„9.   Cursa sistemului de suspensie

«Cursa sistemului de suspensie» reprezintă distanța verticală dintre poziția cea mai înaltă și poziția la un anumit moment a unui punct situat pe suprafața scaunului la 200 mm în fața punctului de referință al scaunului în planul longitudinal median.”

„16.   Tractor din categoria A

«Tractor din categoria A» înseamnă un tractor care poate fi inclus într-o anumită clasă de vibrație datorită unor caracteristici de construcție similare.”

„17.   Tractor din categoria B

«Tractor din categoria B» înseamnă un tractor care nu poate fi inclus într-o anumită clasă de vibrație din categoria A.”

1.7.3.   Determinarea caracteristicilor vibrației verticale.”

1.7.4.   Determinarea caracteristicilor de amortizare din categoria de rezonanță.”

2.1.3.   Adâncimea și lățimea suprafețelor scaunelor destinate tractoarelor la care lățimea minimă a ecartamentului roților din spate nu depășește 1 150 mm pot fi reduse la nu mai puțin de 300 și, respectiv, 400 mm dacă construcția tractorului nu permite respectarea cerințelor de la punctele 2.1.1 și 2.1.2.”

2.4.1.   Scaunul trebuie să fie reglabil pe direcție longitudinală pe o distanță minimă de:

2.4.2.   Scaunul trebuie să fie reglabil pe direcție verticală pe o distanță minimă de:

2.5.1.   Determinarea caracteristicilor sistemului de suspensie și distanța de reglare la masa conducătorului.”

2.5.1.1.   Caracteristicile sistemului de suspensie se stabilesc printr-o încercare statică. Distanța de reglare la masa conducătorului se calculează în baza caracteristicilor sistemului de suspensie. Aceste calcule nu sunt necesare în cazul scaunelor ce nu pot fi reglate manual la masa conducătorului.”

„Eroarea de măsurare pentru cursa sistemului de suspensie nu depășește ± 1 mm.”

2.5.1.3.   Trebuie trasată o curbă caracteristică completă ce reprezintă deformarea sistemului de suspensie, de la valoarea zero la valoarea maximă a încărcăturii și înapoi la zero. Gradațiile încărcăturii la care se măsoară cursa sistemului de suspensie nu trebuie să depășească 100 N; trebuie reprezentate cel puțin opt puncte de măsurare la intervale aproximativ egale în cursa sistemului de suspensie. Punctul ales ca încărcătură maximă trebuie să fie cel la care nu se mai poate măsura cursa sistemului de suspensie sau o încărcătură de 1 500 N. După fiecare aplicare sau îndepărtare a încărcăturii, cursa sistemului de suspensie trebuie măsurată la 200 mm în fața punctului de referință al scaunului din planul median longitudinal al suprafeței scaunului. După aplicarea sau îndepărtarea încărcăturii, scaunului trebuie să i se permită revenirea la poziția de repaus.”

În cazul scaunelor cu o scară de reglare la masă, curbele caracteristice ce reprezintă deformarea sistemului de suspensie se trasează la mase ale conducătorilor de 50 și de 120 de kg. În cazul scaunelor fără o scară de reglaj la masa conducătorului și cu puncte de oprire la reglaj, măsurătorile se fac la reglajele pentru masa cea mai mică și masa cea mai mare. În cazul scaunelor fără reglaj la masa conducătorului sau fără puncte de oprire la reglaj, reglajul se efectuează astfel încât:

2.5.1.4.1.   pentru limita inferioară a reglajului la masă, scaunul revine exact la vârful cursei sistemului de suspensie atunci când este îndepărtată încărcătura și

2.5.1.4.2.   pentru limita superioară a reglajului la masă, încărcătura de 1 500 N apasă scaunul până la limita inferioară a cursei sistemului de suspensie.”

2.5.1.7.   Pentru stabilirea distanței de reglare în funcție de masa conducătorului, forțele verticale determinate în conformitate cu punctul 2.5.1.6 pentru punctele A și B (a se vedea apendicele 2 la prezenta anexă) trebuie înmulțite cu un factor de 0,13 kg/N.”

„2.5.2.   Determinarea stabilității laterale.”

2.5.2.1.   Scaunul trebuie reglat la valoarea superioară a reglajului la greutate și conectat la standul de încercare sau la tractor astfel încât discul său de bază să fie așezat pe o platformă rigidă (standul de încercare) de dimensiuni cel puțin egale cu cele ale discului de bază.”

„2.5.3.   Determinarea caracteristicilor vibrației verticale.”

2.5.3.1.1.   Standul de încercare trebuie să simuleze vibrația verticală la punctul de fixare a scaunului pentru conducător. Vibrațiile sunt generate cu ajutorul unui dispozitiv electrohidraulic. Valorile de referință care trebuie folosite sunt fie cele indicate la apendicele 4 și 5 la anexa II pentru clasa tractoarelor în cauză, fie semnalele de accelerație dublu-integrate înregistrate la dispozitivul de fixare a scaunului la un tractor de categorie B care se mișcă cu o viteză de 12 ± 0,5 km/h pe o pistă standard, după cum se definește la punctul 2.5.3.2.1. Pentru a genera vibrațiile, se aplică valorile de referință, fără întrerupere, de două ori.

Tranziția de la finalul secvenței semnalelor de accelerație înregistrate pe pista standard în timpul primei încercări și până la începutul celei de-a doua încercări trebuie să fie lentă și fără zdruncinături. Măsurătorile nu trebuie făcute în timpul primei încercări a valorilor de referință sau a semnalelor de accelerație. Pot fi folosite mai multe valori decât cele 700 stabilite în apendicele 4 și 5 la anexa II dacă aceste valori au fost calculate, de exemplu, cu o funcție Spline cubică în baza celor 700 valori inițiale.”

2.5.3.1.3.   Standul de încercare trebuie să aibă un grad ridicat de rigiditate la încovoiere și torsiune, iar rulmenții și ghidajele nu trebuie să aibă decât jocul tehnic necesar. Dacă platforma este susținută de o pârghie oscilantă, valoarea R trebuie să fie cel puțin 2 000 mm (a se vedea apendicele 6). Mărimea raportului de vibrație la frecvențe cuprinse între 0,5 și 5,0 Hz se încadrează între 1,00 ± 0,05, măsurată la intervale care nu depășesc 0,5 Hz. În aceeași serie de frecvențe, defazajul nu trebuie să varieze cu mai mult de 20o.”

2.5.3.2.1.   Pista constă în două benzi paralele distanțate în conformitate cu ecartamentul tractorului. Ambele benzi trebuie realizate dintr-un material rigid, cum ar fi lemn sau beton, și să fie formate din blocuri așezate într-o structură de bază sau dintr-o suprafață netedă continuă. Profilul longitudinal al fiecărei benzi se definește prin ordonatele elevației față de nivelul de bază; aceste ordonate sunt prezentate în tabelele de la apendicele 3. Cu privire la pistă, elevația se definește la intervale de câte 16 cm de-a lungul fiecărei benzi.

Pista trebuie să fie bine fixată pe pământ, iar distanța dintre benzi nu trebuie să prezinte decât abateri neglijabile pe întreaga lungime a pistei; roțile tractorului trebuie să fie în întregime și în permanență sprijinite. În cazul în care benzile sunt alcătuite din blocuri, acestea trebuie să aibă o grosime de 6-8 cm, cu o distanță de 16 cm între centrele acestor blocuri. Lungimea pistei standard este de 100 m.

Măsurătorile trebuie să înceapă de îndată ce axul punții spate a tractorului este perpendicular pe punctul D = 0 de pe pistă și să se încheie de îndată ce axul punții față a tractorului este perpendicular pe punctul D = 100 de pe pista de încercare (a se vedea tabelul din apendicele 3 la prezenta anexă).”

2.5.3.2.2.   Măsurătorile se fac la o viteză de 12 ± 0,5 km/h.

Viteza prescrisă trebuie menținută fără acționarea frânelor. Vibrațiile trebuie măsurate pe scaun și la punctul de fixare al scaunului pe tractor, pentru un conducător ușor și un conducător greu.

Viteza de 12 km/h trebuie atinsă după parcurgerea unei piste de accelerare. Suprafața acestei piste de accelerare trebuie să fie plană și să se racordeze la pista standard fără nici o diferență de nivel.”

„2.5.3.3.1.   Masa conducătorului

Încercările trebuie făcute cu doi conducători: unul cu masă totală de 59 ± 1 kg, din care maximum 5 kg pot fi purtate într-o centură cu greutăți prinsă în jurul corpului; celălalt cu o masă de 98 ± 5 kg, cu o masă maximă de 8 kg în centura cu greutăți.”

„2.5.3.3.2.   Poziția accelerometrului

Pentru a măsura vibrațiile transmise conducătorului, se fixează un accelerometru pe un disc plan cu un diametru de 250 ± 50 mm, a cărui parte centrală trebuie să fie rigidă până la diametrul de 75 mm și trebuie să includă un dispozitiv rigid pentru protecția accelerometrului. Acest disc trebuie plasat la mijlocul suprafeței scaunului, între scaun și conducător, și să aibă o suprafață antiderapantă.

Pentru măsurarea vibrațiilor la dispozitivul de fixare a scaunului trebuie montat un accelerometru aproape de acest dispozitiv de fixare, la un punct situat la nu mai mult de 100 mm de planul longitudinal median al tractorului și nu în afara proiecției verticale a suprafeței scaunului pe tractor.”

„Eroarea întregului sistem de măsurare a valorii efective a accelerației nu trebuie să depășească ± 5 % din valoarea măsurată.”

2.5.3.3.7.1.   În timpul fiecărei încercări, accelerația ponderată a vibrației pe întreaga durată a încercării trebuie determinată cu ajutorul aparatului de măsură a vibrației menționat la punctul 2.5.3.3.5.”

2.5.3.3.7.2.   Raportul de încercare trebuie să indice media aritmetică a valorilor efective ale accelerației ponderate a vibrației scaunului (awS), atât pentru conducătorul ușor cât și pentru cel greu. Raportul de încercare trebuie să indice, de asemenea, raportul dintre media aritmetică a valorilor efective ale accelerației ponderate a vibrației măsurate la nivelul de fixare a scaunului (awS) și media aritmetică a valorilor efective ale accelerației ponderate a vibrației măsurate la nivelul de fixare a scaunului (awB). Acest raport se exprimă cu două zecimale.”

2.5.3.3.7.3.   Temperatura ambiantă în timpul încercării de vibrație trebuie măsurată și indicată în raport.”

„2.5.4.   Încercarea de vibrație pentru scaunele tractoarelor în conformitate cu destinația acestora.”

„2.5.5.   Procedura folosită la determinarea accelerației ponderate a vibrației scaunelor destinate tractoarelor din categoria A.”

2.5.5.1.   Încercarea pe standul de încercare la vibrație se efectuează în conformitate cu punctul 2.5.3.1. Trebuie determinată valoarea awB care apare efectiv la nivelul de fixare a scaunului în timpul măsurătorii. În cazul abaterilor de la valoarea de referință:

Accelerația awS măsurată la scaunul pentru conducător trebuie corectată în conformitate cu ecuația următoare:

2.5.5.2.   Pentru fiecare dintre cei doi conducători menționați la punctul 2.5.3.31, accelerația ponderată a vibrației trebuie măsurată la scaun într-un interval de 28 de secunde. Măsurătoarea trebuie să înceapă la semnalul pentru valoarea de referință ce corespunde unui t = 0 secunde și să se încheie la semnalul pentru valoarea de referință ce corespunde unui t = 8 secunde (a se vedea apendicele 4 și 5 la prezenta anexă). Trebuie făcute cel puțin două încercări. Valorile măsurate nu trebuie să aibă o abatere de la media aritmetică mai mare de ± 5 %. Fiecare secvență completă a punctelor de referință trebuie reprodusă într-un interval de 28 ± 0,5 secunde.”

„2.5.6.   Procedura folosită la determinarea accelerației ponderate a vibrației scaunelor destinate tractoarelor din categoria B.”

2.5.6.1.   În conformitate cu cerințele punctului 2.5.4.2, încercările de vibrație ale scaunelor nu se aplică unei clase de tractoare, ci numai fiecărui tip individual de tractor căruia îi este destinat scaunul respectiv.”

2.5.6.2.   Încercarea pe pista standard trebuie efectuată în conformitate cu cerințele punctelor 2.5.3.2 și 2.5.3.3. Accelerația vibrației măsurată la scaunul pentru conducător (awS) nu trebuie corectată. Trebuie făcute cel puțin două încercări pe pista de încercare standard. Valorile măsurate nu trebuie să aibă o abatere de la media aritmetică mai mare de ± 10 %.”

2.5.6.3.   Dacă se efectuează o încercare pe standul de încercare, aceasta trebuie coordonată cu o încercare pe pista standard conform condițiilor de la punctele 2.5.3.1 și 2.5.3.3.”

2.5.6.4.   Platforma pentru încercarea la vibrație se reglează astfel încât valoarea efectivă a accelerației ponderate înregistrate la nivelul dispozitivului de fixare a scaunului (awB) să aibă o abatere mai mică de ± 5 % din valoarea efectivă a accelerației ponderate înregistrate pe pista standard (a*wF).

În cazul abaterilor de la valoarea () măsurată la dispozitivul de fixare a scaunului în timpul încercării, valoarea efectivă a accelerației ponderate înregistrate la scaunul pentru conducător în timpul încercării pe standul de încercare trebuie corectată după cum urmează:

Fiecare dintre încercările pe standul de încercare trebuie efectuată de două ori. Valorile măsurate nu trebuie să aibă o abatere de la media aritmetică mai mare de ± 5 %.”

„2.5.7.   Încercarea pentru determinarea caracteristicilor de amortizare în seria valorilor de rezonanță

2.5.7.1.   Această încercare se efectuează pe standul de încercare, după cum se indică la punctul 2.5.3.1. Totuși, trebuie avute în vedere următoarele:

2.5.7.2.   În locul valorilor de referință menționate la al doilea alineat de la punctul 2.5.3.11 (a se vedea apendicele 4 și 5 la prezenta anexă), se generează oscilații sinusoidale cu o amplitudine ± 15 mm și o frecvență de la 0,5 la 2,0 Hz. Seria frecvențelor se realizează printr-o creștere constantă a frecvenței în cel puțin 60 de secunde sau la intervale de cel mult 0,05 Hz în sensul frecvențelor crescătoare și în sensul frecvențelor descrescătoare. În timpul măsurătorilor este permisă filtrarea semnalelor emise de accelerometre cu ajutorul unui filtru de bandă cu limită de frecvență la valorile 0,5 și 2,0 Hz.

2.5.7.3.   Scaunul se încarcă cu o masă de balast de 40 kg în timpul primei încercări și cu o masă de 80 kg în timpul celei de-a doua încercări; balastul urmează să fie aplicat dispozitivului ilustrat în figura 1 din apendicele 1, cu aceeași linie de acțiune a forței ca pentru determinarea punctului de referință al scaunului.

2.5.7.4.   Raportul dintre valorile efective ale accelerației ponderate înregistrate la suprafața scaunului awS și cele măsurate la dispozitivul de fixare a scaunului awB:

trebuie determinat în interiorul seriei valorice a frecvenței de la 0,5 la 2,0 Hz la intervale ce nu depășesc 0,05 Hz.

2.5.7.5.   Raportul măsurat trebuie exprimat în raportul de încercare cu două zecimale.”

3.1.4.   Raportul menționat la punctele 2.5.7.4 și 2.5.7.5 nu depășește valoarea 2.”

„D= distanța de la începutul pistei standard (în metri)”

Apendicele 7, 9 și 10 se elimină.

Apendicele 8 și 11 devin apendicele 7 și, respectiv, 8.

Următorul text se adaugă la punctul 11 din anexa III:

Numai versiunea în limba engleză a anexei IV la Directiva 78/764/CEE se modifică după cum urmează:

Punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

Punctul 4: numai în versiunea în limba franceză, „anexa I” se înlocuiește cu „anexa V”.