COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.8.2020

COM(2020) 433 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raport privind progresele înregistrate în implementarea rețelei TEN-T în 2016-2017

Raport privind progresele înregistrate în implementarea rețelei TEN-T în 2016 și 2017

1.Introducere

Transportul este un element fundamental al procesului de integrare europeană, el facilitând conectivitatea, convergența și coeziunea pe teritoriul Uniunii. O rețea europeană de transport inteligentă, sustenabilă și deplin interconectată este o condiție-cheie pentru realizarea și buna funcționare a pieței unice europene, precum și pentru crearea de legături între Europa și piețele mondiale. Ea contribuie astfel la Agenda europeană privind creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitatea. În plus, prin dezvoltarea unor moduri de transport mai puțin poluante, cum ar fi transportul feroviar și transportul pe căile navigabile interioare și utilizarea de combustibili alternativi în transportul rutier și maritim, aceasta joacă, de asemenea, un rol central în decarbonizare și, prin urmare, în realizarea obiectivelor Pactului verde european 1 .

Punerea în aplicare a obiectivelor și a standardelor stabilite în orientările pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport [Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, denumit în continuare „Regulamentul TEN-T” 2 ] din 2013 este, prin urmare, esențială pentru o rețea de transport europeană continuă, mai sustenabilă și mai inteligentă. Orientările TEN-T stabilesc efectiv o rețea globală și o rețea centrală pentru a promova, pe de o parte, o mai bună accesibilitate a tuturor regiunilor la piețele europene și mondiale și pentru a focaliza, pe de altă parte, interesul asupra infrastructurilor de importanță strategică. Atât rețeaua centrală, cât și cea globală se axează pe integrarea modală, pe interoperabilitate, precum și pe dezvoltarea coordonată a infrastructurii, în special în tronsoanele transfrontaliere, în vederea acoperirii legăturilor lipsă și a înlăturării blocajelor. Politica TEN-T pregătește, de asemenea, calea pentru viitorul sistemului de transport, în special prin intermediul unor instalații care stimulează soluții cu nivel redus de emisii, concepte de servicii de nouă generație, precum și alte domenii ale inovării tehnologice. Regulamentul TEN-T stabilește termene-limită clare pentru finalizarea rețelei centrale (până în 2030) și a rețelei globale (până în 2050).

Instrumentul financiar instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 3 , Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), sprijină implementarea TEN-T. În plus, se realizează investiții substanțiale în TEN-T cu sprijin UE din Fondul de coeziune (FC) și din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), precum și prin intermediul diferitelor instrumente financiare pe care le oferă Banca Europeană de Investiții (BEI).

Pentru a putea prezenta cetățenilor europeni și factorilor de decizie informații cu privire la eficacitatea politicii TEN-T, este necesară măsurarea și raportarea rezultatelor intermediare. În acest sens, articolul 49 alineatul (3) din Regulamentul TEN-T prevede obligația Comisiei de a publica, la fiecare doi ani, un raport privind progresele înregistrate în implementarea rețelei transeuropene de transport și de a-l prezenta Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Primul raport, referitor la anii de raportare 2014 și 2015, a fost adoptat în iunie 2017 4 . Prezentul raport privind progresele înregistrate este așadar al doilea astfel de raport bienal prezentat de Comisie celorlalte instituții ale UE.

Acest al doilea raport se bazează pe datele din 2016 și 2017 5 . Prin urmare, el oferă o imagine a unei situații care, în special în ceea ce privește conformitatea tehnică, a continuat să progreseze până în prezent. Progresele deja vizibile în 2016 și 2017 transmit semnalul corect și subliniază relevanța politicii TEN-T, care este în prezent chiar mai mare decât în momentul în care aceasta a fost concepută, în 2013, în special în privința decarbonizării și a Pactului verde european, în care transportul are un rol foarte important.

2.Principalele rezultate

Pe baza Sistemului de informații TENtec, stadiul actual al implementării infrastructurii de transport TEN-T la nivelul coridoarelor rețelei centrale, în ceea ce privește conformitatea cu cerințele Regulamentului TEN-T, atinge valori între 81 % și 100 % pentru cea mai mare parte (10 din 13) din indicatorii disponibili, în timp ce pentru celelalte trei cerințe, ratele de conformitate variază de la 11 % la 67 %.

Chiar dacă, prin urmare, se poate observa o îmbunătățire a ratelor de conformitate cu standardele TEN-T în 2017 în comparație cu anii precedenți, trebuie subliniat faptul că aceste rate de conformitate nu reflectă întotdeauna pe deplin realitatea din punctul de vedere al calității sau funcționalității operaționale a rețelei de transport. Această analiză trebuie pusă în contextul unor standarde tehnice TEN-T parțial limitate în comparație cu nevoile reale de pe teren. Prin urmare, este posibil să fie nevoie ca aceste standarde să fie precizate și dezvoltate în continuare în viitoarea revizuire a Regulamentului TEN-T, pentru a reflecta mai bine potențialul și limitările efective ale rețelei.

Pentru a da un exemplu concret: în cazul rețelei de infrastructură feroviară, conformitatea este deja atinsă în mare măsură în ceea ce privește electrificarea (89 %), ecartamentul (86 %), viteza pe liniile de transport de marfă (86 %) și sarcina pe osie (81 %), în timp ce lungimea trenurilor de marfă (43 %) și, în special, implementarea ERTMS (11 %) sunt încă în urmă. Cu toate acestea, o linie poate fi adecvată pentru o lungime a trenului de 740 m, dar poate să nu aibă suficiente linii abătute pentru a asigura o interoperabilitate deplină în practică.

În ceea ce privește căile rutiere, conformitatea cu criteriile drumurilor expres și/sau ale autostrăzilor este complet atinsă (100 %). Cu toate acestea, după cum s-a menționat anterior, este important să se aibă în vedere faptul că definițiile categoriilor de drumuri din Regulamentul TEN-T sunt diferite de cele ale CEE-ONU/EUROSTAT/FIT, disimulând faptul că pe alocuri calitatea drumurilor poate fi insuficientă. În plus, este posibil ca unele părți ale rețelei să nu fi fost întreținute corespunzător pentru o anumită perioadă de timp, astfel încât un drum teoretic conform să nu îndeplinească standardele de exploatare și de siguranță.

Căile navigabile interioare sunt aproape în totalitate conforme în ceea ce privește implementarea RIS (98 %) și cerința CEMT pentru clasa IV sau superioară (97 %). Atât cerința pescajului admisibil de 2,5 m sau mai mult, cât și cea a înălțimii admisibile sub poduri de 5,25 m sau mai mult au atins deja un nivel ridicat de conformitate, de 85 %. Acest lucru nu trebuie să ascundă însă faptul că, deși conformitatea este teoretic realizată, există excepții pe distanțe scurte, cu efecte grave asupra navigabilității unei secțiuni mai largi. Situația Dunării este un exemplu pertinent în acest sens.

În fine, 89 % dintre porturile maritime sunt conectate la calea ferată, în timp ce conexiunea feroviară a aeroporturilor a rămas puțin în urmă, la 67 %. Din nou, datele favorabile pot disimula uneori o situație mai puțin satisfăcătoare pentru unele dintre aceste noduri, în special pentru porturi: în mai multe cazuri, conexiunea feroviară existentă nu este suficientă din punctul de vedere al capacității sau al calității sau pur și simplu nu merge până la ultimul/primul kilometru.

Pe lângă stadiul implementării tehnice a TEN-T, prezentul raport analizează și eforturile realizate în planul investițiilor financiare în TEN-T în ansamblu. În cursul anilor 2016 și 2017, investițiile totale realizate în rețeaua TEN-T se ridică la peste 91 de miliarde EUR. Majoritatea investițiilor au fost realizate din resurse naționale (73 %). Din cele 91 de miliarde EUR, 11,5 miliarde EUR au fost finanțate prin împrumuturi ale BEI, 9,8 miliarde EUR au fost cofinanțate prin fondurile structurale și de investiții europene (FEDR și FC) și 3,1 miliarde EUR prin MIE.

În ceea ce privește ponderile modale, cea mai mare parte a investițiilor totale (80 de miliarde EUR) raportate de statele membre (care include partea de cofinanțare a UE, acolo unde este cazul) a fost consacrată rețelei centrale (71 %). În mod similar, majoritatea fondurilor au fost atribuite rețelei feroviare TEN-T (inclusiv ERTMS) (45 %).

3.Domeniu de aplicare și metodologie

Articolul 49 alineatul (3) din Regulamentul TEN-T definește domeniul de aplicare al obligației Comisiei privind raportarea. Comisia trebuie să analizeze dezvoltarea rețelei transeuropene de transport pe baza informațiilor referitoare la progresele înregistrate în implementarea proiectelor, transmise de statele membre în special prin intermediul sistemului interactiv geografic și tehnic pentru rețeaua transeuropeană de transport (TENtec). În plus, se solicită Comisiei să pună la dispoziție informații cu privire la utilizarea diverselor forme de asistență financiară pentru toate modurile de transport, precum și pentru alte elemente ale rețelelor centrală și globală din fiecare stat membru. Raportul trebuie, de asemenea, să prezinte coordonarea de către Comisie a tuturor formelor de asistență financiară pentru a asigura o aplicare coerentă a Regulamentului TEN-T, în conformitate cu obiectivele și prioritățile acestuia.

Primul raport privind implementarea, referitor la anii de raportare 2014 și 2015, a fost adoptat în iunie 2017. Acesta a fost însă afectat de o serie de constrângeri, în ceea ce privește disponibilitatea datelor, limitările metodologice etc. Prin urmare, metodologia aplicată pentru cercetarea datelor pentru prezentul raport a fost modificată. În consecință, nu se poate face o comparație directă între toate părțile și aspectele datelor din raportul pentru perioada 2014-2015 și cele ale analizei din prezentul raport.

Prezentul raport pentru perioada 2016-2017 reprezintă o analiză a implementării parametrilor tehnici ai TEN-T. Această analiză a fost realizată prin intermediul datelor stocate în sistemul de informații TENtec, cu o serie de indicatori-cheie de performanță definiți pe baza cerințelor privind infrastructura de transport prevăzute în Regulamentul TEN-T. Datele pentru 2016 și 2017 sunt limitate însă la rețeaua coridoarelor rețelei centrale. Cu toate acestea, datele privind coridoarele rețelei centrale oferă deja un indiciu important al progreselor înregistrate în cadrul TEN-T, întrucât investițiile (atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre) s-au concentrat oricum în cele mai multe cazuri pe coridoarele rețelei centrale în acești primi ani, dat fiind că termenul-limită pentru finalizarea acestora este 2030 și nu 2050, ca pentru rețeaua globală.

În plus, așa cum s-a menționat anterior, prezentul raport reflectă situația în ceea ce privește simpla conformitate a infrastructurii cu standardele TEN-T definite în Regulamentul TEN-T. Conformitatea deplină nu garantează în mod necesar absența deficiențelor operaționale sau a blocajelor de capacitate pe teren. Prin urmare, Comisia Europeană efectuează studii detaliate pentru toate cele nouă coridoare ale rețelei centrale, precum și pentru cele două priorități orizontale, studii care analizează infrastructura mult mai detaliat, și anume nu numai din punctul de vedere al conformității statistice, ci și pe baza evaluărilor calitative dintr-o perspectivă mai largă a rețelei. Pe baza acestei analize, deficiențele și blocajele sunt reflectate în planurile de lucru pentru coridoarele corespunzătoare, precum și în planurile de implementare a ERTMS și a autostrăzilor maritime ale coordonatorilor europeni.

În fine, prezentul raport prezintă bugetele naționale, cofinanțarea și finanțarea din diferite surse UE pentru investiții realizate în infrastructura rețelei TEN-T în perioada 2016-2017, în principal FEDR, FC, MIE și împrumuturile BEI. În timp ce raportul pentru 2014 și 2015 nu a furnizat nicio indicație cu privire la bugetul alocat rețelei TEN-T de statele membre din cauza constrângerilor de ordin analitic și metodologic, prezentul raport prezintă pentru prima dată investițiile efectuate de acestea 6 . Aceste date au fost raportate direct de către statele membre în cadrul unei anchete unificate.

În ceea ce privește cofinanțarea din partea UE, datele au fost colectate de la Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA), de la Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

4.Stadiul implementării TEN-T: Progresele tehnice înregistrate în rețeaua TEN-T în 2016 și 2017

Progresele înregistrate în ceea privește realizarea TEN-T trebuie să fie raportate la aceste standarde tehnice cu ajutorul indicatorilor-cheie de performanță. Actualizarea periodică a definiției rețelei TEN-T și monitorizarea pragurilor cantitative care trebuie atinse formează, de asemenea, o parte integrantă a raportării progreselor.

5.Indicatori-cheie de performanță în sistemul de informații TENtec

În prezent, TENtec corelează informațiile geografice și datele privind parametrii tehnici ai infrastructurii TEN-T și permite utilizatorului să compileze informații cu ușurință și să creeze rapoarte și hărți, care cuprind rețeaua centrală și rețeaua globală a TEN-T și alte straturi de date tematice. Aceste baze de date încorporează datele colectate de la statele membre, studiile referitoare la coridoare și alte activități de colectare a datelor, oferind Comisiei mijloacele necesare pentru a identifica aspectele critice, cum sunt blocajele și aspectele legate de interoperabilitatea transfrontalieră.

În comparație cu raportul bienal anterior, cantitatea, rata de completare și calitatea datelor s-au îmbunătățit semnificativ la nivelul coridoarelor rețelei centrale, permițând prezentarea unor hărți detaliate ale conformității pentru principalii parametri tehnici.

6.Implementarea tehnică a rețelei TEN-T per indicator-cheie de performanță

Pe baza Sistemului de informații TENtec, stadiul actual al implementării infrastructurii de transport TEN-T din punctul de vedere al conformității cu cerințele Regulamentului TEN-T la nivel de coridor al rețelei centrale atinge între 81 % și 100 % pentru cea mai mare parte (10 din 13) din indicatorii disponibili. Cu toate acestea, chiar și în cazurile în care situația a continuat să se îmbunătățească din 2017, un procent ridicat de conformitate poate ascunde o situație mai puțin favorabilă pe teren, deoarece criteriile Regulamentului TEN-T nu sunt suficient dezvoltate și precizate (a se vedea secțiunea 1.1 de mai sus).

Figura 1: Conformitate (în %) pentru coridoarele rețelei centrale (CNC)

Sursă: TENtec

Căi ferate

Nivelul de conformitate pentru electrificarea căilor ferate este deja unul ridicat, de 89 % conform datelor pentru 2017. Anumite rețele izolate, în special în Irlanda, Regatul Unit, statele baltice, Spania și Portugalia, sunt exceptate 8 . Ecartamentul liniilor de cale ferată atinge deja un nivel ridicat de conformitate, de 86 % conform datelor pentru 2017. Cele trei excepții notabile sunt ecartamentul iberic, încă predominant în Peninsula Iberică, ecartamentul irlandez, în continuare singurul utilizat în Irlanda, și ecartamentul larg, care este aproape singurul utilizat în statele baltice și în Finlanda. Situația s-a îmbunătățit comparativ cu datele din 2017 și evoluțiile înregistrate în ceea ce privește materialul rulant cu ecartament variabil au redus oarecum importanța acestui parametru pentru interoperabilitatea feroviară. Ar putea fi necesar ca și acest aspect să fie abordat în cadrul revizuirii Regulamentului TEN-T. Implementarea ERTMS (echipamente terestre) este la un nivel scăzut, de 11 %, conform datelor pentru 2017. Implementarea ERTMS este cea mai mare provocare în ceea ce privește parametrii TEN-T care au înregistrat progrese mai lente decât s-a anticipat și s-a dorit. Există planuri pentru a remedia această situație. ERTMS este deja implementat în principal în părți ale rețelelor din Spania, Franța, Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovenia și Polonia. Și în acest caz, situația s-a îmbunătățit în raport cu datele din 2017, ceea ce se va reflecta în următorul raport, iar Germania, de exemplu, a anunțat recent investiții ambițioase în ERTMS, în timp ce alte state membre își intensifică eforturile în mod destul de semnificativ. În ceea ce privește viteza liniilor de transport de marfă, conformitatea în raport cu parametrul de 100 km/h sau mai mult se situează deja la un nivel ridicat, de 86 %, conform datelor pentru 2017. Lacunele sunt în principal în statele baltice, Polonia și Bulgaria. În ceea ce privește sarcina pe osie pentru transportul de marfă, conformitatea în raport cu parametrul de 22,5 tone sau mai mult pe osie se situează deja la un nivel ridicat, de 81 %, conform datelor pentru 2017. Lacunele sunt în principal în România, Ungaria, Polonia și Irlanda. În fine, în ceea ce privește lungimea trenurilor de marfă, conformitatea în raport cu parametrul referitor la liniile abătute de 740 m sau mai mult se situează la un nivel mediu, de 43 %, conform datelor pentru 2017. Parametrul este deja îndeplinit în principal în Franța, în Benelux, în Germania și în Danemarca. Cu toate acestea, trebuie să se țină seama de rezervele deja exprimate, și anume că situația a continuat să se îmbunătățească din 2017 și că există pe alocuri diferențe între conformitatea teoretică și posibilitățile operaționale reale. De exemplu, o linie poate fi adecvată pentru o lungime a trenului de 740 m, dar poate să nu aibă suficiente linii abătute pentru a concretiza această posibilitate.

Căi rutiere

În ceea ce privește căile rutiere, indicatorul principal calculat constă în numărul total de kilometri conformi cu tipurile autostradă/drum expres. Rezultatele arată că nivelul de conformitate este de 100 %. În prezent nu sunt disponibile în TENtec informații complete privind disponibilitatea combustibililor ecologici. Se preconizează că în cel de-al treilea raport privind progresele înregistrate pentru anii de raportare 2018-2019 vor fi prezentate informații mai detaliate.

Porturi

Conformitatea în ceea ce privește conexiunea porturilor maritime cu sistemul feroviar se ridică deja la 89 % conform datelor pentru 2017. Lacunele se referă la doar 14 porturi, mai mult de jumătate dintre acestea fiind situate în statele membre sudice, inclusiv Italia și Grecia. Cu toate acestea, trebuie subliniat încă o dată că standardul TEN-T se referă numai la conexiunea feroviară și nu precizează nimic despre calitatea acestei conexiuni. Prin urmare, este posibil să existe în continuare limitări, de exemplu în ceea ce privește conexiunea pe ultimul kilometru până la un port, chiar dacă portul respectă în mod formal standardul TEN-T.

Căi navigabile interioare

Nivelul de conformitate în privința implementării RIS este deja unul foarte ridicat, de 98 % conform datelor pentru 2017. Ultimele lacune sunt în Franța și în Italia. Conformitatea în raport cu parametrul clasei CEMT IV sau superioară este, de asemenea, la un nivel foarte ridicat, de 97 % conform datelor pentru 2017. Principala lacună este în Croația pe râul Sava. Conformitatea cu cerința unei înălțimi admisibile sub poduri de minimum 5,25 metri este la un nivel ridicat, de 85% conform datelor pentru 2017. Lacunele sunt în principal în Germania. Conformitatea cu cerința unui pescaj admisibil de minimum 2,5 metri este, de asemenea, la un nivel ridicat, de 85 % conform datelor pentru 2017. Lacunele sunt în principal în Germania, Republica Cehă și Croația.

Aeroporturi

În ceea ce privește aeroporturile, Regulamentul TEN-T prevede că doar aeroporturile centrale care sunt marcate cu un asterisc în anexa 2 la regulament (în total 38 de aeroporturi) fac obiectul obligației de la articolul 41 alineatul (3), și anume de a fi conectate la infrastructura de transport feroviar și rutier a rețelei transeuropene de transport până în 2050 (cu excepția cazurilor în care constrângeri de natură fizică împiedică astfel de conexiuni) și de a fi integrate, ori de câte ori este posibil, în rețeaua feroviară de mare viteză, ținându-se seama de traficul potențial. În această privință, rata de conformitate este încurajatoare, de 67 % conform datelor pentru 2017. Aeroporturile care nu sunt încă conforme sunt dispersate în întreaga UE, ceea ce indică o necesitate comună de a realiza conectivitatea integrală a aeroporturilor.

7.Stadiul implementării TEN-T: Progrese în privința investițiilor financiare realizate în rețeaua TEN-T în 2016 și 2017

În cursul anilor 2016 și 2017, investițiile totale realizate în rețeaua TEN-T s-au ridicat la puțin peste 91 de miliarde EUR. Din cele 91 de miliarde EUR, 11,5 miliarde EUR au fost investite prin împrumuturi ale BEI, 9,8 miliarde EUR au fost cofinanțate prin fondurile structurale și de investiții europene [ESI, în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC)] și 3,1 miliarde EUR prin MIE. Atunci când este implicată o cofinanțare din partea UE, rata de cofinanțare variază între 20 % și 85 %. Restul și cea mai mare parte a fondurilor au fost mobilizate din resurse naționale.

Trebuie remarcat, de asemenea, că suma totală a investițiilor raportate de statele membre (80 de miliarde EUR) include doar investițiile legate de proiecte de lucrări sau alte active și/sau proiecte mixte (dar nu doar studii) privind rețeaua TEN-T centrală sau globală. În cadrul lucrărilor, au fost raportate toate proiectele care contribuie la obiectivele articolului 4 din Regulamentul TEN-T (și anume, coeziunea, eficiența, sustenabilitatea, creșterea beneficiilor pentru utilizatori). În plus, sunt luate în considerare numai lucrările care conduc la dezvoltarea de noi infrastructuri sau sunt legate de modernizarea/reabilitarea infrastructurii existente. Costurile curente de întreținere au fost excluse. În fine, raportul include toate proiectele cu o valoare mai mare de 1 milion EUR care erau în curs în 2016 și 2017, indiferent de data de începere.

Din investițiile totale de 80 de miliarde EUR raportate de statele membre (care includ partea de cofinanțare a UE, acolo unde este cazul), majoritatea au fost consacrate rețelei centrale (71 %). În mod similar, majoritatea fondurilor au fost atribuite rețelei feroviare TEN-T (inclusiv ERTMS) (45 %).

Tabelul 1: Cheltuieli TEN-T în 2016 și 2017 în milioane EUR

Sursă: anchetă realizată în rândul statelor membre în 2019

MIE (Mecanismul pentru Interconectarea Europei)

În ceea ce privește cheltuielile din cadrul actualului MIE pentru transporturi, granturile acordate pentru rețeaua TEN-T în 2016 și 2017 se ridică la aproximativ 3,14 miliarde EUR pentru 793 de proiecte, ceea ce reprezintă o creștere importantă față de 2014 și 2015 (2,1 miliarde EUR). Cea mai mare parte a finanțării MIE (aproximativ 77 %) a fost investită în proiecte de infrastructură de transport sustenabilă. Astfel, aproximativ 65 % din fonduri au fost investite în proiecte de infrastructură feroviară și în jur de 12 % pentru infrastructura de transport pe căi navigabile interioare și de transport maritim.

Tabelul 2: Finanțare MIE pentru transporturi în 2016 și 2017 în milioane EUR

Sursă: INEA. Sunt incluse numai proiectele cu beneficiari din cele 27 de state membre și din Regatul Unit.

*Digitalizarea transportului multimodal

Fonduri ESI (Fonduri structurale și de investiții europene)

O sumă de 9,85 miliarde EUR (cheltuieli declarate) a fost investită în TEN-T în 2016 și 2017 de Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC), responsabile împreună pentru aproximativ 40 % din totalul investițiilor în TEN-T sprijinite de UE (inclusiv împrumuturile BEI). Este important de remarcat faptul că cota raportată a Fondului de coeziune nu ia în considerare partea de alocare din cadrul Fondului de coeziune transferată în vederea sprijinirii proiectelor de transporturi aferente rețelei centrale în cadrul MIE 9 . De asemenea, trebuie remarcat că sprijinul din partea politicii de coeziune nu este alocat anual, ci este programat pentru o perioadă de șapte ani. Sumele raportate pentru perioada 2016-2017 sunt cheltuieli suportate de beneficiari, certificate și declarate Comisiei în cursul perioadei de raportare.

Tabelul 3: FEDR și FC (cheltuieli declarate), 2016 și 2017, în milioane EUR

Sursă: DG REGIO, https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/3kkx-ekfq

*Cheltuieli suportate de beneficiari, certificate și declarate Comisiei.
Cifrele sunt cumulative. 

BEI (Banca Europeană de Investiții)

În 2016 și 2017, BEI a finanțat investiții în sectorul infrastructurii de transport în valoare de 13 miliarde EUR pentru un total de 74 de operațiuni de transport (TEN-T și non-TEN-T, cu excepția activelor mobile) și a mobilizat investiții de 51 de miliarde EUR. Cea mai mare parte a acestor investiții în infrastructura de transport (89 %) a fost consacrată TEN-T, reprezentând 51 de operațiuni cu împrumuturi ale BEI în valoare de 11,5 miliarde EUR semnate în 2016 și 2017.

Din aceste 74 de operațiuni de transport finanțate în perioada 2016-2017, 18 operațiuni au fost semnate în cadrul FEIS. Aceasta reprezintă un volum de împrumuturi din partea BEI, susținute de garanții FEIS, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde EUR, mobilizând investiții totale de 10,2 miliarde EUR în sectorul transporturilor (infrastructură, cu excepția activelor mobile). În aceeași perioadă, au fost semnate 5 operațiuni în cadrul instrumentului de datorie al MIE. Aceasta corespunde unui volum de împrumuturi din partea BEI, susținute de instrumentul de datorie al MIE, în valoare de aproximativ 338 de milioane EUR, mobilizând investiții totale în valoare de 1,9 miliarde EUR pentru drumuri, porturi și nave ecologice ale TEN-T 10 .

Tabelul 4: Cheltuieli TEN-T per sursă de finanțare per stat membru în 2016 și 2017 în milioane EUR

8.Concluzie

În cursul anilor 2016 și 2017, s-au înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea rețelei TEN-T, atât în ceea ce privește conformitatea tehnică, cât și la nivelul investițiilor financiare realizate în rețea.

În ceea ce privește conformitatea cu cerințele Regulamentului TEN-T, rețeaua coridoarelor rețelei centrale atinge între 81 % și 100 % pentru cea mai mare parte (10 din 13) din indicatorii disponibili. Cu toate acestea, trebuie să se țină cont de faptul că definiția actuală a parametrilor de conformitate nu este uneori suficient de dezvoltată și de detaliată pentru a ține seama în mod corespunzător de posibilitățile operaționale reale ale rețelei. În aceste condiții, datele mai degrabă pozitive în ceea ce privește conformitatea sunt coerente cu faptul că cea mai mare parte a investițiilor totale (80 de miliarde EUR) raportate de statele membre (care includ partea de cofinanțare a UE, acolo unde este cazul) a fost consacrată rețelei centrale (71 %). În mod similar, majoritatea fondurilor au fost atribuite rețelei feroviare TEN-T (inclusiv ERTMS) (45 %), pentru a acoperi lacunele în materie de conformitate.

În plus, a devenit evident faptul că nu se poate face față provocărilor majore ale rețelei de infrastructură TEN-T decât printr-o combinație solidă de fonduri și instrumente financiare. Anii de raportare 2016 și 2017 au fost un succes în această privință, fiind marcați de o majorare a finanțării în special din partea MIE și de o utilizare pe scară largă a diverse alte mijloace (în special FEDR, FC, împrumuturi acordate de BEI).

Fără îndoială, în anii următori vor fi înregistrate noi progrese, pe măsură ce se apropie termenele-limită 2030 și 2050, iar maturitatea rezervei de proiecte va crește. În acest scop, coordonatorii europeni ai TEN-T depun toate eforturile pentru asigurarea unei rezerve de proiecte TEN-T solide, mature și vizibile, care numără deja astăzi peste 2 500 de investiții în proiecte. În mod similar, Comisia, împreună cu colegiuitorii, lucrează la diverse inițiative pentru a raționaliza procedurile de autorizare și de achiziții publice în vederea accelerării procesului de implementare a TEN-T.

În prezent, Comisia revizuiește Regulamentul TEN-T pentru a crește eficiența rețelei, în special printr-o mai bună integrare modală și prin digitalizare, pentru a favoriza transporturile curate și a consolida calitatea și reziliența infrastructurii. Dezvoltarea și precizarea mai în detaliu a cerințelor tehnice ale rețelei se află, de asemenea, pe ordinea de zi a acestui proces de revizuire. O posibilă propunere de revizuire ar urma să fie prezentată până în 2021.

9.Anexe

-Harta conformității: Căi ferate – Electrificare – Situația în 2017

-Harta conformității: Căi ferate – Ecartament (1435 mm) – Situația în 2017

-Harta conformității: Căi ferate (linii de marfă și mixte) – Viteza pe linie – Situația în 2017

-Harta conformității: Căi ferate – Implementarea ERTMS (echipamente terestre) – Situația în 2017

-Harta conformității: Căi ferate (linii de marfă și mixte) – Sarcina max. pe osie – Situația în 2017

-Harta conformității: Căi ferate (linii de marfă și mixte) – Lungimea max. a trenului – Situația în 2017

-Harta conformității: Căi navigabile interioare – Clasa CEMT – Situația în 2017

-Harta conformității: Căi navigabile interioare – Pescaj admisibil – Situația în 2017

-Harta conformității: Căi navigabile interioare – Înălțimea admisibilă sub poduri – Situația în 2017

-Harta conformității: Căi navigabile interioare – Implementarea RIS – Situația în 2017

-Harta conformității: Aeroporturi – Conexiune feroviară – Situația în 2017

-Harta conformității: Porturi – Conexiune feroviară – Situația în 2017

-Harta conformității: Căi rutiere – Drumuri expres/Autostrăzi – Situația în 2017

(1)

COM(2019) 640 final

(2)

 Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).

(3)

Regulamentul (UE). nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).

(4)

 COM(2017) 327 final

(5)

Datele complete pentru 2017 au fost disponibile abia la jumătatea anului 2019

(6)

Au fost raportate doar proiectele de lucrări cofinanțate sau nu de UE și având o valoare de peste un milion de euro.

(7)

 The planning methodology for the trans-European transport network (TEN-T) [Metodologia de planificare pentru rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T)], SWD(2013) 542 final.

(8)

Exceptare de la anumite cerințe pentru rețelele izolate, în conformitate cu articolul 39 alineatul (2) litera (a) punctele (i) - (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1315/2013.

(9)

O parte din alocarea din cadrul Fondului de coeziune (11 305 500 000 EUR) a fost transferată pentru finanțarea proiectelor aferente rețelei centrale de transport sau a proiectelor de transporturi care au legătură cu prioritățile orizontale în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în cadrul MIE.

(10)

Sursa datelor: Raport operațional al BEI către Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.8.2020

COM(2020) 433 final

ANEXĂ

la

Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor

Raport privind progresele înregistrate în implementarea rețelei TEN-T în 2016-2017