Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind dimensiunea economică a sportului și avantajele socioeconomice pe care acesta le oferă

(2018/C 449/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

REAMINTIND CĂ:

1.

Planurile de lucru ale UE pentru sport [2011-2014 (1), 2014-2017 (2) și 2017-2020 (3)], adoptate de către Consiliu și reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, au subliniat importanța dimensiunii economice a sportului, abordând în special finanțarea durabilă a sportului, moștenirea lăsată de evenimentele sportive majore, avantajele economice oferite de sport și inovarea.

2.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 27 noiembrie 2012 privind consolidarea bazei de cunoștințe pentru elaborarea de politici în domeniul sportului (4) au recunoscut că sportul are o contribuție semnificativă la economia Europei, reprezentând un important factor de creștere economică și de ocupare a forței de muncă, precum și o contribuție la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 și au subliniat importanța datelor comparabile cu privire la sport și a utilizării acestora în elaborarea de politici, pentru îmbunătățirea calității politicilor din domeniul sportului.

3.

Concluziile Consiliului privind rolul activităților de voluntariat în sport pentru promovarea cetățeniei active (5) evidențiază faptul că sectorul sportului, împreună cu activitățile de voluntariat în sport, constituie o valoare economică și socială măsurabilă și semnificativă în economiile naționale, cu un potențial de a stimula ratele de creștere economică și de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană.

4.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 27 noiembrie 2012 privind promovarea activităților fizice care întăresc sănătatea (HEPA) (6) subliniază faptul că ratele actuale ridicate ale inactivității fizice constituie o preocupare majoră pentru UE și statele membre ale acesteia, atât din punctul de vedere al sănătății, cât și din punct de vedere social și economic.

5.

Concluziile Consiliului privind contribuția sportului la economia UE și, în special, la abordarea șomajului în rândul tinerilor și la incluziunea socială (7) evidențiază importanța sectorului sportului pentru economie și pentru ca tinerii să dobândească abilități care să le fie utile în ocuparea unui loc de muncă remunerat, precum și în desfășurarea activităților de voluntariat.

6.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind sportul ca forță motrice pentru inovare și creștere economică (8) au examinat potențialul sportului pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă și ca forță motrice pentru inovare.

7.

Concluziile Consiliului privind promovarea aptitudinilor motrice și a activităților fizice și sportive ale copiilor (9) recomandă încurajarea educației fizice în școli, inclusiv a aptitudinilor motrice în primii ani ai copilăriei, în contextul schimbării obiceiurilor zilnice ale copiilor, care și-au înlocuit activitățile fizice cu activități mai sedentare.

8.

Concluziile Consiliului prin care se urmărește o contribuție la îndeplinirea obiectivului de stopare a creșterii supraponderalității și obezității infantile (10) confirmă faptul că sănătatea este o valoare, o șansă și o investiție pentru dezvoltarea economică și socială a fiecărei țări și că obezitatea infantilă este un indicator puternic de obezitate în rândul adulților cu consecințe economice și de sănătate bine cunoscute,

AVÂND ÎN VEDERE CĂ:

9.

Sportul este recunoscut ca fiind un factor de creștere economică prin prisma efectelor acestuia asupra valorii adăugate, a produsului intern brut și a puterii de cumpărare (11).

10.

Sportul este un fenomen transsectorial și înseamnă mult mai mult decât veniturile generate de industria sportului. Sportul reprezintă mai ales un domeniu cu implicații importante pentru sănătatea publică, dezvoltarea regională și turism, dar și pentru integrare și educație, acționând, de asemenea, ca legătură socială.

11.

La nivelul UE, au fost realizate eforturi în ceea ce privește capacitatea de a măsura impactul economic al sportului încă de când dimensiunea economică a sportului a fost abordată pentru prima dată în contextul UE, în 2006 (12).

12.

Până în prezent, în total nouă state membre ale UE (13) dețin conturi satelit pentru sport (SSA) naționale și complete și alte cinci țări (14) păstrează un set de date legate de sport care permit obținerea unui grad înalt de precizie la nivelul rezultatelor.

13.

Potrivit unui studiu recent (15), sportul reprezintă 2,12 % din PIB-ul UE, iar locurile de muncă din domeniile legate de sport încadrează 5,67 milioane de persoane (2,72 % din ocuparea forței de muncă în UE). Rezultatele studiului arată, de asemenea, că, în timp ce economia trecea printr-o perioadă dificilă, sectorul sportului s-a dovedit a fi foarte rezistent, generând creștere și locuri de muncă (16).

14.

Deși dimensiunea economică a sportului – care corespunde conturilor naționale – este bine reprezentată prin intermediul SSA și al altor sisteme de calcul, contribuția sportului la economie continuă să fie subestimată, deoarece există numeroase alte efecte așa-zise socioeconomice (de exemplu, efectele economice ale sănătății, implicarea voluntarilor, contribuția inovării la creșterea economică și contribuția sportului la dezvoltarea regională) care nu sunt încă reprezentate, dar care au efecte asupra PIB-ului și asupra ocupării forței de muncă.

15.

Costurile economice ale bolilor asociate inactivității fizice (17) nu sunt reflectate în conturile naționale (18), chiar dacă aceste implicații economice sunt importante (19), și nu pot fi cuantificate fără metode adecvate.

16.

Activitățile de voluntariat prezintă avantaje semnificative din punct de vedere educațional și aduc o contribuție importantă la dimensiunea economică a sportului (20), contribuție care nu se reflectă în conturile naționale.

17.

Deocamdată, dimensiunea inovării în domeniul sportului (21) nu este îndeajuns de luată în calcul din punctul de vedere al PIB și al ocupării forței de muncă, din cauza lipsei de date. Prin urmare, este importantă generarea unor rezultate empirice fiabile cu privire la impactul pe care inovarea în domeniul sportului îl are asupra dinamicii exporturilor și asupra creșterii economice.

18.

Contribuția sportului la dezvoltarea regională nu este încă suficient de vizibilă și încă nu se conștientizează îndeajuns numeroasele modalități în care sportul și activitatea fizică ar putea constitui mijloace puternice de realizare a obiectivului de coeziune al UE, în special în scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Date recente (22) arată modul în care proiectele din domeniul sportului au contribuit la economiile locale, la ocuparea forței de muncă și la coeziunea socială, subliniind, în același timp, faptul că numeroase regiuni din Europa au inclus sportul în cadrul strategiilor lor de specializare inteligentă,

RECUNOSCÂND CĂ:

19.

Reprezentarea contribuției sportului la economie în ansamblul său necesită luarea în calcul a unor aspecte suplimentare, printre care se numără cuantificarea efectelor economice ale sănătății, legate de activitatea fizică, recunoașterea avantajului suplimentar oferit de activitățile de voluntariat, contribuția inovării la stimularea potențialului de creștere și analiza impactului proiectelor din domeniul sportului asupra dezvoltării regionale.

20.

Pentru măsurarea efectelor socioeconomice ale sportului sunt necesare metode și abordări suplimentare (23). În scopul obținerii unor rezultate bazate pe elemente concrete la nivel național și european, trebuie să fie disponibile date și constatări comparabile. Toate datele colectate cu privire la aceste aspecte ar trebui să fie defalcate în funcție de gen.

21.

Sportul și activitățile fizice contribuie la abordarea provocărilor actuale de la nivel local și regional, în special prin dezvoltarea unor soluții de mobilitate ușoară, prin accelerarea revitalizării zonelor urbane datorită infrastructurilor sportive inteligente sau prin îmbunătățirea coeziunii sociale în comunitățile diverse,

INVITĂ STATELE MEMBRE:

22.

Să aibă în vedere stabilirea de SSA sau a altor sisteme de calcul comparabile pentru cuantificarea impactului economic al sportului.

23.

Să sprijine și să difuzeze ideea de extindere a reprezentării dimensiunii economice a sportului, prin includerea aspectelor socioeconomice, în special a voluntariatului, a aspectelor economice ale sănătății și a inovării, la nivel european și la nivel național, și prin consolidarea cooperării transsectoriale.

24.

Să ia în considerare valoarea activităților de voluntariat pentru economia națională și includerea acestui subiect în statistici.

25.

Să întreprindă acțiuni de sensibilizare cu privire la potențialul sportului de a contribui la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă, prin intermediul unor date fiabile.

26.

Să aibă în vedere o colaborare mai strânsă între statele membre și cu Comisia pentru stabilirea de definiții, metode și standarde comparabile în ceea ce privește dimensiunile socioeconomice ale sectorului sportului.

27.

Să promoveze dialogul la nivel național cu privire la integrarea strategiilor de specializare inteligentă, cum ar fi clusterele sportive, dacă este cazul.

28.

Să aibă în vedere includerea sportului și a activităților fizice ca prioritate orizontală în cadrul altor domenii de politică, precum sănătatea, educația, transporturile, urbanismul, politicile sociale și în materie de turism, unde contribuția sportului a fost amplu demonstrată,

INVITĂ COMISIA:

29.

Să promoveze și să sprijine acțiuni precum schimbul de date relevante și de cunoștințe metodologice specifice, colectarea de dovezi și agregarea statisticilor sportive, precum și asistența tehnică, care sunt menite să îmbunătățească și să simplifice eforturile depuse de statele membre în vederea cuantificării dimensiunii economice a sportului.

30.

Să inițieze un proces de evaluare a utilizării și a aplicabilității sistemelor de calcul folosite pentru cuantificarea aspectelor socioeconomice ale sportului, care să cuprindă inventarierea cercetărilor existente și colectarea unor exemple de bune practici.

31.

Să susțină, în cadrul unui grup de experți și cu sprijinul Eurostat, dezvoltarea de instrumente care să completeze sau să actualizeze datele deja existente cu privire la dimensiunea economică a sportului, inclusiv aspectele socioeconomice.

32.

Să întreprindă acțiuni de sensibilizare în legătură cu potențialul sportului ca sursă de inovare.

33.

Să sprijine dialogul și să consolideze și mai mult cooperarea, atât în cadrul Comisiei, cât și cu alte instituții ale UE, în ceea ce privește rolul sportului în economiile și societățile moderne, având în vedere îndeosebi contribuția sportului la dezvoltarea regională,

INVITĂ MIȘCAREA SPORTIVĂ:

34.

Să sprijine colectarea de date cu privire la contribuția activităților de voluntariat în domeniul sportului și al activității fizice.

35.

Să aibă în vedere facilitarea realizării unei analize economice comparabile privind impactul economic al activităților de voluntariat și al activității fizice, precum și al inactivității fizice.

36.

Să încurajeze schimbul de bune practici privind metodele de măsurare a efectelor socioeconomice cu experții.

---

(1)  JO C 162, 1.6.2011, p. 1.

(2)  JO C 183, 14.6.2014, p. 12.

(3)  JO C 189, 15.6.2017, p. 5.

(4)  JO C 393, 19.12.2012, p. 20.

(5)  JO C 372, 20.12.2011, p. 24.

(6)  JO C 393, 19.12.2012, p. 22.

(7)  JO C 32, 4.2.2014, p. 2.

(8)  JO C 436, 5.12.2014, p. 2.

(9)  JO C 417, 15.12.2015, p. 46.

(10)  JO C 205, 29.6.2017, p. 46.

(11)  Study on the economic impact of sport through Sport Satellite Accounts (Studiu privind impactul economic al sportului prin intermediul conturilor satelit pentru sport), 2018.

(12)  Grupul de experți în domeniul statisticilor sportive (2011-2014), definiția sportului de la Vilnius.

(13)  Austria, Belgia, Cipru, Germania, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Regatul Unit.

(14)  Bulgaria, Franța, Luxemburg, Slovacia și Spania.

(15)  Study on the economic impact of sport through Sport Satellite Accounts (Studiu privind impactul economic al sportului prin intermediul conturilor satelit pentru sport), 2018.

(16)  Constatări confirmate și aici: http://www.oecd.org/mcm/C-MIN(2013)1-ENG.pdf

(17)  Costuri directe în sistemul de sănătate, pierderi de productivitate, mortalitate și invaliditate profesională cauzate de boli asociate inactivității fizice, de exemplu diabetul de tip II, depresia, afecțiuni ale spatelui sau boli cardiovasculare.

(18)  Conturi și tehnici pentru măsurarea unei activități economice a unei națiuni.

(19)  Astfel cum a fost confirmat de studiul ISCA/CEBR, The Economic Cost of Physical Inactivity in Europe (Costul economic al inactivității fizice în Europa): http://inactivity-time-bom.nowwemove.com/ și de studiul OMS, Physical activity and health: evidence for action (Activitatea fizică și sănătatea: argumente pentru acțiune): http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0011/87545/E89490.pdf?ua=1

(20)  Study on Volunteering in the European Union (Studiu privind voluntariatul în Uniunea Europeană), 2010.

(21)  Aceasta acoperă procesul de transpunere a unei idei sau a unei invenții într-un anumit produs sau serviciu care creează valoare sau pentru care consumatorii sunt dispuși să plătească.

(22)  Studiu privind contribuția sportului la dezvoltarea regională prin intermediul fondurilor structurale, 2016.

(23)  Planul de acțiune de la Kazan, astfel cum a fost adoptat la 15 iulie 2017 de către UNESCO, stabilește, de asemenea, la acțiunea 2, necesitatea de a dezvolta indicatori comuni pentru măsurarea contribuției educației fizice, a activității fizice și a sportului la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă prioritare și a țintelor aferente.