4.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 290/1

(1)

Consiliul European de la Lisabona din martie 2000, care a lansat o strategie de creștere economică durabilă, de îmbunătățire cantitativă și calitativă a ocupării forței de muncă și de creștere a coeziunii sociale prin stabilirea unor obiective pe termen lung în privința ocupării forței de muncă;

(2)

liniile directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă (2005-2008) (1), în special cele care răspund necesității de a îmbunătăți răspunsul la nevoile pieței muncii, de a crește și îmbunătăți investiția în capitalul uman, de a adapta sistemele de educație și de formare la noile cerințe în domeniul competențelor și de a asigura resursele umane corespunzătoare pentru cercetare și dezvoltare (C & D) precum și inovare;

(3)

concluziile Consiliului și ale reprezentanților statelor membre reuniți în cadrul Consiliului din 14-15 noiembrie 2005 privind rolul dezvoltării aptitudinilor și competențelor pentru a face să progreseze obiectivele stabilite la Lisabona (2);

(4)

recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea continuă (2006/962/CE) (3);

(5)

propunerea de recomandare privind instituirea cadrului european al calificărilor pentru învățarea continuă care este, în prezent, pe punctul de a fi adoptată de către Parlamentul European și de către Consiliu;

(6)

comunicarea Comisiei din 7 septembrie 2007„Competențe informatice pentru secolul XXI: promovarea competitivității, creșterii economice și locurilor de muncă” (4).

(1)

educația și formarea, în perspectiva învățării continue, reprezintă mijloace indispensabile pentru promovarea capacității de adaptare și de ocupare a forței de muncă, a cetățeniei active și a împlinirii personale și profesionale. Acestea facilitează mobilitatea liberă a cetățenilor europeni și contribuie la atingerea obiectivelor și aspirațiilor Uniunii Europene, urmărind în același timp să răspundă provocărilor pe care le prezintă globalizarea și îmbătrânirea populației. De asemenea, acestea ar trebui să permită tuturor cetățenilor să dobândească cunoștințele necesare pentru a lua parte în mod activ la societatea bazată pe cunoaștere și la piața forței de muncă;

(2)

obiectivele privind ocuparea deplină a forței de muncă, calitatea și productivitatea muncii și coeziunea socială pot fi mai bine realizate dacă sunt exprimate prin priorități clare: atragerea și menținerea unui număr mai mare de persoane pe piața muncii, creșterea ofertei de mână de lucru; îmbunătățirea capacității de adaptare a lucrătorilor și a întreprinderilor; și o mai mare investiție în capitalul uman prin îmbunătățirea educației și dezvoltarea aptitudinilor și competențelor.

(1)

de a asigura tuturor cetățenilor europeni noi posibilități de a-și îmbunătăți nivelul cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor, de a se adapta noilor cerințe și de a găsi locuri de muncă noi și mai bune, prin combinarea instrumentelor deja existente la nivel național și european;

(2)

de a anticipa nevoile de calificări — și de asemenea deficitele de calificări — care apar pe piețele europene ale forței de muncă;

(3)

de a îmbunătăți corelarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor cu nevoile societății și ale economiei ca mijloc de a spori competitivitatea, creșterea economică și coeziunea socială în Europa.

(1)

să pregătească populația pentru noi locuri de muncă în cadrul societății bazate pe cunoaștere, în special prin:

(2)

să continue activitățile referitoare la validarea rezultatelor învățării și la transparența calificărilor, în special prin:

(3)

să abordeze aspectele legate de finanțare și de calitate prin:

(1)

să analizeze, în contextul procesului de la Copenhaga și al cooperării în domeniul învățământului superior, necesitatea unor mecanisme consultative cu valoare adăugată pentru a spori identificarea noilor tipuri de locuri de muncă și a noilor nevoi de calificare la nivel european, prin valorificarea activităților sectoriale existente în domeniul competențelor și a proiectelor din cadrul politicilor în domeniul învățării continue, al întreprinderilor și al dialogului social. Aceste mecanisme ar trebui să urmărească obținerea unor previziuni regulate cu privire la nevoile de calificări pe termen mediu și să identifice deficitele de calificări pe termen scurt, definite în raport cu funcțiile ocupaționale, nivelurile de referință (EQF) și competențele cheie.

Mecanismele ar trebui să se bazeze pe:

(2)

să consolideze rețeaua europeană de identificare timpurie și previziune a nevoilor de calificări (rețeaua „Skillsnet” a Cedefop) și sistemul european de previziune a tendințelor pe piața forței de muncă;

(3)

să raporteze cu privire la urmările acestei rezoluții la nivel european și național în cadrul Programului de lucru educație și formare, ținând cont de rapoartele bienale naționale ale statelor membre.