamentelor (CE) nr. 1466/97 și (CE) nr. 1467/97, care pun bazele PSC (8). Propunerea de regulament urmărește în special să creeze componenta preventivă și să consolideze componenta corectivă a PSC.

3.2.1   În ceea ce privește componenta preventivă, propunerea de regulament indică faptul că actualul obiectiv pe termen mediu (OTM) conținut în programele de stabilitate și convergență și cerința privind convergența într-un ritm anual de 0,5 % din PIB vor fi menținute, dar vor deveni operaționale în virtutea unui nou principiu de politică bugetară prudentă. Conform propunerii, acest principiu stabilește că creșterea cheltuielilor anuale nu trebuie să depășească o rată prudentă de creștere pe termen mediu a PIB-ului, cu excepția cazului în care creșterea suplimentară este contrabalansată de venituri bugetare suplimentare sau în care reducerile discreționare ale veniturilor sunt compensate de reduceri ale cheltuielilor. În cazul unor devieri de la o politică bugetară prudentă, Comisia va emite o recomandare, susținută de un mecanism de executare în temeiul articolului 136 din tratat, pentru impunerea unui depozit purtător de dobândă, în valoare de 0,2 % din PIB.

3.2.2   Componenta corectivă este legată de obligația statelor membre din zona euro de a evita datorii și deficite excesive definite în raport cu un prag numeric de 3 % din PIB, în ceea ce privește deficitul, și cu un prag de 60 % din PIB, în ceea ce privește datoria, o orientare suficient de pronunțată înspre criteriul datoriei fiind, de asemenea, considerată acceptabilă.

3.2.2.1   Propunerea Comisiei recunoaște că punerea accentului pe echilibrul bugetului anual poate duce la o concentrare excesivă a atenției pe considerațiile pe termen mai scurt și că datoria trebuie considerată mai degrabă un indicator al sustenabilității fiscale pe termen mai lung.

3.2.2.2   În componenta corectivă a PSC, propunerea de regulament menționează că executarea va fi consolidată prin introducerea unui nou set de sancțiuni financiare pentru statele membre din zona euro, care vor fi aplicate mai devreme în cursul procesului, conform unei abordări progresive. În urma deciziei de a califica o țară ca fiind în deficit excesiv, va fi impus un depozit nepurtător de dobândă, în valoare de 0,2 % din PIB. În caz de nerespectare, depozitul va fi transformat în amendă.

3.2.3   Comisia propune ca aspectele operaționale ale controlului aplicării componentelor preventive și corective să fie aplicate printr-o procedură de „vot invers”, prin care Comisia ar putea recomanda Consiliului să impună unui stat membru obligația de a constitui un depozit. Această recomandare ar fi valabilă cu excepția situației în care Consiliul ar decide contrariul, cu majoritate calificată, în termen de zece zile de la recomandarea prezentată de Comisie.

3.2.4   Propunerea de regulament a Comisiei prevede posibilitatea de reducere a valorii depozitului de către Consiliu, în unanimitate, sau pe baza unei propuneri specifice a Comisiei, în virtutea unor circumstanțe excepționale, ori a unei cereri motivate introduse de către statul membru respectiv. În cazul componentei preventive, în momentul în care Consiliul este mulțumit de modul în care statul membru a rezolvat situația, depozitul va fi restituit statului membru respectiv, împreună cu dobânda acumulată. În ceea ce privește componenta corectivă, propunerea de regulament a Comisiei afirmă că depozitul nepurtător de dobândă va fi eliberat după corectarea deficitului excesiv, în timp ce dobânda acestuia și amenzile colectate vor fi distribuite între statele membre din zona euro, care nu sunt în situație de deficit excesiv și nici nu fac obiectul unei proceduri de dezechilibru excesiv.

3.2.5   Propunerea este formulată într-un context mai larg, în care se solicită o evaluare macroeconomică mai amplă, inclusiv o evaluare a dezechilibrelor structurale care au un impact negativ asupra competitivității. În acest scop au fost publicate propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (9), precum și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (10).

3.3   O supraveghere bugetară eficientă la nivelul zonei euro trebuie să fie completată de o focalizare a atenției asupra cadrelor bugetare naționale.

3.4   Aceste propuneri fac parte dintr-o reformă mai amplă a guvernanței economice, impulsionată de obiectivele prezentate în Strategia Europa 2020. Coordonarea politicilor economice, inclusiv supravegherea situației bugetare prin aplicarea normelor bugetare și a reformelor structurale ar urma să fie integrată în Semestrul european, ce reprezintă o perioadă de timp în care politicile bugetare și structurale ale statelor membre vor fi revizuite pentru a se identifica orice incompatibilități sau dezechilibre iminente, precum și pentru a se intensifica coordonarea în timpul pregătirii deciziilor bugetare importante (11).

4.   Observații generale

4.1   Reformele aduse PSC în scopul remedierii slăbiciunilor sistemului sunt necesare pentru a elimina problemele care au devenit evidente după criza excepțională din 2008, dar și problemele care apăruseră înainte de aceasta.

4.2   Într-adevăr, deja cu câțiva ani înainte de criză, unele țări din zona euro avuseseră deficite bugetare mai mari decât valoarea de referință de 3 % și rate în creștere ale datoriei publice (12). Declanșarea crizei financiare și economice a dus la o agravare semnificativă a situației bugetare, astfel încât se așteaptă ca deficitul mediu în zona euro să ajungă la 6,3 % din PIB până la sfârșitul anului 2010, iar rata datoriei față de PIB la 84,1 % (13). PSC nu a avut rolul de a preveni astfel de dezechilibre care, în multe cazuri, au apărut și ca rezultat al unor tensiuni puternice în mediul macroeconomic și financiar mai extins.

4.3   În ceea ce privește PSC, trebuie analizate două observații principale. Prima se referă la îmbunătățirile care pot fi aduse mecanismului de executare. A doua privește dependența excesivă de criteriul deficitului bugetar, atenția acordată datoriei fiind limitată. Ciclul economic nu s-a reflectat suficient în punerea în aplicare a PSC.

4.3.1   În ceea ce privește neaplicarea măsurilor relevante, o serie de țări au încălcat de-a lungul anilor criteriul deficitului și al datoriei. Lipsa sancțiunilor a dus la o atitudine bugetară care nu a ignorat doar sustenabilitatea bugetară la nivelul statului membru respectiv, ci și impactul atitudinii bugetare neviabile a unui stat membru asupra întregii uniuni monetare. Neaplicarea măsurilor în trecut a slăbit PSC și i-a compromis credibilitatea.

4.3.1.1   Se așteaptă ca reformele aduse componentei preventive și celei corective ale pactului, susținute printr-un nou set de sancțiuni financiare mai dure, să remedieze această deficiență. Cu toate aceasta, rămâne de văzut în ce măsură va exista o aplicare credibilă a pactului.

4.3.1.2   Dintr-un anume punct de vedere, se poate afirma că de această dată consecințele unui pachet ineficient ar fi extrem de grave. Mai mult decât oricând, piața financiară se va dovedi extrem de prudentă în ceea ce privește monitorizarea echilibrelor bugetare și macroeconomice de către țările din zona euro. Lipsa unei aplicări credibile a măsurilor ar indica eșecul PSC și, astfel, ar submina serios stabilitatea zonei euro.

4.3.1.3   În același timp, trebuie acordată atenție faptului că propunerile de îmbunătățire a supravegherii vin în urma unei crize fără precedent, creșterea economică fiind în continuare redusă. Guvernele au trebuit să intervină prin infuzii de capital în bănci, pentru a împiedica prăbușirea totală a sistemului financiar. Ele au trebuit să intervină și pentru a limita costurile economice și sociale ale crizei.

4.3.2   În ceea ce privește dependența excesivă de criteriul deficitului, se observă că revizuirea din 2005 a PSC a încercat să îndrepte atenția către deficitele structurale, pentru a ține seama de situația ciclică a fiecărui stat membru. Însă, cu această ocazie, nu s-a ținut seama de disciplina financiară într-o perspectivă pe termen mai lung. Atenția mai mare acordată criteriului datoriei va remedia într-o anumită măsură această deficiență.

4.3.2.1   Cu toate acestea, mecanismul trebuie să ia în considerare motivele care stau la baza acumulării datoriilor. Datoriile care finanțează proiectele realizate cu capital public care aduc mari beneficii economice și sociale nu pot fi privite în același mod ca finanțarea cheltuielilor care aduc beneficii mici.

4.3.2.2   În plus, deși se așteaptă ca reforma mecanismelor de supraveghere să ia in considerare caracteristicile specifice unei țări, cum ar fi structura datoriei, riscurile legate de structura datoriei, gradul de îndatorare a sectorului privat, precum și responsabilitățile față de persoanele în vârstă, este important să se facă și diferența între datoria externă și cea internă, aceasta din urmă contribuind la stabilitatea macroeconomică.

4.3.2.3   O altă critică adusă mecanismului de supraveghere este legată de importanța acordată valorilor de referință specifice, care sunt în esență arbitrare (14). Cu toate acestea, se recunoaște faptul că abordarea bazată pe valoarea de referință are merite importante în ceea ce privește simplitatea, transparența și facilitarea guvernanței.

4.3.2.4   Pe de altă parte, îndepărtarea fiecărui stat membru în parte de aceste valori de referință arată că, deocamdată, convergența în UE rămâne greu de realizat. Este de dorit o convergență rapidă între țări, atenția acordată recent de Consiliu acestui aspect fiind justificată. Acest lucru, pe de altă parte, necesită menținerea un echilibru delicat, la nivel național, între angajamentul necesar față de disciplina bugetară, pe de o parte, și nevoile specifice de restructurare, investiții și creștere care ar putea avea nevoie să fie sprijinite prin intervenții bugetare, pe de altă parte.

4.4   Este important să se reitereze că sustenabilitatea bugetară nu poate fi analizată independent de dezechilibrele macroeconomice. În consecință, supravegherea macroeconomică mai amplă, pentru a monitoriza corectarea dezechilibrelor, este foarte justificată.

4.5   Eforturile de creare a cadrelor bugetare naționale care să vină în completarea PSC pleacă de la recunoașterea faptului că, deși disciplina bugetară este o preocupare comună a țărilor din zona euro, competențele legislative cu privire la politica bugetară se află la nivel național.

4.5.1   Măsura în care se poate asuma o abordare mai descentralizată a disciplinei bugetare poate, într-un caz extrem, să depindă de schimbări relevante aduse tratatului, care ar limita interesul național în favoarea intereselor comune, dar ar putea fi realizată și prin dispoziții mai flexibile, în cadrul acordurilor la nivelul statelor membre. Dacă nu se realizează astfel de schimbări, indiferent cât de justificate sunt interesele comune, ar putea exista tendința ca interesul național să fie prioritar (15). Astfel, este important să se analizeze rolul pe care legile privind responsabilitatea bugetară la nivel național îl pot juca în promovarea disciplinei bugetare, care, prin aplicarea cu succes a acestor legi, poate impulsiona promovarea sustenabilității bugetare în toată zona euro.

5.   Observații specifice

5.1   Deși obiectivele propunerii de regulament bazate pe consolidarea PSC prin intermediul unor instrumente care să ducă la o aplicare eficientă a supravegherii trebuie lăudate, CESE consideră că unele detalii specifice privind componenta preventivă și cea corectivă a pactului trebuie reconsiderate.

5.2   Obiectivul privind cheltuielile, prezentat în componenta preventivă, care se bazează pe o rată prudentă de creștere pe termen mediu a PIB, nu ține seama de diferitele elemente ale cheltuielilor guvernamentale, deși un obiectiv general privind cheltuielile este util pentru simplitate și facilitarea guvernanței. Acest lucru este valabil și în cazul normelor bugetare care se concentrează exclusiv pe indicatori generali, cum ar fi criteriul deficitului și al datoriei. Astfel de criterii nu țin seama de creșterea pe termen lung a ofertei, indusă de anumite categorii de cheltuieli guvernamentale, și nici de îmbunătățirea calității cheltuielilor bugetare și a mecanismelor de generare a veniturilor în general.

5.2.1   În consecință, trebuie să se pună accentul pe calitatea finanțelor publice prin evaluarea structurii și eficienței cheltuielilor publice. Acest lucru poate fi deosebit de relevant pentru investițiile în capitalul uman realizate prin cheltuieli în educație și sănătate, în cercetare și dezvoltare, în infrastructura publică și în dezvoltarea instituțiilor (16)  (17). Se propune astfel ca pentru acest tip de cheltuieli să nu se aplice un plafon al cheltuielilor, mai ales în cazul cheltuielilor finanțate prin programele de finanțare ale UE și prin elementele naționale de cofinanțare. În interesul menținerii calității cheltuielilor sociale, pot fi excluse și elementele nediscreționare ale ajutoarelor de șomaj. În plus, îndeplinirea obiectivelor bugetare trebuie să fie în deplină concordanță cu realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, care se concentrează pe o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă, realizarea acestor obiective putând necesita cheltuieli guvernamentale mai mari (18).

5.2.2   În plus, pentru ca asupra regulamentului să nu planeze incertitudinea, CESE propune definirea clară a expresiilor „elaborarea unei politici bugetare prudente”, „rata de creștere prudentă pe termen mediu” și „circumstanțe excepționale”.

5.3   Mecanismul de executare nu ar trebui să fie declanșat doar pe baza deviațiilor de la valorile numerice, trebuind să se țină seama și de considerații mai ample, cum ar fi condițiile economice, politice și sociale care predomină în statul membru respectiv. Această propunere nu are rolul de a slăbi mecanismul preventiv, ci mai degrabă de a permite să se țină seama de considerațiile specifice statelor membre din zona euro. Acest lucru este în concordanță cu propunerea de regulament privind dezechilibrele macroeconomice, potrivit căruia, pe baza unui mecanism de alertă, este efectuată o examinare amănunțită a statului membru respectiv.

5.4   S-a propus, de asemenea, ca constituirea de depozite cu dobândă și de depozite fără dobândă și impunerea de amenzi să aibă loc în fiecare caz astfel încât acestea să fie finanțate direct prin corectarea elementelor de politică care duc la o situație bugetară imprudentă și nesustenabilă, a cărei existență este stabilită pe baza abaterilor de la dispozițiile componentei preventive. În plus, valoarea lor ar urma să fie calculată în funcție de mărimea cheltuielilor și/sau a veniturilor identificate ca fiind cele care determină direct nesustenabilitatea a politicii bugetare. Printr-o astfel de abordare s-ar evita riscul ca depozitele și amenzile să fie finanțate prin fonduri guvernamentale care generează o rată mare a profitului. Deși se recunoaște că identificarea comportamentelor nesustenabile nu este un lucru ușor, eforturile ar trebui direcționate către formularea unor definiții clare și practice, care să poată fi utilizate în acest context.

5.4.1   Mai mult decât atât, este absolut necesar ca depozitul să fie eliberat doar când statul membru respectiv și-a asumat angajamentul de a redirecționa fondurile către cheltuielile productive. În această privință, ar putea fi justificată utilizarea unor abordări bazate pe evaluarea costurilor și a beneficiilor, similară celor utilizate în cazul alocării fondurilor structurale și a Fondului de coeziune (19).

5.5   În plus, trebuie acordată o atenție corespunzătoare implicațiilor aplicării supravegherii, prin care s-ar putea impune crearea unui depozit nepurtător de dobândă și aplicarea unei sancțiuni într-un moment în care cadrul economic și social al statului membru respectiv ar putea fi considerat vulnerabil. În consecință, orice recomandare formulată de Comisie în sensul declanșării componentei corective trebuie supusă unei analize de impact, care să ofere informații cu privire la modul în care aplicarea acestei componente ar duce cu adevărat la îmbunătățirea calității politicii bugetare în statele membre vizate și în zona euro în general. Este important ca măsurile de executare să nu genereze o situație mai gravă decât cea pe care încearcă să o rezolve.

5.6   Articolul 7 din regulament se referă la distribuirea dobânzii și a amenzii percepute de Comisie, în mod proporțional cu ponderea venitului național brut al statelor membre din zona euro în care nu există un deficit excesiv sau dezechilibre excesive. În acest caz, sistemul de distribuire poate cauza dezechilibre mai mari în cadru uniunii monetare, care ar putea determina diferențe mai mari între statele membre din zona euro, lucru care ar putea contraveni cerințelor uniunii monetare.

5.7   Pentru a încuraja echilibrul dintre abordările stimulative și cele punitive în cadrul componentei corective, CESE propune ca statelor membre vizate să li se poată returna dobânda la depozitele nepurtătoare de dobândă odată ce s-a realizat o reducere a datoriei publice care să fie cel puțin echivalentă cu această dobândă și care să poată fi susținută în viitor. Pe de altă parte, amenzile ar fi direcționate către Mecanismul european de stabilitate.

5.8   La baza acestei propuneri se află ideea conform căreia PSC ar trebui să aibă un rol de stimulent al promovării unui comportament sustenabil, și nu un rol exclusiv de mecanism punitiv.

5.9   Deși este recunoscut faptul că obiectivul de a se ajunge la o convergență fundamentală în termeni economici și bugetari trebuie să se bazeze pe obiective comune, se afirmă că ar putea fi necesară aplicarea flexibilă a unui obiectiv comun, pentru evaluarea sustenabilității bugetare pe termen foarte scurt, cel puțin până când se realizează o convergență economică fundamentală suficientă între țări, dar și pentru a ține seama de modul asimetric în care recesiunea recentă a afectat diferite țări membre.

5.9.1   Este, de asemenea, important să se creeze condițiile-cadru prin care fiecare stat membru să poată beneficia de efectele externe pozitive în ceea ce privește credibilitatea, care sunt așteptate de la o zonă monetară mare. Astfel, s-ar putea avea în vedere ca țărilor să li se solicite eforturi de consolidare bugetară, proporțional cu mărimea lor relativă în cadrul zonei monetare și cu abilitatea lor de a depune astfel de eforturi, astfel încât obiectivul general comun al zonei euro să fie realizat în mod consecvent. Această abordare ar aduce beneficii directe tuturor țărilor, datorită credibilității economice a întregii zone, în special în procesul de elaborare a politicilor din țările cu performanțe mai bune.

5.9.2   Eficacitatea unei astfel de abordări depinde mult de mecanismul de supraveghere așa cum a fost propus de Comisie, care ar garanta că țările care au rămas în urmă depun toate eforturile posibile pentru a realiza convergența într-un ritm optim. Este nevoie și să se acorde o atenție permanentă evaluărilor statistice corecte, precum și îmbunătățirii statisticilor și rapoartelor până la un nivel care să asigure furnizarea sigură și la timp de date credibile.

5.9.3   În consecință, Comitetul propune ca pe termen scurt, imediat și până la realizarea unei convergențe economice suficiente între diferitele state membre, să fie utilizat un sistem dublu, cu un element descendent și un element ascendent, pentru consolidarea și completarea eforturilor curente menite să reinstituie sustenabilitatea bugetară în zona euro prin introducerea elementelor necesare de flexibilitate într-un mod planificat și bine reglementat.

5.9.4   Abordarea descendentă este bazată pe stabilirea unui obiectiv pentru întreaga zonă, care să determine efortul de consolidare bugetară necesar la acest nivel. Îndeplinirea unui astfel de obiectiv îmbunătățește credibilitatea zonei euro în general, fiecare țară în parte urmând să beneficieze de aceasta. Abordarea ascendentă ar însemna ca efortul întregii zone euro să se distribuie în acțiuni care ar urma a fi întreprinse de fiecare stat membru în parte. Distribuirea eforturilor ar ține seama de o serie de criterii economice obiective, cum ar fi nivelul de dezvoltare, investițiile necesare, amploarea reformei pensiilor, amploarea reformei structurale, calitatea finanțelor publice și eficiența sistemului de taxe. În plus, această abordare ar evita ca o abordare excesiv de restrictivă a PSC să afecteze permanent creșterea în cazul anumitor țări.

5.9.5   Această abordare ar introduce, pe de o parte, un element de solidaritate justificată între țările din zona euro, iar pe de altă parte ar fi un prim pas în direcția îmbunătățirii coordonării și a integrării bugetare. În situația în care ar exista o convergență economică fundamentală suficientă, distribuția eforturilor între statele membre conform unei abordări ascendente ar echivala cu o situație în care diferitele țări ar urmări obiective numerice comune. Între timp, flexibilitatea necesară nu s-ar mai aplica diferit de la țară la țară, așa cum s-a întâmplat adesea în trecut, pe baze aparent ad-hoc și, poate, nejustificate, ci ar face parte dintr-un sistem coerent și consecvent în vederea depunerii eforturilor necesare consolidării bugetare la nivelul zonei euro. Această abordare ar putea contribui mult la menținerea credibilității în sistem.

5.9.6   O astfel de abordare este similară celei adoptate la stabilirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, prin care statele membre își stabilesc propriile obiective naționale, congruente cu obiectivele generale stabilite pentru UE. Într-adevăr, în anexa 1 a documentului „Analiza anuală a creșterii”, care prezintă obiective provizorii diferite pentru statele membre, se menționează faptul că un element important al strategiei este acela că fiecare stat membru își stabilește propriul nivel al ambițiilor în ceea ce privește obiectivele generale ale Strategiei Europa 2020. Se susține că este mai ușor să se urmărească astfel de obiective, având în vedere dezbaterea politică internă necesară pentru stabilirea lor, care permite luarea în considerare a situațiilor inițiale și a condițiilor naționale. În acest context, se poate propune stabilirea de perioade de tranziție explicite, în cadrul unui calendar de consolidare realist, pentru țările care necesită eforturi mari în acest sens.

5.9.7   Această abordarea nu este echivalentă cu slăbirea mecanismului de prevenire propus de Comisie, întrucât se bazează pe convergența pe termen lung către aceleași obiective numerice a tuturor membrilor zonei euro. Ea are totuși rolul de a permite un cadru formal de justificare a diferitelor ritmuri de convergență la nivelul statelor membre din zona euro, în consonanță cu abordarea de la țară la țară, propusă chiar de Comisie. Acest lucru este văzut și ca o cale importantă de a îmbunătăți credibilitatea sistemului, prin includerea formală a flexibilității în planurile de convergență specifice ale țărilor.

5.10   În final, este important să se menționeze că dialogul social are un rol important de jucat. La nivel național, dialogul social este important pentru elaborarea unui cadru de politică națională care să se axeze pe politica bugetară și supravegherea macroeconomică. Un dialog social și politic cuprinzător și realizat cu maturitate permite înfruntarea provocărilor sociale și economice, în special a celor pe termen lung, cum ar fi reforma pensiilor și cheltuielile de sănătate. Pentru ca guvernele să îndeplinească obiective precum sustenabilitatea bugetară și echilibrul macroeconomic, trebuie să existe un grad ridicat de colaborare și parteneriat social, inclusiv un consens politic.

5.10.1   CESE are de jucat un rol important la rândul său, printr-un dialog eficace între membrii săi cu privire la durabilitatea bugetară. În acest scop, CESE poate oferi, în strânsă colaborare cu partenerii de dialog social de la nivel național, recomandări și sugestii de reformă. Așa cum s-a propus în Avizul pe tema „Îmbunătățirea coordonării politicii economice pentru stabilitate, creștere și locuri de muncă – instrumente pentru o guvernanță mai puternică în UE”, CESE ar putea organiza sesiuni anuale dedicate acestei teme, pentru a discuta recomandările și propunerile de reformă. Mai mult decât atât, CESE are de jucat un rol în asigurarea faptului că partenerii sociali și alte organizații ale societății civile sunt conștienți de obiectivele comunitare care contribuie la dezvoltarea socială și economică.

---

(1)  A se vedea Avizul CESE, JO C 107 din 6.4.2011, p. 7.

(2)  COM (2010) 522 final și COM (2010) 526 final.

(3)  COM(2010) 527 final.

(4)  COM(2010) 523 final.

(5)  COM (2010) 524 final și COM (2010) 525 final.

(6)  COM(2010) 524 final.

(7)  Avizul CESE privind dezechilibrele macroeconomice. A se vedea pagina 53 din prezentul Jurnalul Oficial.

(8)  Regulamentele au fost modificate în 2005 prin regulamentele (CE) nr. 1055/2005 și (CE) nr. 1056/2005 și completate prin Raportul Consiliului din 20 martie 2005 privind îmbunătățirea punerii în aplicare a PSC.

(9)  COM(2010) 525 final.

(10)  COM(2010) 527 final.

(11)  Semestrul european a fost lansat prin publicarea, în ianuarie 2011, a documentului „Analiza anuală a creșterii” [COM(2011) 11 final]. Analiza anuală a creșterii grupează diferite acțiuni esențiale pentru accelerarea redresării pe termen scurt, acordând totodată atenție obiectivelor Strategiei Europa 2020.

(12)  Eurostat Statistics, 16.12.2010.

(13)  Comisia Europeană, European Economic Forecast (Previziunile economice pentru Europa), toamna anului 2010.

(14)  Wyplosz C. (2002), Fiscal Discipline in EMU: Rules or Institutions?, Graduate Institute for International Studies („Disciplina bugetară în UEM: reguli sau instituții?”, Institutul de studii internaționale), Geneva și CEPR.

(15)  Direcția Generală Politici Interne – Departamentul Politici A: Politici economice și științifice, Economic and Monetary Affairs, Multilateral Surveillance („Afaceri economice și monetare – Supraveghere multilaterală”) (Charles Wyplosz).

(16)  Salvador Barrios și Andreas Schaechter, (2008), ), The Quality of Public Finances and Growth, („Calitatea finanțelor publice și a creșterii”) European Commission Economic Papers 337.

(17)  Antonio Alfonso, Werner Ebert, Ludger Schuknecht și Michael Thöne, (2005), Quality of Public Finances and Growth, ECB Working Paper Series No.438 („Calitatea finanțelor publice și a creșterii”).

(18)  A se vedea Avizul CESE, JO C 107 din 6.4.2011, p. 7.

(19)  Comisia Europeană, Direcția Generală Politica Regională, Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects, (Ghid pentru analiza cost-beneficii aplicată proiectelor de investiții), iunie 2008.

---