EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02018R1727-20231031
Regulation (EU) 2018/1727 of the European Parliament and of the Council of 14 November 2018 on the European Union Agency for Criminal Justice Cooperation (Eurojust), and replacing and repealing Council Decision 2002/187/JHA
Consolidated text: Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului
Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului
02018R1727 — RO — 31.10.2023 — 002.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
REGULAMENTUL (UE) 2018/1727 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 14 noiembrie 2018 (JO L 295 21.11.2018, p. 138) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
REGULAMENTUL (UE) 2022/838 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 30 mai 2022 |
L 148 |
1 |
31.5.2022 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2023/2131 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 4 octombrie 2023 |
L |
1 |
11.10.2023 |
REGULAMENTUL (UE) 2018/1727 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 14 noiembrie 2018
privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului
CAPITOLUL I
INSTITUIREA, OBIECTIVELE ȘI SARCINILE EUROJUST
Articolul 1
Instituirea Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală
Articolul 2
Sarcini
În îndeplinirea sarcinilor sale, Eurojust:
ia în considerare orice cerere formulată de o autoritate competentă a unui stat membru, orice informație furnizată de autorități, instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii competente în temeiul dispozițiilor adoptate în cadrul tratatelor, și orice informație colectată de către Eurojust;
facilitează executarea cererilor de cooperare judiciară și a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a cererilor și deciziilor bazate pe instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce.
Articolul 3
Competența Eurojust
Eurojust își exercită competența pentru infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în cazuri care implică statele membre care participă la cooperarea consolidată privind instituirea EPPO, dar în care EPPO nu are competența sau decide să nu își exercite competența.
Eurojust, EPPO și statele membre în cauză se consultă și cooperează între ele pentru a facilita exercitarea competenței Eurojust în temeiul prezentului alineat. Detaliile practice privind exercitarea competenței în temeiul prezentului alineat trebuie să fie reglementate de un acord de lucru, astfel cum este menționat la articolul 47 alineatul (3).
Competența Eurojust cuprinde infracțiuni conexe legate de infracțiunile enumerate în anexa I. Următoarele categorii de infracțiuni sunt considerate infracțiuni conexe:
infracțiunile săvârșite pentru procurarea mijloacelor necesare comiterii infracțiunilor grave enumerate în anexa I;
infracțiunile săvârșite în vederea înlesnirii sau a săvârșirii infracțiunilor grave enumerate în anexa I;
infracțiunile săvârșite pentru a asigura impunitatea persoanelor care săvârșesc infracțiunile grave enumerate în anexa I.
Decizia prin care se stabilește dacă și în ce mod statele membre acordă asistență judiciară unei țări terțe sau unei organizații internaționale aparține exclusiv autorității competente a statului membru în cauză, sub rezerva dreptului intern aplicabil, dreptului Uniunii sau dreptului internațional.
Articolul 4
Funcțiile operaționale ale Eurojust
Eurojust:
informează autoritățile competente din statele membre cu privire la cercetările și urmăririle penale despre care are cunoștință și care au repercusiuni la nivelul Uniunii sau care ar putea afecta alte state membre decât cele direct vizate;
asistă autoritățile competente ale statelor membre în scopul de a asigura o cât mai bună coordonare a cercetărilor și urmăririlor penale;
oferă asistență pentru îmbunătățirea cooperării între autoritățile competente ale statelor membre, în special pe baza unor analize ale Europol;
cooperează și se consultă cu Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală, inclusiv utilizând și contribuind la îmbunătățirea bazei documentare a Rețelei Judiciare Europene;
cooperează îndeaproape cu EPPO pentru aspectele care intră în sfera sa de competență;
furnizează asistență operațională, tehnică și sprijin financiar pentru operațiunile și investigațiile transfrontaliere întreprinse de statele membre, inclusiv pentru echipele comune de anchetă.
sprijină și, după caz, participă la centrele de expertiză specializată ale Uniunii, dezvoltate de Europol și alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii;
cooperează cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și cu rețelele instituite în spațiul de libertate, securitate și justiție reglementat în temeiul Titlului V din TFUE;
susține măsurile statelor membre de combatere a formelor grave de criminalitate enumerate în anexa I;
sprijină acțiunile statelor membre de combatere a genocidului, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și a infracțiunilor conexe, inclusiv prin conservarea, analizarea și stocarea probelor referitoare la crimele respective și la infracțiunile conexe respective și prin facilitarea schimbului unor astfel de probe sau prin punerea în alt mod direct a acestora la dispoziția autorităților naționale competente și a autorităților judiciare internaționale, în special a Curții Penale Internaționale.
În îndeplinirea sarcinilor sale, Eurojust poate solicita autorităților competente din statele membre în cauză, cu indicarea motivelor sale:
să întreprindă o cercetare sau urmărire penală a unor anumite fapte specifice;
să accepte că una dintre autorități poate fi mai în măsură să desfășoare o cercetare sau să urmărească penal anumite fapte specifice;
să realizeze o coordonare între autoritățile competente ale statelor membre în cauză;
să instituie o echipă de cercetare comună, în conformitate cu instrumentele de cooperare relevante;
să îi furnizeze orice informație necesară pentru a-și îndeplini sarcinile;
să dispună măsuri de cercetare speciale;
să dispună orice altă măsură justificată pentru cercetarea sau urmărirea penală.
Eurojust poate, de asemenea:
pe baza analizelor efectuate de Europol, să îi furnizeze acestuia avize;
să ofere sprijin logistic, inclusiv traducere, interpretare și organizarea de reuniuni de coordonare.
Articolul 5
Exercitarea funcțiilor operaționale și a altor funcții
Eurojust acționează în calitate de colegiu:
atunci când se adoptă oricare dintre măsurile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) sau (2):
la solicitarea unuia sau mai multor membri naționali interesați de un caz instrumentat de către Eurojust;
atunci când cazul implică cercetări sau urmăriri penale care au repercusiuni la nivelul Uniunii sau care ar putea afecta alte state membre decât cele direct vizate;
atunci când se iau oricare dintre măsurile prevăzute la articolul 4 alineatele (3), (4) sau (5);
atunci când este vorba despre o chestiune generală referitoare la realizarea obiectivelor sale operaționale;
atunci când adoptă bugetul anual al Eurojust, caz în care decizia se ia cu o majoritate de două treimi a membrilor săi;
atunci când adoptă documentul de programare menționat la articolul 15 sau raportul anual privind activitățile Eurojust, caz în care decizia se ia cu o majoritate de două treimi a membrilor săi;
atunci când alege sau demite președintele și vicepreședinții în temeiul articolului 11;
atunci când numește directorul administrativ sau, dacă este cazul, îi prelungește mandatul sau îl demite din funcție, în temeiul articolului 17;
atunci când adoptă acorduri de lucru care sunt încheiate în temeiul articolului 47 alineatul (3) și al articolului 52;
atunci când adoptă norme pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în ceea ce îi privește pe membrii săi, inclusiv în legătură cu declarația de interese a acestora;
atunci când adoptă rapoarte, documente de politică, orientări pentru autoritățile naționale și avize referitoare la activitatea operațională a Eurojust, atunci când respectivele documente sunt de natură strategică;
atunci când numește magistrați de legătură în conformitate cu articolul 53;
atunci când adoptă orice decizie neatribuită în mod expres Comitetului executiv de către prezentul regulament sau care nu ține de responsabilitatea directorului administrativ în temeiul articolului 18;
în alte cazuri prevăzute de prezentul regulament.
Colegiul poate atribui sarcini administrative suplimentare directorului administrativ și Comitetului executiv pe lângă cele prevăzute la articolele 16 și 18 în concordanță cu necesitățile sale operaționale.
În cazul în care anumite circumstanțe excepționale impun acest lucru, colegiul poate decide să suspende temporar delegarea competențelor de autoritate împuternicită să facă numiri directorului administrativ și a competențelor care au fost subdelegate de acesta din urmă și să le exercite el însuși sau să le delege unuia dintre membrii săi sau unui alt membru al personalului decât directorul administrativ.
CAPITOLUL II
STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA EUROJUST
SECȚIUNEA I
Structură
Articolul 6
Structura Eurojust
Eurojust cuprinde:
membrii naționali;
colegiul;
Comitetul executiv;
directorul administrativ.
SECȚIUNEA II
Membrii naționali
Articolul 7
Statutul membrilor naționali
Articolul 8
Competențele membrilor naționali
Membrii naționali au competența:
de a facilita sau de a sprijini în alt mod emiterea sau executarea oricăror cereri de asistență juridică reciprocă sau de recunoaștere reciprocă;
de a contacta direct și de a face schimb de informații cu orice autoritate națională competentă a statului membru sau cu orice alt organ, birou sau agenție competente ale Uniunii, inclusiv EPPO;
de a contacta direct și de a face schimb de informații cu orice autoritate internațională competentă, în conformitate cu angajamentele internaționale ale statului lor membru;
de a participa la echipe comune de anchetă, inclusiv la constituirea acestora.
Cu acordul autorității naționale competente, membrii naționali pot, în conformitate cu dreptul lor intern:
să emită sau să execute orice cerere de asistență juridică sau de recunoaștere reciprocă;
să dispună, să solicite sau să execute măsuri de investigare, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ).
Membrul național poate să prezinte o propunere autorității naționale competente de realizarea măsurilor prevăzute la alineatele (3) și (4). Atunci când exercitarea competențelor menționate la alineatele (3) și (4) de către membrul național respectiv contravine:
normelor constituționale ale unui stat membru; sau
aspectelor fundamentale ale sistemului național de justiție penală al respectivului stat membru referitoare la:
repartizarea competențelor între poliție, procurori și judecători;
repartizarea funcțională a sarcinilor între autoritățile de urmărire penală; sau
structura federală a statului membru respectiv.
Articolul 9
Accesul la registrele naționale
În conformitate cu dreptul lor intern, membrii naționali au acces la informațiile sau cel puțin pot obține informațiile conținute în următoarele tipuri de registre din statul lor membru:
cazierele judiciare;
registrele privind persoanele arestate;
registrele privind cercetările;
registrele ADN;
alte registre ale autorităților publice din statul lor membru în cazul în care aceste informații sunt necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.
SECȚIUNEA III
Colegiul
Articolul 10
Componența colegiului
Colegiul este alcătuit din:
toți membrii naționali; și
și un reprezentant al Comisiei atunci când colegiul își exercită funcțiile de gestionare.
Reprezentantul Comisiei menționat la litera (b) de la primul paragraf ar trebui să fie aceeași persoană cu reprezentantul Comisiei în Comitetul executiv, în temeiul articolului 16 alineatul (4)
Articolul 11
Președintele și vicepreședintele Eurojust
Președintele își exercită funcțiile în numele colegiului. Președintele:
reprezintă Eurojust;
convoacă și prezidează reuniunile colegiului și ale Comitetului executiv și informează colegiul cu privire la orice chestiune care prezintă interes pentru acesta;
conduce lucrările colegiului și monitorizează gestionarea zilnică a Eurojust de către directorul administrativ;
exercită orice altă funcție stabilită în Regulamentul de procedură al Eurojust.
Atunci când un membru național este ales președinte al Eurojust, statul membru în cauză poate detașa o altă persoană calificată corespunzător pentru a consolida biroul național pe durata mandatului respectivei persoane în funcția de președinte.
Un stat membru care decide să detașeze o astfel de persoană are dreptul să solicite compensații în conformitate cu articolul 12.
Articolul 12
Mecanismul de compensații pentru alegerea în funcția de președinte
Compensațiile se acordă oricărui stat membru în cazul în care:
membrul său național a fost ales în funcția de președinte; și
statul membru respectiv solicită compensații din partea colegiului și furnizează o justificare pentru necesitatea de a consolida biroul național din cauza creșterii volumului de lucru.
Articolul 13
Reuniunile Colegiului
Eurojust trimite EPPO ordinea de zi a reuniunilor Colegiului ori de câte ori sunt abordate probleme relevante pentru îndeplinirea sarcinilor EPPO. Eurojust invită EPPO să participe la aceste reuniuni, fără drept de vot.
Atunci când EPPO este invitat să participe la reuniunile colegiului, Eurojust îi prezintă documentele relevante care însoțesc ordinea de zi.
Articolul 14
Regulile de vot ale Colegiului
Articolul 15
Programarea anuală și multianuală
SECȚIUNEA IV
Comitetul executiv
Articolul 16
Funcționarea Comitetului executiv
Comitetul executiv:
revizuiește documentul de programare al Eurojust menționat la articolul 15 pe baza proiectelor elaborate de directorul administrativ și îl transmite colegiului spre adoptare;
adoptă o strategie antifraudă pentru Eurojust proporțională cu riscurile de fraudă, având în vedere costurile și beneficiile măsurilor care trebuie puse în aplicare și bazată pe un proiect pregătit de directorul administrativ;
adoptă normele corespunzătoare de punere în aplicare a Statutului funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”) și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene (denumit în continuare „Regimul aplicabil celorlalți agenți”), stabilite prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului ( 2 ), în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor;
asigură urmărirea corespunzătoare a concluziilor și a recomandărilor din rapoartele de audit intern sau extern, evaluări și investigații, inclusiv cele ale AEPD și ale OLAF;
ia toate deciziile privind crearea și, dacă este necesar, modificarea structurilor administrative interne ale Eurojust;
fără a aduce atingere responsabilităților directorului administrativ, astfel cum sunt prevăzute la articolul 18, îi acordă asistență și consiliere acestuia în punerea în aplicare a deciziilor Colegiului, în vederea consolidării supravegherii gestionării administrative și bugetare;
îndeplinește orice alte sarcini administrative care îi sunt atribuite de către Colegiu în temeiul articolului 5 alineatul (4);
adoptă normele financiare aplicabile Eurojust în conformitate cu articolul 64;
adoptă, în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie pe baza articolului 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și a articolului 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, prin care deleagă directorului administrativ competențele relevante de autoritate împuternicită să facă numiri și prin care definește condițiile în care această delegare de competențe poate fi suspendată; directorul administrativ este autorizat să subdelege competențele respective;
revizuiește bugetul anual al Eurojust în vederea adoptării de către Colegiu;
revizuiește raportul anual privind activitățile Eurojust și îl transmite Colegiului spre adoptare;
numește un contabil și un responsabil pentru protecția datelor care acționează independent din punct de vedere funcțional în îndeplinirea atribuțiilor lor.
Eurojust transmite EPPO agenda tuturor reuniunilor Comitetului executiv și se consultă cu EPPO cu privire la necesitatea de a participa la aceste reuniuni. Eurojust invită EPPO să participe, fără drept de vot, ori de câte ori sunt abordate probleme pe care acesta le consideră relevante pentru funcționarea EPPO.
Atunci când EPPO este invitat la reuniunile Comitetului executiv, Eurojust îi prezintă și documentele relevante care însoțesc agenda.
SECȚIUNEA V
Directorul administrativ
Articolul 17
Statutul directorului administrativ
Articolul 18
Responsabilitățile directorului administrativ
Directorul administrativ este responsabil de executarea sarcinilor administrative alocate Eurojust, în special:
administrarea zilnică a Eurojust și managementul personalului;
punerea în aplicare a deciziilor adoptate de colegiu și de Comitetul executiv;
elaborarea documentului de programare menționat la articolul 15 și transmiterea sa către Comitetul executiv spre aprobare;
punerea în aplicare a documentului de programare menționat la articolul 15și prezentarea unui raport Comitetului executiv și colegiului cu privire la acesta;
elaborarea raportului anual privind activitățile Eurojust și prezentarea acestuia Comitetului executiv spre revizuire și colegiului spre adoptare;
întocmirea unui plan de acțiuni subsecvente concluziilor rapoartelor de audit intern sau extern, evaluărilor și investigațiilor, inclusiv cele ale AEPD și OLAF și raportarea progreselor înregistrate, de două ori pe an colegiului, Comitetului executiv, Comisiei și AEPD;
elaborarea unei strategii antifraudă pentru Eurojust și prezentarea acesteia către comitetul executiv, spre adoptare;
elaborarea proiectelor de norme financiare aplicabile Eurojust;
elaborarea proiectului de declarație estimativă privind veniturile și cheltuielile Eurojust și execuția bugetului său;
exercitarea, cu privire la personalul Eurojust, a competențelor pe care Statutul funcționarilor le conferă autorității împuternicite să facă numiri și pe care Regimul aplicabil celorlalți agenți le conferă autorității abilitate să încheie contracte de muncă aplicabile celorlalți agenți („competențele autorității împuternicite să facă numiri”);
asigurarea că este acordat sprijinul administrativ necesar pentru a facilita activitatea operațională a Eurojust;
asigurarea că președintelui și vicepreședinților le este acordată asistență în îndeplinirea atribuțiilor lor;
pregătirea unui proiect de propunere pentru bugetul anual al Eurojust, care este analizat de Comitetul executiv înainte de adoptarea de către Colegiu;
CAPITOLUL III
ASPECTE OPERAȚIONALE
Articolul 19
Mecanismul de coordonare permanentă
Articolul 20
Sistemul național de coordonare Eurojust
Fiecare stat membru creează un sistem național de coordonare Eurojust pentru a asigura coordonarea eforturilor depuse de către:
corespondenții naționali ai Eurojust;
orice corespondent național pentru probleme legate de competența EPPO;
corespondentul național al Eurojust pe probleme legate de terorism;
corespondentul național al Rețelei Judiciare Europene în materie penală și până la trei alte puncte de contact ale acelei Rețele Judiciare Europene;
membrii naționali sau punctele de contact ale Rețelei echipelor comune de anchetă și membrii naționali sau punctele de contact ale rețelelor înființate prin Deciziile 2002/494/JAI, 2007/845/JAI și 2008/852/JAI;
după caz, orice altă autoritate judiciară relevantă.
Fiecare sistem național de coordonare Eurojust facilitează îndeplinirea sarcinilor Eurojust în cadrul statului membru, în special prin:
asigurarea faptului că sistemul de gestionare a cazurilor menționat la articolul 23 primește informații referitoare la statul membru în cauză în mod eficace și sigur;
acordarea de asistență pentru a stabili dacă o cerere trebuie tratată cu sprijinul Eurojust sau al Rețelei Judiciare Europene;
asistența acordată membrului național în identificarea autorităților competente pentru executarea cererilor de cooperare judiciară și a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a cererilor și deciziilor bazate pe instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce;
menținerea unor legături strânse cu unitatea națională Europol, cu alte puncte de contact ale Rețelei Judiciare Europene și cu alte autorități naționale competente de resort.
Articolul 21
Schimburi de informații cu statele membre și între membrii naționali
Autoritățile naționale competente își informează membrii naționali, fără întârzieri nejustificate, cu privire la orice caz care afectează cel puțin trei state membre în mod direct și pentru care au fost transmise către cel puțin două state membre cereri de cooperare judiciară sau decizii privind cooperarea judiciară, inclusiv cereri și decizii bazate pe instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce, și dacă este îndeplinită cel puțin una dintre condițiile următoare:
infracțiunea în cauză este pasibilă în statul membru solicitant sau emitent de o pedeapsă cu închisoarea sau o măsură de siguranță privativă de libertate pentru o perioadă de cel puțin cinci sau șase ani, în funcție de decizia statului membru în cauză, inclusă în următoarea listă:
trafic de ființe umane;
abuz sexual sau exploatare sexuală, inclusiv pornografie infantilă și ademenirea copiilor în scopuri sexuale;
trafic de droguri;
trafic ilicit de arme de foc, părți sau componente ale acestora, sau muniții sau explozivi;
corupție;
infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii;
falsificarea banilor sau a altor mijloace de plată;
activități de spălare de bani;
infracțiuni informatice;
există indicii concrete că este implicat un grup infracțional organizat;
există indicii că respectivul caz poate avea o dimensiune transfrontalieră gravă sau poate avea repercusiuni la nivelul Uniunii ori că ar putea afecta alte state membre decât cele direct implicate.
Autoritățile naționale competente își informează membrii naționali cu privire la:
cazurile în care au apărut sau riscă să apară conflicte de jurisdicție;
livrări supravegheate care afectează cel puțin trei țări, dintre care cel puțin două sunt state membre;
dificultăți sau refuzuri repetate privind executarea cererilor de cooperare judiciară și a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a cererilor și deciziilor bazate pe instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce.
Articolul 21a
Schimbul de informații privind cazurile de terorism
Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care:
schimbul de informații ar pune în pericol o cercetare în curs sau siguranța unei persoane; sau
schimbul de informații ar fi contrar intereselor esențiale în materie de securitate ale statului membru în cauză.
Articolul 22
Informații furnizate de Eurojust autorităților naționale competente
Articolul 22a
Comunicarea digitală securizată și schimbul de date între autoritățile naționale competente și Eurojust
Articolul 22b
Adoptarea actelor de punere în aplicare de către Comisie
Comisia adoptă actele de punere în aplicare necesare pentru instituirea și utilizarea sistemului informatic descentralizat de comunicare în temeiul prezentului regulament, stabilind următoarele:
specificațiile tehnice care definesc metodele de comunicare prin mijloace electronice pentru sistemul informatic descentralizat;
specificațiile tehnice ale protocoalelor de comunicare;
obiectivele în materie de securitate a informațiilor și măsurile tehnice relevante care asigură standardele minime de securitate a informațiilor și un nivel ridicat de securitate cibernetică pentru prelucrarea și comunicarea informațiilor în cadrul sistemului informatic descentralizat;
obiectivele minime de disponibilitate și posibilele cerințe tehnice conexe pentru serviciile furnizate de sistemul informatic descentralizat;
înființarea unui comitet director care include reprezentanți ai statelor membre pentru a asigura funcționarea și întreținerea sistemului informatic descentralizat în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament.
Articolul 22c
Procedura comitetului
În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 23
Sistemul de gestionare a cazurilor
Scopul sistemului de gestionare a cazurilor este:
de a sprijini gestionarea și coordonarea cercetărilor și a urmăririlor penale pentru care Eurojust acordă asistență;
de a asigura accesul securizat la informațiile referitoare la cercetările și urmăririle penale în curs și schimbul de astfel de informații;
de a permite verificarea încrucișată a informațiilor și identificarea legăturilor;
de a permite extragerea datelor în scopuri operaționale și statistice;
de a facilita monitorizarea, pentru a se asigura că prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal este legală și respectă prezentul regulament și normele aplicabile privind protecția datelor.
Membrii naționali pot stoca temporar și analiza date cu caracter personal pentru a stabili dacă aceste date sunt relevante pentru sarcinile Eurojust și dacă pot fi incluse în sistemul de gestionare a cazurilor. Respectivele date pot fi păstrate cel mult trei luni.
Articolul 24
Gestionarea informațiilor în sistemul de gestionare a cazurilor
Membrul național răspunde de gestionarea datelor pe care le-a prelucrat.
Articolul 25
Accesul la sistemul de gestionare a cazurilor la nivel național
Persoanele menționate la articolul 20 alineatul (3) literele (a), (b) și (c) au acces numai la datele următoare:
datele controlate de membrul național al statului lor membru;
datele controlate de membrii naționali ai altor state membre și la care membrul național al statului membru a primit acces, cu excepția cazului în care membrul național care controlează datele a refuzat acest acces.
CAPITOLUL IV
PRELUCRAREA INFORMAȚIILOR
Articolul 26
Prelucrarea datelor cu caracter personal de către Eurojust
Articolul 27
Prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal
În cazul în care datele operaționale cu caracter personal sunt transmise în conformitate cu articolul 21a, Eurojust poate prelucra datele operaționale cu caracter personal enumerate în anexa III ale următoarelor persoane:
persoanele în privința cărora, în conformitate cu dreptul intern al statului membru în cauză, există motive serioase să se creadă că au săvârșit sau că urmează să săvârșească o infracțiune care intră în sfera de competență a Eurojust;
persoanele care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune.
Cu excepția cazului în care autoritatea națională competentă decide altfel, de la caz la caz, Eurojust poate prelucra în continuare datele operaționale cu caracter personal menționate la primul paragraf litera (a) și după încheierea procedurilor în temeiul dreptului intern al statului membru în cauză, chiar și în cazul unei achitări sau al unei decizii definitive de neîncepere a urmăririi penale. În cazul în care procedurile nu au condus la o condamnare, prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal are loc numai în scopul identificării legăturilor dintre cercetări și urmăriri penale în curs, viitoare sau încheiate, astfel cum se menționează la articolul 23 alineatul (2) litera (c).
Articolul 28
Prelucrarea sub autoritatea Eurojust sau a persoanei împuternicite de operator
Persoana împuternicită de operator și orice persoană acționând sub autoritatea Eurojust sau a persoanei împuternicite de operator care are acces la date operaționale cu caracter personal nu le prelucrează decât la cererea Eurojust, cu excepția cazului în care dreptul Uniunii sau dreptul unui stat membru o obligă să facă acest lucru.
Articolul 29
Durata stocării datelor operaționale cu caracter personal
Eurojust nu stochează datele operaționale cu caracter personal pe care le prelucrează decât pentru perioada necesară îndeplinirii sarcinilor sale. În special, fără a aduce atingere alineatului (3) de la prezentul articol, nu se poate continua stocarea datelor operaționale cu caracter personal prevăzute la articolul 27 după prima dată aplicabilă dintre următoarele date:
data la care acțiunea penală s-a prescris conform termenelor de prescripție ale tuturor statelor membre vizate de cercetarea și urmărirea penală;
data la care Eurojust a fost informată că persoana a fost achitată și hotărârea judecătorească a rămas definitivă, caz în care statul membru în cauză informează Eurojust fără întârziere;
trei ani de la data la care hotărârea judecătorească a ultimului dintre statele membre vizate de cercetarea sau urmărirea penală a rămas definitivă;
data la care Eurojust și statele membre vizate au stabilit sau au decis de comun acord că nu mai este necesar ca Eurojust să coordoneze cercetarea și urmărirea penale, cu excepția cazului în care există o obligație de a oferi Eurojust aceste informații în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) sau alineatul (6);
trei ani de la data la care datele operaționale cu caracter personal au fost transmise în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) sau (6).
Eurojust nu stochează datele operaționale cu caracter personal transmise în conformitate cu articolul 21a după prima dintre următoarele date:
data la care acțiunea penală s-a prescris conform termenelor de prescripție ale tuturor statelor membre vizate de cercetare sau de urmărirea penală;
cinci ani de la data la care hotărârea judecătorească a ultimului dintre statele membre vizate de cercetare sau de urmărirea penală a rămas definitivă sau doi ani în cazul unei achitări sau al unei decizii definitive de neîncepere a urmăririi penale;
data la care Eurojust este informat cu privire la decizia autorității naționale competente în temeiul articolului 27 alineatul (5).
La fiecare trei ani de la data introducerii lor, se efectuează, de asemenea, o verificare a necesității stocării datelor.
În cazul în care datele operaționale cu caracter personal menționate la articolul 27 alineatul (4) sunt stocate pentru o perioadă mai mare de cinci ani, AEPD este informată.
Eurojust poate decide prin derogare să stocheze datele respective până la următoarea verificare. Motivele care stau la baza continuării stocării trebuie să fie justificate și înregistrate. În cazul în care, în momentul verificării, nu se ia nicio decizie cu privire la continuarea stocării datelor operaționale cu caracter personal, datele respective se șterg automat.
Alineatul (5) nu se aplică în cazul în care:
acest lucru ar dăuna intereselor persoanei vizate care necesită protecție; în astfel de cazuri, datele operaționale cu caracter personal sunt utilizate numai cu consimțământul scris explicit al persoanei vizate;
exactitatea datelor operaționale cu caracter personal este contestată de persoana vizată; în astfel de cazuri alineatul (5) nu se aplică pentru perioada necesară statelor membre sau Eurojust, după caz, pentru a verifica exactitatea respectivelor date;
datele operaționale cu caracter personal trebuie păstrate ca mijloace de probă sau pentru constatarea, exercitarea ori apărarea unui drept în justiție;
persoana vizată se opune ștergerii datelor operaționale cu caracter personal și solicită în schimb restricționarea utilizării acestora; sau
datele operaționale cu caracter personal sunt încă necesare pentru a fi arhivate în interes public sau în scopuri statistice.
Articolul 30
Securitatea datelor operaționale cu caracter personal
Eurojust și statele membre stabilesc mecanisme pentru a asigura că măsurile de securitate menționate la articolul 91 din Regulamentul (UE) 2018/1725 sunt avute în vedere dincolo de hotarele sistemelor de informații.
Articolul 31
Dreptul de acces al persoanei vizate
Articolul 32
Limitarea dreptului de acces
În cazurile menționate la articolul 81 din Regulamentul (UE) 2018/1725, Eurojust informează persoana vizată după consultarea autorităților competente ale statelor membre în cauză, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din prezentul regulament.
Articolul 33
Dreptul la restricționarea prelucrării
Fără a aduce atingere excepțiilor prevăzute la articolul 29 alineatul (7) din prezentul regulament, în cazul în care prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal a fost restricționată în temeiul articolului 82 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1725, astfel de date operaționale cu caracter personal pot fi prelucrate numai pentru protecția drepturilor persoanei vizate sau ale unei alte persoane fizice sau juridice care este parte în procedurile în care Eurojust este parte, sau în scopurile prevăzute la articolul 82 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1725.
Articolul 34
Accesul autorizat la date operaționale cu caracter personal în cadrul Eurojust
Numai membrii naționali, supleanții și asistenții acestora, experții naționali detașați autorizați, persoanele menționate la articolul 20 alineatul (3), în măsura în care sunt conectate la sistemul de gestionare a cazurilor, și personalul autorizat al Eurojust pot avea acces la datele operaționale cu caracter personal prelucrate de Eurojust, în scopul îndeplinirii sarcinilor Eurojust și în limitele prevăzute la articolele 23, 24 și 25.
Articolul 35
Evidența categoriilor de activități de prelucrare
Eurojust păstrează o evidență a tuturor categoriilor de activități de prelucrare aflate în responsabilitatea sa. Evidența cuprinde toate informațiile următoare:
datele de contact Eurojust, precum și numele și datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor;
scopurile prelucrării;
o descriere a categoriilor de persoane vizate și a categoriilor de date operaționale cu caracter personal;
categoriile de destinatari cărora le-au fost sau le vor fi divulgate datele operaționale cu caracter personal, inclusiv destinatarii din țări terțe sau organizații internaționale;
atunci când este cazul, transferurile de date operaționale cu caracter personal către o țară terță sau către o organizație internațională, inclusiv identificarea țării terțe sau a organizației internaționale respective;
atunci când este posibil, termenele preconizate pentru ștergerea diferitelor categorii de date;
atunci când este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate menționate la articolul 91 din Regulamentul (UE) 2018/1725.
Articolul 36
Desemnarea responsabilului cu protecția datelor
Articolul 37
Funcția de responsabil cu protecția datelor
Articolul 38
Sarcinile responsabilului cu protecția datelor
Responsabilul cu protecția datelor are, în special, următoarele sarcini în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal:
asigurarea, în mod independent, a respectării de către Eurojust a dispozițiilor referitoare la protecția datelor din prezentul regulament și din Regulamentul (UE) 2018/1725, precum și a dispozițiilor relevante privind protecția datelor din regulamentul de procedură al Eurojust; aceasta include și monitorizarea respectării prezentului regulament, a Regulamentului (UE) 2018/1725, a altor dispoziții ale Uniunii sau naționale privind protecția datelor, precum și a politicilor Eurojust în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, inclusiv alocarea responsabilităților și acțiunile de sensibilizare și de formare a personalului implicat în operațiunile de prelucrare, și auditurile aferente;
informarea și consilierea Eurojust, precum și a angajaților care prelucrează date cu caracter personal cu privire la obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament, al Regulamentului (UE) 2018/1725 și al altor dispoziții ale Uniunii sau naționale referitoare la protecția datelor;
consiliere la cerere în ceea ce privește evaluarea impactului asupra protecției datelor și monitorizarea funcționării acesteia, în temeiul articolului 89 din Regulamentul (UE) 2018/1725;
asigurarea păstrării unei evidențe a transferului și a primirii de date cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile care urmează a fi prevăzute în regulamentul de procedură al Eurojust;
cooperarea cu personalul Eurojust responsabil pentru procedurile, formarea și consilierea privind prelucrarea datelor;
cooperarea cu AEPD;
asigurarea faptului că, la cerere, persoanele vizate sunt informate cu privire la drepturile pe care le au în temeiul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) 2018/1725;
asumarea rolului de punct de contact pentru AEPD în chestiuni legate de prelucrare, inclusiv consultarea prealabilă menționată la articolul 90 din Regulamentul (UE) 2018/1725 și consultarea, dacă este cazul, cu privire la orice alte chestiuni;
consiliere la cerere, în ceea ce privește necesitatea unei notificări sau a unei comunicări privind încălcarea securității datelor cu caracter personal, în temeiul articolelor 92 și 93 din Regulamentul (UE) 2018/1725;
elaborarea unui raport anual și transmiterea acestuia Comitetului executiv, Colegiului și AEPD.
Articolul 39
Notificarea autorităților vizate în cazul încălcării securității datelor cu caracter personal
Notificarea menționată la alineatul (1) trebuie, cel puțin:
să descrie caracterul încălcării securității datelor cu caracter personal, inclusiv, acolo unde este posibil și adecvat, categoriile și numărul persoanelor vizate în cauză, precum și categoriile și numărul de înregistrări de date în cauză;
să descrie consecințele probabile ale încălcării securității datelor cu caracter personal;
să descrie măsurile propuse sau întreprinse de Eurojust pentru a remedia problema încălcării securității datelor cu caracter personal; și
dacă este cazul, să recomande măsuri de atenuare a eventualelor efecte negative ale încălcării securității datelor cu caracter personal.
Articolul 40
Supervizarea de către AEPD
AEPD are următoarele atribuții, în temeiul prezentului regulament și al Regulamentul (UE) 2018/1725:
primirea și examinarea plângerilor și informarea persoanelor vizate cu privire la rezultat într-un termen rezonabil;
efectuarea de anchete fie din proprie inițiativă, fie pe baza unei plângeri și informarea persoanelor vizate cu privire la rezultat într-un termen rezonabil;
monitorizarea și asigurarea aplicării dispozițiilor prezentului regulament și ale Regulamentului (UE) 2018/1725 care se referă la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal de către Eurojust;
consilierea Eurojust, fie din proprie inițiativă, fie ca răspuns la o consultare, cu privire la toate aspectele care au legătură cu prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal, în special înainte ca Eurojust să elaboreze norme interne referitoare la apărarea drepturilor și libertăților fundamentale în ceea ce privește prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal.
În temeiul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) 2018/1725, AEPD poate, ținând cont de implicațiile pentru cercetările și urmăririle penale din statele membre:
consilia persoanele vizate în exercitarea drepturilor lor;
sesiza Eurojust în cazul unei presupuse încălcări a dispozițiilor care reglementează prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal și, dacă este necesar, poate să facă propuneri pentru remedierea încălcării și pentru îmbunătățirea protecției persoanelor vizate;
consulta Eurojust atunci când cererile de exercitare a anumitor drepturi legate de datele operaționale cu caracter personal au fost refuzate, încălcând articolul 31, 32 sau 33 din prezentul regulament sau articolele 77-82 sau articolul 84 din Regulamentul (UE) 2018/1725;
avertiza Eurojust;
ordona Eurojust să efectueze rectificarea, restricționarea sau ștergerea datelor operaționale cu caracter personal care au fost prelucrate de Eurojust încălcând dispozițiile care reglementează prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal, precum și notifica astfel de acțiuni părților terțe cărora le-au fost divulgate datele respective, cu condiția ca acest lucru să nu afecteze sarcinile Eurojust prevăzute la articolul 2;
sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea”), în condițiile stipulate de TFUE, cu privire la problema în cauză;
interveni în acțiunile introduse în fața Curții.
Articolul 41
Respectarea secretul profesional de către AEPD
Articolul 42
Cooperarea între AEPD și autoritățile naționale de supraveghere
În cazuri legate de date originare dintr-unul sau mai multe state membre, inclusiv în cazurile menționate la articolul 43 alineatul (3), AEPD consultă autoritățile naționale de supraveghere în cauză. AEPD nu decide cu privire la luarea altor măsuri înainte ca aceste autorități naționale de supraveghere să fi informat AEPD cu privire la poziția lor, într-un termen specificat de AEPD. Termenul respectiv nu poate fi mai scurt de o lună sau mai lung de trei luni. AEPD ține cont în cel mai înalt grad de poziția autorităților naționale de supraveghere în cauză. În cazul în care intenționează să nu urmeze poziția acestora, AEPD le informează, le oferă o justificare și transmite chestiunea Comitetului european pentru protecția datelor.
În cazurile pe care le consideră de extremă urgență, AEPD poate decide să adopte măsuri imediate. În astfel de cazuri, AEPD informează imediat autoritățile naționale de supraveghere în cauză și justifică natura urgentă a situației, precum și măsura pe care a luat-o.
Articolul 43
Dreptul de a depune plângere la AEPD în ceea ce privește datele operaționale cu caracter personal
Articolul 44
Dreptul la exercitarea unei căi de atac judiciare împotriva AEPD
Acțiunile împotriva deciziilor AEPD privind datele operaționale cu caracter personal sunt introduse la Curte.
Articolul 45
Responsabilitatea în materie de protecție a datelor
Responsabilitatea pentru exactitatea datelor operaționale cu caracter personal aparține:
Eurojust, pentru datele operaționale cu caracter personal prezentate de un stat membru sau de instituția, organul, oficiul sau agenția Uniunii în cazul în care datele furnizate au fost modificate în cursul prelucrării de către Eurojust;
statului membru sau instituției, organului, oficiului sau agenției Uniunii care a furnizat datele către Eurojust, în cazul în care datele furnizate nu sunt modificate în cursul prelucrării de către Eurojust;
Eurojust, pentru datele operaționale cu caracter personal furnizate de țări terțe sau organizații internaționale, precum și pentru datele operaționale cu caracter personal extrase de Eurojust din surse disponibile în mod public.
Responsabilitatea pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/1725 în ceea ce privește datele administrative cu caracter personal și respectarea prezentului regulament și a articolului 3 și capitolului IX din Regulamentul (UE) 2018/1725 în ceea ce privește datele operaționale cu caracter personal revine Eurojust.
Responsabilitatea pentru legalitatea unui transfer de date operaționale cu caracter personal aparține:
atunci când un stat membru a furnizat datele operaționale cu caracter personal către Eurojust, statului membru respectiv;
Eurojust, atunci când aceasta a furnizat datele operaționale cu caracter personal către statele membre, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, către țări terțe sau organizații internaționale.
Articolul 46
Răspunderea pentru prelucrarea neautorizată sau incorectă a datelor
CAPITOLUL V
RELAȚIILE CU PARTENERII
SECȚIUNEA I
Dispoziții comune
Articolul 47
Dispoziții comune
În cazul în care statele membre, instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii, țările terțe sau organizațiile internaționale au primit date cu caracter personal de la Eurojust, transferurile ulterioare de astfel de date către părți terțe sunt interzise cu excepția cazului în care toate condițiile următoare sunt îndeplinite:
Eurojust a obținut consimțământul prealabil din partea statului membru care a furnizat datele;
Eurojust și-a dat consimțământul explicit după analizarea circumstanțelor cazului respectiv; și
transferul ulterior este destinat numai pentru un scop specific care nu este incompatibil cu scopul pentru care au fost transmise datele.
SECȚIUNEA II
Relațiile cu partenerii din cadrul Uniunii
Articolul 48
Cooperarea cu Rețeaua Judiciară Europeană și cu alte rețele ale Uniunii implicate în cooperarea judiciară în materie penală
Eurojust și Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală mențin relații privilegiate, bazate pe consultare și complementaritate, în special între membrul național, punctele de contact ale Rețelei Judiciare Europene din același stat membru ca al membrului național și corespondenții naționali ai Eurojust și Rețeaua Judiciară Europeană. Pentru a garanta o cooperare eficientă, se adoptă următoarele măsuri:
membrii naționali informează, de la caz la caz, punctele de contact ale Rețelei Judiciare Europene cu privire la toate cazurile pentru care aceștia consideră că rețeaua ar fi mai în măsură să le trateze;
secretariatul Rețelei Judiciare Europene face parte din personalul Eurojust. Acesta funcționează ca unitate distinctă; secretariatul poate utiliza resursele administrative ale Eurojust care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor Rețelei Judiciare Europene, inclusiv pentru acoperirea costurilor reuniunilor plenare ale rețelei;
punctele de contact ale Rețelei Judiciare Europene pot fi invitate, de la caz la caz, să participe la reuniunile Eurojust;
Eurojust și Rețeaua Judiciară Europeană pot apela la sistemul național de coordonare Eurojust atunci când stabilesc, în conformitate cu articolul 20 alineatul (7) litera (b), dacă o solicitare ar trebui tratată cu sprijinul Eurojust sau al Rețelei Judiciare Europene.
Articolul 49
Relațiile cu Europol
Eurojust stabilește și menține o cooperare strânsă cu Europol, în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor de către cele două agenții și pentru realizarea obiectivelor lor, ținând cont de necesitatea de a evita dublarea eforturilor.
În acest scop, directorul executiv al Europol și președintele Eurojust se întâlnesc periodic pentru a discuta aspecte de interes comun.
Articolul 50
Relațiile cu EPPO
În chestiuni operaționale pertinente competențelor EPPO, Eurojust informează EPPO și, dacă este cazul, asociază EPPO la activitățile sale referitoare la cazurile transfrontaliere, inclusiv prin:
schimbul de informații privind cazurile sale, inclusiv de date cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile relevante din prezentul regulament;
solicitarea EPPO să ofere sprijin.
Articolul 51
Relațiile cu alte organe, oficii și agenții ale Uniunii
SECȚIUNEA III
Cooperarea internațională
Articolul 52
Relațiile cu autoritățile țărilor terțe și cu organizațiile internaționale
Eurojust poate stabili și menține relații de cooperare cu autoritățile din țările terțe și cu organizații internaționale.
În acest scop, Eurojust elaborează, o dată la 4 ani, în dialog cu Comisia, o strategie de cooperare care precizează țările terțe și organizațiile internaționale în legătură cu care există o necesitate operațională de cooperare.
Articolul 53
Magistrații de legătură detașați în țările terțe
În cazul în care magistratul de legătură detașat de Eurojust este selecționat dintre membrii naționali, supleanți sau asistenți:
statul membru în cauză îl înlocuiește din calitatea sa de membru național, supleant sau asistent;
acesta încetează să aibă dreptul de a exercita competențele care i-au fost conferite în temeiul articolului 8.
Articolul 54
Cereri de cooperare judiciară adresate țărilor terțe și primite din partea acestora
Articolul 54a
Procurori de legătură din țări terțe
Transferurile de date operaționale cu caracter personal către procurori de legătură din țări terțe prin intermediul sistemului de gestionare a cazurilor pot avea loc numai în conformitate cu normele și condițiile prevăzute în prezentul regulament, în acord cu țara respectivă, sau cu alte instrumente juridice aplicabile.
Articolul 24 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 24 alineatul (2) se aplică mutatis mutandis procurorilor de legătură.
Colegiul stabilește condițiile detaliate de acces.
SECȚIUNEA IV
Transferuri de date cu caracter personal
Articolul 55
Transmiterea datelor operaționale cu caracter personal către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii
În cazul în care datele operaționale cu caracter personal sunt transmise ca urmare a unei cereri din partea unei alte instituții, a unui alt organ, a unui alt oficiu sau a unei alte agenții a Uniunii, atât operatorul, cât și destinatarul își asumă răspunderea pentru legitimitatea transferului respectiv.
Eurojust este obligat să verifice competența celeilalte instituții, a celuilalt organ, a celuilalt oficiu sau a celeilalte agenții a Uniunii și să facă o evaluare provizorie a necesității transmiterii de date operaționale cu caracter personal. Dacă apar îndoieli în privința necesității acestui transfer, Eurojust solicită destinatarului mai multe informații.
Cealaltă instituție, celălalt organ, celălalt oficiu sau cealaltă agenție a Uniunii se asigură că necesitatea transmiterii de date operaționale cu caracter personal poate fi verificată ulterior.
Articolul 56
Principiile generale ale transferurilor de date operaționale cu caracter personal către țări terțe și către organizații internaționale
Eurojust poate transfera date operaționale cu caracter personal către o țară terță sau către o organizație internațională, sub rezerva respectării normelor aplicabile privind protecția datelor și a celorlalte dispoziții din prezentul regulament, și numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
transferul este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor Eurojust;
autoritatea din țara terță sau din organizația internațională către care sunt transferate datele operaționale cu caracter personal are competențe de aplicare a legii și competențe în materie penală;
în cazul în care datele operaționale cu caracter personal care urmează să fie transferate în conformitate cu prezentul articol au fost transmise sau puse la dispoziția Eurojust de un stat membru, Eurojust obține autorizația prealabilă pentru transfer din partea autorității competente relevante a statului membru respectiv, în conformitate cu dreptul său intern al acestuia, cu excepția cazului în care statul membru a autorizat astfel de transferuri, în termeni generali sau sub rezerva unor condiții specifice;
în cazul unui transfer ulterior de către o țară terță sau o organizație internațională către o altă țară terță sau organizație internațională, Eurojust cere țării terțe sau organizației internaționale care efectuează transferul să obțină autorizarea prealabilă a Eurojust pentru respectivul transferul ulterior.
Eurojust furnizează autorizarea conform literei (d) doar cu autorizarea prealabilă a statului membru de unde provin datele și numai după ce a luat în considerare în mod corespunzător toți factorii relevanți, inclusiv gravitatea infracțiunii, scopul pentru care datele operaționale cu caracter personal au fost transferate inițial și nivelul de protecție a datelor cu caracter personal din țara terță sau din organizația internațională către care urmează să fie transferate ulterior datele operaționale cu caracter personal.
Sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, Eurojust poate transfera date operaționale cu caracter personal către o țară terță sau către o organizație internațională numai în cazul în care se aplică unul dintre următoarele elemente:
Comisia a decis, în temeiul articolului 57, că țara terță sau organizația internațională în cauză asigură un nivel adecvat de protecție sau, în absența unei astfel de decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, în cazul în care se oferă sau există garanții adecvate în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) sau, în absența atât a unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, cât și a unor astfel de garanții adecvate, se aplică o derogare pentru situații specifice în temeiul articolului 59 alineatul (1); sau
între Eurojust și țara terță sau organizația internațională respectivă a fost încheiat înainte de 12 decembrie 2019 un acord de cooperare care permite schimbul de date operaționale cu caracter personal, în conformitate cu articolul 26a din Decizia 2002/187/JAI; sau
între Uniune și țara terță sau organizația internațională a fost încheiat în temeiul articolului 218 din TFUE un acord internațional care prevede garanții adecvate în ceea ce privește protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor.
Articolul 57
Transferuri în temeiul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție
Eurojust poate transfera date operaționale cu caracter personal către o țară terță sau către o organizație internațională în cazul în care Comisia a decis, în conformitate cu articolul 36 din Directiva (UE) 2016/680, că țara terță, un teritoriu ori unul sau mai multe sectoare determinate din țara terță respectivă sau organizația internațională în cauză asigură un nivel de protecție adecvat.
Articolul 58
Transferuri în baza unor garanții adecvate
În absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, Eurojust poate transfera date operaționale cu caracter personal către o țară terță sau către o organizație internațională în cazul în care:
s-au prezentat garanții adecvate în ceea ce privește protecția datelor operaționale cu caracter personal printr-un act cu caracter juridic obligatoriu; sau
Eurojust a evaluat toate circumstanțele aferente transferului de date operaționale cu caracter personal și a concluzionat că există garanții adecvate în ceea ce privește protecția datelor operaționale cu caracter personal.
Articolul 59
Derogări pentru situații specifice
În absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție sau a unor garanții adecvate în temeiul articolului 58, Eurojust poate transfera date operaționale cu caracter personal către o țară terță sau către o organizație internațională numai în condițiile în care transferul este necesar:
pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane;
pentru protejarea unor interese legitime ale persoanei vizate;
pentru prevenirea unei amenințări imediate și grave la adresa securității publice a unui stat membru sau a unei țări terțe; sau
în cazuri individuale pentru exercitarea atribuțiilor Eurojust, cu excepția cazului în care Eurojust stabilește că drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate în cauză prevalează asupra interesului public în ceea ce privește transferul.
CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII FINANCIARE
Articolul 60
Bugetul
Fără a aduce atingere altor resurse, veniturile Eurojust cuprind:
o contribuție din partea Uniunii, înscrisă în bugetul general al Uniunii;
orice contribuție financiară voluntară din partea statelor membre;
taxe pentru publicații și orice serviciu furnizat de Eurojust;
granturi ad-hoc.
Articolul 61
Elaborarea bugetului
Articolul 62
Execuția bugetară
Directorul administrativ acționează în calitate de ordonator de credite al Eurojust și execută bugetul Eurojust pe propria răspundere, în limitele autorizate în buget.
Articolul 63
Prezentarea conturilor și descărcarea de gestiune
Descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust se acordă de Parlamentul European, la recomandarea Consiliului, cu urmarea unei proceduri comparabile cu cea prevăzută la articolul 319 din TFUE și la articolele 260, 261 și 262 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, pe baza raportului de audit al Curții de Conturi.
În cazul refuzului Parlamentului European de a autoriza descărcarea de gestiune până la data de 15 mai a anului N+2, directorul administrativ este invitat să-și exprime poziția în fața Colegiului, care ia o decizie finală în privința poziției directorului administrativ, în funcție de circumstanțe.
Articolul 64
Normele financiare
Normele financiare aplicabile Eurojust se adoptă de către Comitetul executiv în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013, după consultarea Comisiei. Aceste norme financiare nu derogă de la Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013, cu excepția cazului în care o astfel de derogare se impune în mod special pentru funcționarea Eurojust, iar Comisia și-a dat acordul prealabil.
În ceea ce privește sprijinul financiar acordat pentru activitățile echipelor comune de anchetă, Eurojust și Europol instituie în comun normele și condițiile în baza cărora sunt prelucrate cererile de sprijin.
CAPITOLUL VII
DISPOZIȚII PRIVIND PERSONALUL
Articolul 65
Dispoziții generale
Articolul 66
Experții naționali detașați și alte categorii de personal
CAPITOLUL VIII
EVALUARE ȘI RAPORTARE
Articolul 67
Implicarea instituțiilor Uniunii și a parlamentelor naționale
Președintele Eurojust se prezintă o dată pe an în cadrul unei reuniuni interparlamentare la nivel de comisii în vederea evaluării în comun de către Parlamentul European și parlamentele naționale a activităților Eurojust, pentru a discuta despre activitățile curente ale Eurojust și pentru a-și prezenta raportul anual sau alte documente esențiale ale Eurojust.
Discuțiile nu se referă în mod direct sau indirect la acțiuni concrete întreprinse în legătură cu cazuri operaționale specifice.
În plus față de alte obligații de informare și consultare prevăzute în prezentul regulament, Eurojust transmite Parlamentului European și parlamentelor naționale, în limbile oficiale ale acestora, spre informare:
rezultatele studiilor și proiectelor strategice elaborate sau comandate de Eurojust;
documentele de programare menționate la articolul 15;
acordurile de lucru încheiate cu terți.
Articolul 68
Avize privind propunerile de acte legislative
Comisia și statele membre care își exercită drepturile în temeiul articolului 76 litera (b) din TFUE pot solicita avizul Eurojust cu privire la toate propunerile de acte legislative menționate la articolul 76 din TFUE.
Articolul 69
Evaluare și revizuire
CAPITOLUL IX
DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE
Articolul 70
Privilegii și imunități
Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la TUE și TFUE, se aplică Eurojust și personalului său.
Articolul 71
Regimul lingvistic
Articolul 72
Confidențialitate
Articolul 73
Condiții privind confidențialitatea procedurilor naționale
Articolul 74
Transparență
Articolul 75
OLAF și Curtea de Conturi
Articolul 76
Norme privind protecția informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor clasificate
Articolul 77
Investigații administrative
Activitățile administrative ale Eurojust sunt supuse investigațiilor efectuate de către Ombudsmanul European în conformitate cu articolul 228 din TFUE.
Articolul 78
Alte tipuri de răspundere în afara celei pentru prelucrarea neautorizată sau incorectă a datelor
Articolul 79
Acordul privind sediul și condițiile de funcționare
Articolul 80
Dispoziții tranzitorii
Prin derogare de la articolul 23 alineatul (6), Eurojust poate constitui o unitate de gestionare și stocare automatizată a datelor, separată de sistemul de gestionare a cazurilor menționat la articolul 23, cu scopul de a prelucra date operaționale cu caracter personal pentru îndeplinirea funcției operaționale menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (j) (denumită în continuare „unitatea de gestionare și stocare automatizată a datelor”).
Unitatea de gestionare și stocare automatizată a datelor respectă cele mai înalte standarde de securitate cibernetică.
În pofida articolului 90 din Regulamentul (UE) 2018/1725, Eurojust consultă AEPD înainte de a opera unitatea de gestionare și stocare automatizată a datelor. AEPD emite un aviz în termen de două luni de la primirea unei notificări din partea responsabilului cu protecția datelor.
Notificarea din partea responsabilului cu protecția datelor menționată la al treilea paragraf conține cel puțin următoarele elemente:
o descriere generală a operațiunilor de prelucrare avute în vedere;
o evaluare a riscurilor la adresa drepturilor și libertăților persoanelor vizate;
măsurile avute în vedere pentru abordarea riscurilor menționate la litera (b);
garanțiile, măsurile de securitate și mecanismele menite să asigure protecția datelor cu caracter personal și să demonstreze respectarea dispozițiilor prezentului regulament, luând în considerare drepturile și interesele legitime ale persoanelor vizate și ale altor persoane în cauză.
Dispozițiile privind protecția datelor stabilite în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2018/1725 se aplică prelucrării datelor în unitatea de gestionare și stocare automatizată a datelor, în măsura în care nu se referă în mod direct la configurația tehnică a sistemului de gestionare a cazurilor. Drepturile de acces și duratele de stocare a datelor în unitatea de gestionare și stocare automatizată a datelor sunt în conformitate cu normele aplicabile privind accesul la fișierele de lucru temporare în sprijinul cărora sunt stocate datele respective și cu duratele aferente, în special cele prevăzute la articolul 29 din prezentul regulament.
Derogarea prevăzută la prezentul alineat se aplică atât timp cât rămâne operațional sistemul de gestionare a cazurilor compus din fișiere de lucru temporare și dintr-un index.
Articolul 81
Înlocuire și abrogare
Decizia 2002/187/JAI se înlocuiește pentru statele membre care își asumă obligații în temeiul prezentului regulament cu începere de la 12 decembrie 2019.
Prin urmare, Decizia 2002/187/JAI se abrogă de la 12 decembrie 2019.
Articolul 82
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
ANEXA I
Lista formelor grave de criminalitate care intră în sfera de competență a Eurojust în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):
ANEXA II
CATEGORIILE DE DATE CU CARACTER PERSONAL MENȚIONATE LA articolul 27
Numele de familie, numele dinaintea căsătoriei, prenumele și orice pseudonim sau nume de împrumut;
data și locul nașterii;
naționalitatea;
sexul;
locul de reședință, profesia și locul unde se află persoana respectivă;
numărul de asigurare socială sau alte numere oficiale utilizate în statele membre pentru a identifica persoanele fizice, permisele de conducere, datele care figurează în actele de identitate și în pașaport, numerele de identificare vamală și fiscală;
informații referitoare la persoanele juridice, în cazul în care acestea conțin informații despre persoanele fizice identificate sau identificabile care fac obiectul unei cercetări judiciare sau urmăriri penale;
date privind conturile deținute la bănci sau la alte instituții financiare;
descrierea și natura presupuselor infracțiuni, data comiterii lor, încadrarea penală și stadiul cercetărilor;
faptele din care ar rezulta o extindere a cazului la nivel internațional;
informații legate de suspiciunea de apartenență la o organizație criminală;
numerele de telefon, adresele de e-mail, datele privind traficul și datele de localizare, precum și orice date conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului;
datele privind înmatricularea autovehiculelor;
profilurile ADN stabilite din partea necodată a ADN, fotografiile și amprentele digitale și, în ceea ce privește crimele și cu infracțiunile conexe menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (j), materialele video și înregistrările audio.
Numele de familie, numele dinaintea căsătoriei, prenumele și orice pseudonim sau nume de împrumut;
data și locul nașterii;
naționalitatea;
sexul;
locul de reședință, profesia și locul unde se află persoana respectivă;
descrierea și natura infracțiunilor care privesc persoana în cauză, data și locul comiterii infracțiunilor, încadrarea penală, stadiul cercetărilor și, în ceea ce privește crimele și infracțiunile conexe menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (j), informații referitoare la comportamentul infracțional, inclusiv înregistrări audio, materiale video, imagini prin satelit și fotografii;
numărul de asigurare socială sau alte numere oficiale utilizate în statele membre pentru a identifica persoanele fizice, permisele de conducere, datele care figurează în actele de identitate și în pașaport, numerele de identificare vamală și fiscală;
date privind conturile deținute la bănci și la alte instituții financiare;
numerele de telefon, adresele de e-mail, datele privind traficul și datele de localizare, precum și orice dat conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului;
datele privind înmatricularea autovehiculelor.
ANEXA III
Informații pentru identificarea persoanei suspectate, acuzate, condamnate sau achitate:
În cazul persoanelor fizice:
În cazul persoanelor juridice:
În cazul persoanelor fizice și juridice:
Informații privind infracțiunea de terorism:
Informații privind procedurile naționale:
Informații suplimentare pentru identificarea persoanei suspectate:
( ) Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală (JO L 130, 1.5.2014, p. 1).
( 1 ) Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6).
( 2 ) Regulamentul (UE) 2022/850 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind un sistem informatizat pentru schimbul electronic transfrontalier de date în domeniul cooperării judiciare în materie civilă și penală (sistemul e-CODEX) și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1726 (JO L 150, 1.6.2022, p. 1).
( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
( 4 ) Decizia 2008/976/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind Rețeaua Judiciară Europeană (JO L 348, 24.12.2008, p. 130).
( 4 ) Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).
( 4 ) Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 7.12.2013, p. 42).
( 4 ) Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385).
( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (JO L 314, 7.12.1994, p. 1).
( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
( 4 ) JO L 136, 31.5.1999, p. 15.
( 4 ) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
( 4 ) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).
( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 351, 20.12.2012, p. 1).