1.0.1. În lipsa unor dispoziții contrare, aplicarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol este asigurată de autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.

1.0.2 În sensul prezentului capitol, o aeronavă, un autobuz, un cărucior de bagaje sau orice alt mijloc de transport, precum și un pasaj sau o pasarelă telescopică se consideră ca fiind o parte a unui aeroport.

În sensul prezentului capitol, „bagaj securizat” înseamnă un bagaj de cală care urmează să fie îmbarcat, a fost supus controlului de securitate și este protejat fizic astfel încât să se prevină introducerea oricărui obiect.

1.0.3. Fără a aduce atingere criteriilor de derogare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 272/2009, autoritatea competentă poate permite aplicarea unor proceduri speciale de securitate ori a unor exceptări legate de protecția și securitatea zonelor de operațiuni aeriene din aeroporturi în zilele în care nu sunt programate mai mult de opt zboruri de plecare, cu condiția ca, în orice moment, să existe numai o singură aeronavă pentru care se efectuează încărcarea, descărcarea, îmbarcarea sau debarcarea în partea critică a zonei de securitate cu acces restricționat sau într-un aeroport care nu face obiectul punctului 1.1.3.

1.1.1.1. Demarcațiile dintre zona publică, zona de operațiuni aeriene, zonele de securitate cu acces restricționat, părțile critice și, după caz, zonele demarcate trebuie să fie clar identificabile în fiecare aeroport pentru a permite luarea măsurilor de securitate corespunzătoare în fiecare dintre aceste zone.

1.1.1.2. Demarcația dintre zona publică și zona de operațiuni aeriene trebuie să fie sub forma unei obstrucții fizice, clar vizibilă publicului larg, care împiedică accesul neautorizat al persoanelor.

1.1.2.1. Zonele de securitate cu acces restricționat includ cel puțin următoarele:

1.1.2.2. O parte a unui aeroport este considerată ca fiind o zonă de securitate cu acces restricționat cel puțin pe parcursul perioadei în care au loc activitățile menționate la punctul 1.1.2.1.

Atunci când se stabilește o zonă de securitate cu acces restricționat, o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată imediat înainte de stabilirea unei astfel de zone în scopul de a se asigura în mod rezonabil că aceasta nu conține articole interzise. Această dispoziție se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

1.1.2.3. Oricând persoane neautorizate ar fi putut avea acces în zone de securitate cu acces restricționat, o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată cât mai repede posibil în scopul de a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conțin articole interzise. Această dispoziție se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

1.1.3.1. Se stabilesc părți critice în aeroporturile în care peste 40 de persoane dețin legitimații de aeroport care permit accesul în zonele de securitate cu acces restricționat.

1.1.3.2. Părțile critice includ cel puțin următoarele:

O parte a unui aeroport este considerată ca fiind o parte critică cel puțin pe perioada în care au loc activitățile menționate la litera (a) sau (b).

1.1.3.3. Atunci când se stabilește o parte critică, o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată imediat înainte de stabilirea unei astfel de părți în scopul de a se asigura în mod rezonabil că aceasta nu conține articole interzise. Această dispoziție se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

1.1.3.4. Ori de câte ori persoane sau pasageri și membri ai echipajului care nu au fost supuși controlului de securitate și care sosesc din țări terțe care nu figurează în apendicele 4-B ar fi putut să aibă acces în părți critice, trebuie efectuată cât mai repede posibil o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate, în scopul de a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conțin articole interzise.

Se consideră că dispozițiile de la alineatul (1) sunt respectate în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

Dispozițiile de la alineatul (1) nu se aplică în cazul în care persoanele care fac obiectul punctului 1.3.2 și punctului 4.1.1.7 au avut acces la părți critice.

În ceea ce privește pasagerii și membrii echipajului care sosesc din țări terțe care nu figurează în apendicele 4-B, alineatul (1) se aplică doar părților critice care sunt utilizate de bagajele de cală deja supuse controlului de securitate și/sau de pasagerii care pleacă și au fost deja supuși controlului de securitate și care nu pleacă cu aceeași aeronavă ca respectivii pasageri și membri ai echipajului.

1.2.1.1. Accesul în zona de operațiuni aeriene poate fi autorizat numai dacă persoanele sau vehiculele au un motiv întemeiat să se afle în această zonă.

1.2.1.2. Pentru ca unei persoane să i se permită accesul în zona de operațiuni aeriene, aceasta trebuie să dețină o autorizație.

1.2.1.3. Pentru ca unui vehicul să i se permită accesul în zona de operațiuni aeriene, acesta trebuie să aibă afișat un permis de acces pentru vehicule.

1.2.1.4. Persoanele aflate în zona de operațiuni aeriene trebuie să prezinte, la cerere, autorizația pentru control.

1.2.2.1. Accesul în zonele de securitate cu acces restricționat poate fi permis numai dacă persoanele sau vehiculele au un motiv întemeiat să se afle în aceste zone.

1.2.2.2. Pentru ca unei persoane să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, aceasta trebuie să prezinte una dintre următoarele autorizații:

În mod alternativ, se poate acorda accesul după identificarea pozitivă prin intermediul verificării datelor biometrice.

1.2.2.3. Pentru ca unui vehicul să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, acesta trebuie să aibă afișat un permis de acces pentru vehicule valabil.

1.2.2.4. Cartea de îmbarcare sau documentul echivalent menționat la punctul 1.2.2.2 litera (a) trebuie verificată înainte ca unei persoane să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat în scopul de a se asigura în mod rezonabil că respectivul document este valabil.

Legitimațiile menționate la punctul 1.2.2.2 literele (b)-(e) trebuie verificate înainte ca unei persoane să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, în scopul de a se asigura în mod rezonabil că respectiva legitimație este valabilă și că persoana care o prezintă este titularul.

În cazul utilizării identificării biometrice, verificarea trebuie să asigure că persoana care intenționează să dobândească accesul în zonele de securitate cu acces restricționat deține una dintre autorizațiile enumerate la punctul 1.2.2.2 și că această autorizație este valabilă și nu a fost invalidată.

1.2.2.5. Pentru a preveni accesul neautorizat în zonele de securitate cu acces restricționat, punctele de acces trebuie să fie controlate:

1.2.2.6. Permisul de acces pentru vehicule trebuie verificat înainte ca unui vehicul să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, în scopul de a se asigura că documentul este valabil și că acesta corespunde vehiculului respectiv.

1.2.2.7. Accesul în zonele de securitate cu acces restricționat face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.2.3.1. Legitimația de membru de echipaj a unui membru de echipaj angajat de un transportator aerian comunitar și legitimația de aeroport pot fi emise numai pentru o persoană care are o necesitate operațională și care a trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor în conformitate cu punctul 11.1.3.

1.2.3.2. Legitimația de membru de echipaj și legitimația de aeroport se emit pentru o perioadă de maximum cinci ani.

1.2.3.3. Persoanelor care nu trec cu succes de verificarea antecedentelor li se retrag imediat legitimațiile.

1.2.3.4. Legitimația se poartă la vedere cel puțin atunci când titularul se află într-o zonă de securitate cu acces restricționat.

O persoană care nu își poartă legitimația la vedere în zonele de securitate cu acces restricționat altele decât cele în care sunt prezenți pasageri trebuie somată de către persoanele responsabile de aplicarea punctului 1.5.1 litera (c) și, după caz, aceasta trebuie raportată.

1.2.3.5. Legitimația se returnează imediat entității emitente:

1.2.3.6. Entitatea emitentă trebuie notificată imediat în cazul pierderii, furtului sau nereturnării unei legitimații.

1.2.3.7. O legitimație electronică trebuie dezactivată imediat în urma returnării, expirării, retragerii sau notificării pierderii, furtului sau nereturnării acesteia.

1.2.3.8. Legitimațiile comunitare de membru de echipaj și legitimațiile de aeroport fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.2.4.1. O legitimație de membru de echipaj a unui membru de echipaj angajat de un transportator aerian comunitar trebuie să prezinte:

1.2.5.1. O legitimație de aeroport trebuie să prezinte:

Numele și zonele de acces pot fi înlocuite de o identificare echivalentă.

1.2.5.2. Pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, trebuie să existe un sistem care să ofere o asigurare rezonabilă că tentativele de utilizare a legitimațiilor pierdute, furate sau nereturnate sunt detectate. La detectarea unor astfel de tentative trebuie să se ia măsuri corespunzătoare.

1.2.6.1. Un permis de acces pentru vehicule poate fi emis numai în cazul în care s-a constatat o necesitate operațională.

1.2.6.2. Un permis de acces pentru vehicule trebuie să fie propriu vehiculului în cauză și trebuie să prezinte:

Nu este necesar ca permisele electronice de acces pentru vehicule să indice zonele pentru care vehiculul este autorizat să aibă acces sau data expirării, cu condiția ca aceste informații să poată fi citite electronic și verificate înainte de acordarea accesului în zonele de securitate cu acces restricționat.

1.2.6.3. Un permis electronic de acces pentru vehicule trebuie fixat pe vehicul într-un mod care să garanteze că nu poate fi transferat.

1.2.6.4. Permisul de acces pentru vehicule trebuie afișat într-un loc vizibil ori de câte ori vehiculul se află în zona de operațiuni aeriene.

1.2.6.5. Permisul de acces pentru vehicule se returnează imediat entității emitente:

1.2.6.6. Entitatea emitentă trebuie notificată imediat în cazul pierderii, furtului sau nereturnării unui permis de acces pentru vehicule.

1.2.6.7. Un permis electronic de acces pentru vehicule trebuie dezactivat imediat în urma returnării, expirării sau notificării pierderii, furtului sau nereturnării.

1.2.6.8. Pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a permiselor de acces pentru vehicule, trebuie să existe un sistem care să ofere o asigurare rezonabilă că tentativele de utilizare a permiselor de acces pentru vehicule pierdute, furate sau nereturnate sunt detectate. La detectarea unor astfel de tentative trebuie să se ia măsuri corespunzătoare.

1.2.6.9. Vehiculele care sunt utilizate numai în zona de operațiuni aeriene și care nu au permisiunea de a circula pe drumurile publice pot fi exceptate de la aplicarea punctelor 1.2.6.2-1.2.6.8, cu condiția să aibă un marcaj exterior clar care să indice faptul că sunt vehicule operaționale folosite în aeroportul respectiv.

1.2.7.1. Membrii de echipaj, alții decât cei care dețin o legitimație de aeroport valabilă, trebuie să fie însoțiți în permanență atunci când se află în zone de securitate cu acces restricționat altele decât:

▼M9

▼B

1.2.7.2. În mod excepțional, o persoană poate fi exceptată de la respectarea cerințelor de la punctul 1.2.5.1 și a obligațiilor privind verificarea antecedentelor, cu condiția ca aceasta să fie însoțită în permanență atunci când se află în zone de securitate cu acces restricționat.

1.2.7.3. Însoțitorul trebuie:

1.2.7.4. Un vehicul poate fi exceptat de la respectarea cerințelor de la punctul 1.2.6, cu condiția ca acesta să fie însoțit în permanență atunci când se află în zona de operațiuni aeriene.

1.3.1.1. Persoanele, altele decât pasagerii sunt supuse controlului de securitate prin unul dintre următoarele mijloace:

1.3.1.2. În ceea ce privește controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, se aplică punctele 4.1.1.3-4.1.1.6 și 4.1.1.10.

1.3.1.3. Câinii dresați pentru detectarea de explozibili și echipamentele de detectare a urmelor de explozibili se pot utiliza numai ca mijloace suplimentare de control de securitate sau într-o alternanță imprevizibilă cu controalele manuale, poarta detectoare de metale sau scanerele de securitate.

1.3.1.4. articolele transportate de persoane, altele decât pasagerii sunt supuse controlului de securitate prin unul dintre următoarele mijloace:

1.3.1.5. În ceea ce privește controlul de securitate al articolelor transportate, se aplică punctele 4.1.2.1-4.1.2.9 și 4.1.2.12.

1.3.1.6. Câinii dresați pentru detectarea de explozibili și echipamentele de detectare a urmelor de explozibili se pot utiliza numai ca mijloace suplimentare de control de securitate sau într-o alternanță imprevizibilă cu controalele manuale, echipamentele cu raze X sau sistemele de detectare a explozibililor.

1.3.1.7. articolele enumerate în apendicele 4-C pot fi transportate numai dacă persoana este autorizată în acest sens în vederea îndeplinirii unor sarcini esențiale pentru exploatarea facilităților aeroportuare sau a aeronavelor ori pentru îndeplinirea atribuțiilor în timpul zborului.

1.3.1.8. Atunci când persoanele, altele decât pasagerii și articolele transportate trebuie supuse controlului de securitate în mod continuu și aleatoriu, frecvența trebuie stabilită de autoritatea competentă pe baza unei evaluări a riscurilor.

1.3.1.9. Controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii și al articolelor transportate face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.3.2.1. Autoritatea competentă poate, din motive obiective, permite ca persoanele, altele decât pasagerii, să fie exceptate de la controlul de securitate sau să fie supuse unor proceduri speciale de control de securitate, cu condiția ca acestea să fie însoțite de o persoană autorizată în acest sens în conformitate cu punctul 1.2.7.3.

1.3.2.2. Persoanele care au fost supuse controlului de securitate, altele decât pasagerii, care părăsesc temporar părțile critice pot fi exceptate de la controlul de securitate la reîntoarcere, cu condiția să fi fost ținute sub observație constantă de către persoane autorizate, suficientă pentru a se asigura în mod rezonabil că acestea nu introduc articole interzise în respectivele părți critice.

1.3.2.3. Exceptările și procedurile speciale de control de securitate fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.4.1.1. Toate vehiculele trebuie examinate înainte de a intra în părți critice. După examinare și până la intrarea în părțile critice, acestea trebuie să fie protejate de orice intervenție ilicită.

1.4.1.2. Șoferul și orice alți ocupanți ai vehiculului nu trebuie să se afle în vehicul pe timpul efectuării examinării. Acestora trebuie să li se ceară să își scoată efectele personale din vehicul și să le ia cu ei pentru controlul de securitate.

1.4.1.3. Trebuie să existe metodologii clare care să asigure caracterul aleatoriu al selectării zonelor care urmează să fie examinate.

1.4.1.4. Vehiculele care intră în părți critice fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.4.2.1. Șoferul și orice alți ocupanți ai vehiculului nu trebuie să se afle în vehicul pe timpul efectuării examinării. Acestora trebuie să li se ceară să își scoată efectele personale din vehicul și să le ia cu ei pentru controlul de securitate.

1.4.2.2. Trebuie să existe metodologii clare care să asigure caracterul aleatoriu al selectării vehiculelor și zonelor care urmează să fie examinate.

1.4.2.3. Vehiculele care intră în zone de securitate cu acces restricționat altele decât părți critice fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.4.3.1. Un control manual constă în verificarea manuală completă a zonelor selectate, inclusiv a conținutului acestora, pentru a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conțin articole interzise.

1.4.3.2. Următoarele metode pot fi utilizate numai ca mijloace suplimentare de examinare:

1.4.3.3. Metodele de examinare fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.4.4.1. Autoritatea competentă poate, din motive obiective, permite ca vehiculele să fie exceptate de la examinare sau să fie supuse unor proceduri speciale de examinare, cu condiția ca respectivele vehicule să fie însoțite de o persoană autorizată în acest sens în conformitate cu punctul 1.2.7.3.

1.4.4.2. Exceptările și procedurile speciale de examinare fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.5.1. Trebuie efectuate activități de supraveghere sau de patrulare pentru a monitoriza:

1.5.2. Frecvența și mijloacele cu care se efectuează activitățile de supraveghere și de patrulare trebuie să se bazeze pe o evaluare a riscurilor și trebuie aprobate de autoritatea competentă. Acestea trebuie să ia în considerare următoarele:

La cerere, părțile din evaluarea riscurilor care se referă la frecvența și mijloacele de supraveghere și de patrulare trebuie puse la dispoziție în scris în scopul monitorizării conformității.

1.5.3. Activitățile de supraveghere și de patrulare trebuie să fie impredictibile. Valabilitatea legitimațiilor trebuie să fie verificată în mod aleatoriu.

1.5.4. Trebuie să existe măsuri menite atât să descurajeze trecerea ilicită a persoanelor prin punctele de control de securitate, cât și, dacă o astfel de încălcare s-a produs, să asigure că încălcarea și repercusiunile acesteia sunt soluționate și rectificate prompt.

3.0.1. În lipsa unor dispoziții contrare, un transportator aerian trebuie să asigure aplicarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol în ceea ce privește aeronavele sale.

3.0.2. Țările terțe în care standardele de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente standardelor de bază comune în ceea ce privește securitatea aeronavelor sunt enumerate în apendicele 3-B.

3.0.3. Nu este necesar ca o aeronavă să fie supusă unui control de securitate. Aceasta trebuie să fie supusă unei examinări de securitate în conformitate cu punctul 3.1.

3.0.4. Un transportator aerian trebuie, la cerere, să fie notificat de operatorul aeroportului dacă o aeronavă care îi aparține se află sau nu într-o parte critică. Atunci când acest lucru nu este clar, se va presupune că aeronava se află într-o parte, alta decât una critică.

3.0.5. Atunci când o zonă nu mai este considerată parte critică din cauza unei modificări a statutului de securitate, aeroportul trebuie să informeze în acest sens transportatorii care sunt afectați.

3.1.1.1. O aeronavă trebuie supusă unei examinări de securitate ori de câte ori există motive să se creadă că ar fi putut avea acces la ea persoane neautorizate.

3.1.1.2. O examinare de securitate a unei aeronave constă în examinarea zonelor definite ale unei aeronave care sunt prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

3.1.1.3. O aeronavă care sosește într-o parte critică dinspre o țară terță neinclusă în lista din apendicele 3-B trebuie supusă unei examinări de securitate în orice moment după debarcarea pasagerilor și/sau descărcarea calei.

3.1.1.4. O aeronavă care sosește dintr-un stat membru în care a fost în tranzit după ce a venit dintr-o țară terță neinclusă în lista din apendicele 3-B se consideră a fi o aeronavă care sosește dintr-o țară terță.

3.1.1.5. Cazurile în care se realizează o examinare de securitate a unei aeronave fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

— numărul zborului; și

— destinația; și

— originea zborului precedent; și

— o mențiune cu privire la efectuarea sau nu a unei examinări de securitate a aeronavei.

— data și ora la care a fost efectuată examinarea de securitate a aeronavei; și

— numele și semnătura persoanei responsabile de efectuarea examinării de securitate a aeronavei.

3.2.1.1. Indiferent de locul în care o aeronavă este parcată pe un aeroport, aceasta trebuie protejată împotriva accesului neautorizat prin:

3.2.1.2. Punctul 3.2.1.1 nu se aplică în cazul unei aeronave care este parcată într-un hangar încuiat sau protejat în orice alt mod împotriva accesului neautorizat.

3.2.2.1. În cazul în care ușile externe sunt închise, iar aeronava se află într-o parte alta decât o parte critică, fiecare ușă externă trebuie, de asemenea:

Litera (a) nu se aplică în cazul unei uși accesibile de la sol.

3.2.2.2. În cazul în care mijloacele de acces se îndepărtează de la ușile care nu sunt accesibile de la sol, acestea trebuie plasate suficient de departe de aeronavă, astfel încât să se prevină în mod rezonabil accesul.

3.2.2.3. În cazul în care ușile externe sunt încuiate, numai persoanele care au o necesitate operațională trebuie să fie îndreptățite să descuie aceste uși.

3.2.2.4. În cazul în care ușile externe sunt monitorizate, monitorizarea trebuie să asigure că accesul neautorizat la aeronavă este imediat detectat.

3.2.2.5. Protecția aeronavelor care au ușile externe închise și se află într-o parte alta decât una critică face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

4.0.1. În lipsa unor dispoziții contrare, autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

4.0.2. Țările terțe în care standardele de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente standardelor de bază comune în ceea ce privește pasagerii și bagajele de mână sunt enumerate în apendicele 4-B.

4.0.3. Pasagerii și bagajele lor de mână care sosesc dintr-un stat membru în care aeronava a fost în tranzit după ce a venit dintr-o țară terță neinclusă în lista din apendicele 4-B se consideră a fi pasageri și bagaje de mână care sosesc dintr-o țară terță, cu excepția cazului în care există confirmarea că acești pasageri și bagajele lor de mână au fost supuse controlului de securitate în respectivul stat membru.

4.0.4. În sensul prezentei anexe:

4.1.1.1. Înainte de efectuarea controlului de securitate, paltoanele și jachetele trebuie scoase, acestea fiind supuse controlului de securitate ca bagaje de mână. Operatorul care efectuează controlul îi poate solicita pasagerului să înlăture și alte elemente de îmbrăcăminte și/sau alte obiecte, după caz.

4.1.1.2. Pasagerii sunt supuși controlului de securitate prin utilizarea următoarelor metode:

În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă pasagerul are asupra sa articole interzise, se interzice pasagerului în cauză accesul în zonele de securitate cu acces restricționat sau acesta este supus din nou controlului de securitate până când operatorul respectiv consideră că rezultatul este satisfăcător.

4.1.1.3. Atunci când se efectuează un control manual, acesta se face astfel încât să se asigure în mod rezonabil că persoana nu are asupra sa articole interzise.

4.1.1.4. Atunci când alarma porții detectoare de metale se declanșează, trebuie stabilită cauza care a produs alarma.

4.1.1.5. Detectoarele portabile de metale pot fi utilizate numai ca mijloc suplimentar de control de securitate. Acestea nu trebuie să înlocuiască necesitatea efectuării unui control manual.

4.1.1.6. În cazul în care se permite transportarea unui animal viu în cabina unei aeronave, acesta trebuie supus controlului de securitate fie ca pasager, fie ca bagaj de mână.

4.1.1.7. Autoritatea competentă poate defini categorii de pasageri care, din motive obiective, trebuie să fie supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Comisia trebuie informată cu privire la categoriile definite.

4.1.1.8. Controlul de securitate al pasagerilor face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

4.1.1.9. Câinii pentru detectarea explozivilor pot fi utilizați numai ca metodă suplimentară de control de securitate.

4.1.1.10. În cazul în care pentru controlul de securitate al pasagerilor se folosește un scaner de securitate cu examinator uman, așa cum este acesta definit la punctul 12.11.1 paragraful al doilea, trebuie respectate următoarele condiții minime:

Literele (a) și (d) se aplică și în cazul scanerelor de securitate cu detectare automată a amenințărilor.

Pasagerii au dreptul de a refuza să se supună controlului efectuat cu un scaner de securitate. În acest caz, pasagerul este supus controlului de securitate printr-o metodă alternativă care include cel puțin un control manual, în conformitate cu apendicele 4-A la Decizia Comisiei (2010)774. Atunci când alarma scanerului de securitate se declanșează, trebuie stabilită cauza care a produs alarma.

Înainte de a fi supus controlului cu scanerul de securitate, pasagerul este informat în legătură cu tehnologia utilizată, condițiile de utilizare a acesteia și posibilitatea de a refuza controlul efectuat cu un scaner de securitate.

4.1.2.1. Înainte de efectuarea controlului de securitate, computerele portabile și alte aparate electrice de mari dimensiuni trebuie să fie scoase din bagajele de mână și supuse controlului de securitate separat.

4.1.2.2. Înainte de efectuarea controlului de securitate, lichidele, aerosolii și gelurile trebuie să fie scoase din bagajele de mână și supuse controlului de securitate separat, cu excepția cazului în care echipamentul utilizat la efectuarea controlului de securitate al bagajelor de mână are, de asemenea, capabilitatea care să-i permită a fi utilizat pentru controlul de securitate al recipientelor multiple, închise, cu lichide, aerosoli și geluri, aflate în bagaje.

Atunci când lichidele, aerosolii și gelurile au fost scoase din bagajul de mână, pasagerul trebuie să prezinte:

4.1.2.3. Bagajele de mână sunt supuse controlului de securitate prin utilizarea următoarelor metode:

▼M3

▼B

În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă bagajul de mână conține sau nu articole interzise, bagajul de mână trebuie să fie respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.

4.1.2.4. Un control manual al bagajului de mână constă în verificarea manuală a bagajului, inclusiv a conținutului acestuia, astfel încât să se asigure în mod rezonabil că acesta nu conține articole interzise.

4.1.2.5. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, fiecare imagine trebuie să fie văzută de operatorul care efectuează controlul de securitate.

4.1.2.6. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, trebuie stabilită cauza tuturor semnalelor de alarmă într-un mod satisfăcător pentru operatorul care efectuează controlul de securitate, astfel încât să se asigure în mod rezonabil că nu se introduc articole interzise în zonele de securitate cu acces restricționat sau la bordul aeronavelor.

4.1.2.7. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, trebuie să se scoată din bagaj orice articol a cărui densitate împiedică operatorul care efectuează controlul de securitate să analizeze conținutul bagajului de mână. Bagajul trebuie supus din nou controlului de securitate, iar articolul în cauză trebuie supus controlului de securitate separat ca bagaj de mână.

4.1.2.8. Orice bagaj în care se constată prezența unui aparat electric de mari dimensiuni trebuie supus din nou controlului de securitate după îndepărtarea respectivului aparat, iar aparatul electric trebuie supus controlului de securitate separat.

4.1.2.9. Câinii dresați pentru detectarea de explozibili și echipamentele de detectare a urmelor de explozibili se pot utiliza numai ca mijloace suplimentare de control de securitate.

4.1.2.10. Autoritatea competentă poate defini categorii de bagaje de mână care, din motive obiective, pot fi supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Comisia trebuie informată cu privire la categoriile definite.

4.1.2.11. Autoritatea competentă poate permite ca o valiză diplomatică să fie exceptată de la controlul de securitate sau să fie supusă unor proceduri speciale de securitate, cu condiția îndeplinirii cerințelor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.

4.1.2.12. Controlul de securitate al bagajelor de mână face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

4.1.3.1. Lichidele, aerosolii și gelurile sunt supuse controlului de securitate prin utilizarea următoarelor metode:

4.1.3.2. Analiza gustativă sau testarea pe piele pot fi utilizate ca modalități suplimentare de control de securitate.

4.1.3.3. Controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor și gelurilor face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

4.1.3.4. Lichidele, aerosolii și gelurile transportate de pasageri pot fi exceptate de la controlul de securitate în următoarele cazuri:

▼M9

▼M2

▼M9

▼M5

4.3.1. Un transportator aerian trebuie să fie notificat în prealabil în scris de către autoritatea competentă cu privire la intenția de a îmbarca un pasager potențial perturbator la bordul unei aeronave care aparține respectivului transportator.

4.3.2. Notificarea trebuie să conțină următoarele informații:

Transportatorul aerian trebuie să pună aceste informații la dispoziția pilotului comandant înainte de îmbarcarea pasagerilor în aeronavă.

4.3.3. Autoritatea competentă trebuie să se asigure că persoanele aflate în detenție sau sub efectul unei hotărâri judecătorești sunt întotdeauna escortate.

4.4.1. Pasagerilor li se interzice introducerea în zonele de securitate cu acces restricționat sau la bordul unei aeronave a articolelor enumerate în apendicele 4-C.

4.4.2. O exceptare de la punctul 4.4.1 poate fi acordată în următoarele condiții:

Aceste articole trebuie apoi plasate în condiții de securitate la bordul aeronavei.

4.4.3. Transportatorul aerian trebuie să se asigură că pasagerii sunt informați cu privire la articolele interzise enumerate în apendicele 4-C înainte de încheierea procedurii de înregistrare.

—  Canada:

— Toate aeroporturile internaționale

—  Republica Croația:

—  Malaysia:

— Aeroportul Internațional Kuala Lumpur (KUL)

—  Republica Singapore:

— Aeroportul din Changi (SIN)

—  Statele Unite ale Americii:

— Toate aeroporturile internaționale

5.0.1. În lipsa unor dispoziții contrare, autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

5.0.2. Țările terțe în care standardele de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente standardelor de bază comune în ceea ce privește bagajele de cală sunt enumerate în apendicele 5-A.

5.0.3. Bagajele de cală care sosesc dintr-un stat membru în care aeronava a fost în tranzit după ce a venit dintr-o țară terță neinclusă în lista din apendicele 5-A se consideră a fi bagaje de cală care sosesc dintr-o țară terță, cu excepția cazului în care există confirmarea că aceste bagaje de cală au fost supuse controlului de securitate în respectivul stat membru.

5.0.4. În sensul prezentului capitol, „bagaj securizat” înseamnă un bagaj de cală care urmează să plece, a fost supus controlului de securitate și este protejat fizic astfel încât să se prevină introducerea oricărui obiect.

5.1.1. Pentru controlul de securitate al bagajelor se cală se utilizează, separat sau combinate, următoarele metode:

▼M3

▼B

În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă bagajul de cală conține sau nu articole interzise, bagajul de cală trebuie să fie respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.

5.1.2. Un control manual constă în verificarea manuală completă a bagajului, inclusiv a conținutului acestuia, astfel încât să se asigure în mod rezonabil că acesta nu conține articole interzise.

5.1.3. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, existența oricărui obiect a cărui densitate slăbește capacitatea operatorului echipamentului de a analiza conținutul bagajului va avea drept rezultat supunerea acestuia unei alte metode de control de securitate.

5.1.4. Controlul de securitate cu ajutorul unui echipament de detectare a urmelor de explozibili (ETD) constă în analiza unor eșantioane prelevate din interiorul și exteriorul bagajului, precum și din conținutul acestuia. Conținutul bagajului poate fi, de asemenea, supus unui control manual.

5.1.5. Autoritatea competentă poate defini categorii de bagaje de cală care, din motive obiective, trebuie să fie supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Comisia trebuie informată cu privire la categoriile definite.

5.1.6. Controlul de securitate al bagajelor de cală face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

5.2.1. Pasagerilor nu li se poate permite accesul la bagajele de cală care au fost supuse controlului de securitate decât dacă respectivele bagaje de cală le aparțin și dacă sunt supravegheați astfel încât să se asigure că:

5.2.2. Bagajele de cală care nu au fost protejate împotriva intervențiilor neautorizate trebuie supuse din nou controlului de securitate.

5.2.3. Protecția bagajelor de cală face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

5.3.1.1. În timpul procesului de îmbarcare, transportatorii aerieni trebuie să se asigure că fiecare pasager prezintă o carte de îmbarcare valabilă sau un document echivalent care corespunde bagajului de cală care a fost înregistrat.

5.3.1.2. Transportatorii aerieni trebuie să asigure existența unei proceduri de identificare a bagajelor de cală ale pasagerilor care nu s-au îmbarcat sau care au părăsit aeronava înainte de plecare.

5.3.1.3. În cazul în care un pasager nu este prezent la bordul aeronavei, bagajul de cală corespunzător cărții sale de îmbarcare sau documentului echivalent se consideră a fi neînsoțit.

5.3.1.4. Transportatorii aerieni trebuie să se asigure că fiecare bagaj de cală neînsoțit este clar identificabil ca fiind autorizat pentru transportul aerian.

5.3.2.1. Motivul pentru care un bagaj a devenit neînsoțit trebuie înregistrat înainte de încărcarea acestuia în aeronavă, cu excepția cazului în care se aplică măsurile de securitate menționate la punctul 5.3.3.

5.3.2.2. O decizie separată a Comisiei prevede dispoziții detaliate suplimentare cu privire la factorii independenți de voința pasagerilor.

5.3.3.1. Bagajele de cală neînsoțite care nu fac obiectul punctului 5.3.2 trebuie să fie supuse controlului de securitate efectuat prin utilizarea uneia dintre metodele indicate la punctul 5.1.1 și, după caz, se aplică cerințele suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

5.3.3.2. Bagajele de cală care devin bagaje neînsoțite din cauza unor factori diferiți de cei menționați la punctul 5.3.2 trebuie scoase din aeronavă și supuse din nou controlului de securitate, înainte de a fi reîncărcate.

5.3.3.3. O decizie separată a Comisiei prevede dispoziții detaliate suplimentare cu privire la măsurile de securitate adecvate pentru bagajele de cală neînsoțite.

5.4.1. Pasagerilor trebuie să li se interzică să transporte în bagajele de cală articolele enumerate în apendicele 5-B.

5.4.2. O exceptare de la punctul 5.4.1 poate fi acordată în următoarele condiții:

5.4.3. Pasagerii trebuie informați cu privire la articolele interzise enumerate în apendicele 5-B înainte de încheierea procedurii de înregistrare.

— muniție;

— capse detonante;

— detonatoare și fitiluri;

— mine, grenade și alte dispozitive explozibile militare;

— artificii și alte articole pirotehnice;

— bombe fumigene și cartușe fumigene;

— dinamită, praf de pușcă și explozibili plastici.

6.0.1. Autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea definită în prezentul capitol trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

6.0.2. Se consideră articole interzise în expedierile de mărfuri și poștă:

6.1.1. Toate mărfurile și poșta trebuie supuse controlului de securitate de către un agent abilitat înainte de a fi încărcate la bordul unei aeronave, cu excepția cazului în care:

6.1.2. Atunci când există orice motiv să se creadă că o expediere căreia i s-au aplicat măsuri de securitate a fost violată sau nu a fost protejată împotriva intervențiilor neautorizate după momentul aplicării măsurilor de securitate respective, aceasta trebuie supusă controlului de securitate de către un agent abilitat înainte de încărcarea la bordul unei aeronave. Expedierile care par să fi fost violate sau care sunt în alt mod suspecte trebuie tratate ca mărfuri sau poștă cu risc ridicat (high risk cargo or mail – HRCM) în conformitate cu punctul 6.7.

6.1.3. O persoană cu drept de acces neînsoțit la mărfurile destinate transportului aerian identificabile sau la poșta destinată transportului aerian identificabilă cărora li s-au aplicat măsurile de securitate necesare trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor sau printr-o verificare înainte de angajare în conformitate cu punctul 11.1.

6.2.1.1. La efectuarea controlului de securitate al mărfurilor sau al poștei:

6.2.1.2. Atunci când operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate fi sigur, în mod rezonabil, că expedierea nu conține articole interzise, expedierea în cauză este respinsă sau este supusă din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.

6.2.1.3. Controlul de securitate al mărfurilor și al poștei face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

6.3.1.1. Agenții abilitați trebuie să fie aprobați de autoritatea competentă.

Aprobarea ca agent abilitat se acordă pentru un anumit punct de lucru.

Orice entitate care aplică măsurile de securitate menționate la punctul 6.3.2 trebuie să fie aprobată ca agent abilitat. Sunt incluși furnizorii terți de logistică responsabili de servicii integrate de antrepozitare și transport, transportatorii aerieni și agenții de handling.

Un agent abilitat poate subcontracta:

6.3.1.2. Autoritatea competentă a fiecărui stat membru trebuie să definească în programul său național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 responsabilitățile privind aplicarea următoarei proceduri pentru aprobarea agenților abilitați:

6.3.1.3. Un agent abilitat trebuie să desemneze cel puțin o persoană la fiecare punct de lucru care să fie responsabilă de aplicarea programului de securitate transmis. Această persoană trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor în conformitate cu punctul 11.1.

6.3.1.4. Un agent abilitat trebuie să fie revalidat la intervale regulate care nu pot depăși cinci ani. Revalidarea trebuie să includă efectuarea unei verificări la fața locului pentru a se evalua dacă agentul abilitat respectă în continuare cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia.

O inspecție efectuată în spațiile de lucru ale agentului abilitat de către autoritatea competentă în conformitate cu programul său național de control al calității poate fi considerată drept verificare la fața locului, cu condiția ca aceasta să acopere toate cerințele necesare pentru aprobare.

6.3.1.5. În cazul în care consideră că agentul abilitat nu mai respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia, autoritatea competentă trebuie să-i retragă statutul de agent abilitat pentru punctul (punctele) de lucru indicat(e).

Imediat după retragere și, în orice caz, în termen de 24 de ore, autoritatea competentă trebuie să se asigure că modificarea statutului de agent abilitat este înregistrată în „Baza de date CE a agenților abilitați și a expeditorilor cunoscuți”.

6.3.1.6. Fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica măsuri mai stricte în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, un agent abilitat aprobat în conformitate cu punctul 6.3 trebuie să fie recunoscut în toate statele membre.

6.3.1.7. Cerințele de la punctul 6.3.1, cu excepția celor de la punctul 6.3.1.2 litera (d), nu se aplică în cazul în care autoritatea competentă însăși urmează să fie aprobată ca agent abilitat.

6.3.2.1. Atunci când acceptă expedieri, un agent abilitat trebuie să stabilească dacă entitatea de la care primește expedierile este un agent abilitat, un expeditor cunoscut, un expeditor cu cont sau niciuna dintre acestea.

6.3.2.2. Persoana care efectuează livrarea expedierilor la agentul abilitat sau la transportatorul aerian trebuie să prezinte cartea de identitate, pașaportul, permisul de conducere sau un alt document cu fotografia sa, care a fost eliberat sau este recunoscut de autoritatea națională. Documentul respectiv trebuie să fie utilizat pentru a stabili identitatea persoanei care efectuează livrarea expedierilor.

6.3.2.3. Atunci când acceptă expedieri cărora nu li s-au aplicat în prealabil toate măsurile de securitate necesare, agentul abilitat se asigură că acestea sunt supuse controlului de securitate în conformitate cu punctul 6.2.

6.3.2.4. După aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctele 6.3.2.1-6.3.2.3 din prezentul regulament și la punctul 6.3 dintr-o decizie separată a Comisiei, agentul abilitat se asigură că:

6.3.2.5. După aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctele 6.3.2.1-6.3.2.4 din prezentul regulament, agentul abilitat se asigură că orice expediere încredințată unui transportator aerian sau unui alt agent abilitat este însoțită de documentația corespunzătoare, fie sub forma unei scrisori de transport aerian, fie a unei declarații separate, în format electronic sau pe suport de hârtie.

6.3.2.6. Documentația trebuie să fie disponibilă pentru inspecția de către autoritatea competentă în orice moment înainte de încărcarea expedierii în aeronavă și pe toată durata zborului sau timp de 24 de ore, dacă această durată este mai mare, și trebuie să conțină următoarele informații:

6.3.2.7. În cazul expedierilor consolidate, cerințele de la punctele 6.3.2.5 și 6.3.2.6 vor fi considerate îndeplinite dacă:

Litera (a) nu se aplică expedierilor consolidate care sunt întotdeauna supuse controlului de securitate sau exceptate de la acesta în conformitate cu punctul 6.2.3 literele (d) și (e) din Decizia C(2010) 774 dacă agentul abilitat atribuie expedierii consolidate un cod cod unic de identificare și indică statutul de securitate și un singur motiv pentru care a fost emis acest statut de securitate.

6.3.2.8. Atunci când acceptă expedieri cărora nu li s-au aplicat în prealabil toate măsurile de securitate necesare, agentul abilitat poate alege, de asemenea, să nu aplice măsurile de securitate menționate la punctul 6.3.2, ci să predea expedierile unui alt agent abilitat care să asigure aplicarea acestor măsuri de securitate.

Măsurile de securitate care trebuie aplicate de un agent abilitat fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

6.4.1.1. Expeditorii cunoscuți trebuie să fie aprobați de autoritatea competentă.

Aprobarea ca expeditor cunoscut se acordă pentru un anumit punct de lucru.

6.4.1.2. Autoritatea competentă a fiecărui stat membru trebuie să definească în programul său național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 responsabilitățile privind aplicarea următoarei proceduri pentru aprobarea expeditorilor cunoscuți:

6.4.1.3. Un expeditor cunoscut trebuie să desemneze cel puțin o persoană la fiecare punct de lucru responsabilă de aplicarea și supravegherea aplicării măsurilor de securitate în respectivul punct de lucru. Această persoană trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor.

6.4.1.4. Un expeditor cunoscut trebuie să fie revalidat la intervale regulate care nu pot depăși cinci ani. Revalidarea trebuie să includă efectuarea unei verificări la fața locului pentru a se evalua dacă expeditorul cunoscut respectă în continuare cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia.

O inspecție efectuată în spațiile de lucru ale expeditorului cunoscut de către autoritatea competentă în conformitate cu programul său național de control al calității poate fi considerată drept verificare la fața locului, cu condiția ca aceasta să acopere toate zonele indicate în lista de verificare din apendicele 6-C.

6.4.1.5. În cazul în care consideră că expeditorul cunoscut nu mai respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia, autoritatea competentă trebuie să-i retragă statutul de expeditor cunoscut pentru punctul (punctele) de lucru indicat(e).

Imediat după retragere și, în orice caz, în termen de 24 de ore, autoritatea competentă trebuie să se asigure că modificarea statutului de expeditor cunoscut este înregistrată în „Baza de date CE a agenților abilitați și a expeditorilor cunoscuți”.

6.4.1.6. Fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica măsuri mai stricte în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, un expeditor cunoscut aprobat în conformitate cu punctul 6.4 trebuie să fie recunoscut în toate statele membre.

Expeditorii cunoscuți aprobați în conformitate cu punctul 6.4.1.2 litera (d) fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute la punctul 6.4 dintr-o decizie separată a Comisiei.

6.4.2.1. Un expeditor cunoscut trebuie să se asigure că:

În cazul în care, dintr-un motiv oarecare, aceste măsuri de securitate nu au fost aplicate unei expedieri sau în cazul în care expedierea nu a fost realizată de expeditorul cunoscut pentru propriul său cont, expeditorul cunoscut trebuie să indice clar acest lucru agentului abilitat, astfel încât punctul 6.3.2.3 să poată fi aplicat.

6.4.2.2. Expeditorul cunoscut trebuie să accepte că expedierile cărora nu le-au fost aplicate măsurile de securitate adecvate sunt supuse controlului de securitate în conformitate cu punctul 6.2.1.

6.5.1. Expeditorii cu cont trebuie să fie desemnați de un agent abilitat.

6.5.2. Pentru a fi desemnat ca expeditor cu cont, trebuie aplicată următoarea procedură:

6.5.3. Agentul abilitat trebuie să păstreze o bază de date cu informațiile menționate la punctul 6.5.2 litera (c). Baza de date trebuie să fie disponibilă pentru inspecția autorității competente.

6.5.4. Dacă nu există nicio activitate legată de mișcări de mărfuri sau poștă pe calea aerului în contul unui expeditor cu cont într-o perioadă de doi ani, statutul de expeditor cu cont al acestuia expiră.

6.5.5. În cazul în care autoritatea competentă sau agentul abilitat nu mai are convingerea că expeditorul cu cont respectă instrucțiunile din apendicele 6-D, agentul abilitat trebuie să retragă imediat statutul de expeditor cu cont.

6.5.6. În cazul în care, dintr-un motiv oarecare, măsurile de securitate indicate în „Instrucțiunile de securitate a aviației pentru expeditorii cu cont” nu au fost aplicate unei expedieri sau în cazul în care expedierea nu a fost realizată de expeditorul cu cont pentru propriul său cont, expeditorul cu cont trebuie să indice clar acest lucru agentului abilitat, astfel încât punctul 6.3.2.3 să poată fi aplicat.

6.6.1.1. Pentru a se asigura că expedierile cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare sunt protejate împotriva intervențiilor neautorizate în timpul transportului:

▼M9

▼B

6.6.1.2. Punctul 6.6.1.1 literele (b), (c) și (d) nu se aplică în timpul transportului în zona de operațiuni aeriene.

6.6.2.1. Expedierile de mărfuri și poștă care se află într-o parte critică trebuie să fie considerate ca fiind protejate împotriva intervențiilor neautorizate.

6.6.2.2. Expedierile de mărfuri și poștă care se află într-o parte, alta decât o parte critică, trebuie să fie considerate ca fiind protejate împotriva intervențiilor neautorizate dacă:

6.8.1.1. Orice transportator aerian care transportă mărfuri sau poștă dintr-un aeroport al unei țări terțe neincluse în apendicele 6-F pentru transfer, tranzit sau descărcare în orice aeroport care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 300/2008 este desemnat ca „transportator aerian de marfă sau poștă dintr-o țară terță” (ACC3):

6.8.1.2. Desemnarea unui transportator aerian ca ACC3 în ceea ce privește operațiunile sale cu mărfuri și poștă de la un aeroport pentru care este necesară desemnarea ACC3 (denumite în continuare „operațiuni relevante cu mărfuri”) se face pe baza:

6.8.1.3. Autoritatea competentă atribuie transportatorului desemnat ca ACC3 un cod alfanumeric unic de identificare în formatul standard, care identifică transportatorul aerian și aeroportul din țara terță pentru care transportatorul aerian a fost desemnat să transporte mărfuri sau poștă înspre Uniune.

6.8.1.4. Desemnarea este valabilă de la data la care autoritatea competentă a introdus detaliile transportatorului ACC3 în baza de date a Uniunii privind agenții abilitați și expeditorii cunoscuți pentru o perioadă maximă de cinci ani.

6.8.1.5. Un transportator ACC3 care figurează în baza de date a Uniunii privind agenții abilitați și expeditorii cunoscuți este recunoscut în toate statele membre pentru toate operațiunile cu originea în aeroportul din țara terță și destinația în Uniune.

6.8.2.1. Validarea UE de securitate a aviației în ceea ce privește operațiunile cu mărfuri relevante ale unui transportator aerian constă:

6.8.2.2. Această verificare a implementării din cadrul validării UE de securitate a aviației se face la fața locului, la unul dintre următoarele niveluri:

6.8.2.3. Autoritatea competentă poate desemna un transportator aerian ca ACC3 pentru o perioadă limitată, care se încheie la 30 iunie 2016 cel târziu, în cazul în care o validare UE de securitate a aviației nu a putut avea loc din motive obiective independente de voința transportatorului aerian. În cazul în care se acordă o astfel de desemnare pentru o perioadă mai mare de trei luni, autoritatea competentă trebuie să fi verificat că transportatorul aerian aplică un program intern de asigurare a calității în domeniul securității care este echivalent cu validarea UE de securitate a aviației.

6.8.2.4. În cazul în care validarea UE de securitate a aviației referitoare la un transportator ACC3 a avut loc înainte de 1 iulie 2014 și nu a confirmat aplicarea cerințelor de la punctul 6.8.3.2 a doua teză, respectivul transportator ACC3 trebuie să furnizeze autorității competente dovada aplicării acestor cerințe, până la 1 iulie 2014 cel târziu. Această dovadă constă într-o actualizare a părții corespunzătoare din programul de securitate și poate consta într-o verificare subsecventă la fața locului.

6.8.2.5. Validarea UE de securitate a aviației se înregistrează într-un raport de validare care cuprinde cel puțin declarația-angajament, prevăzută în apendicele 6-H1, lista de verificare prevăzută în apendicele 6-C3 și o declarație a validatorului UE de securitate a aviației prevăzută în apendicele 11-A. Validatorul UE de securitate a aviației trebuie să depună raportul de validare la autoritatea competentă și să furnizeze o copie transportatorul aerian supus validării.

6.8.3.1. Transportatorul ACC3 se asigură că toate mărfurile și poșta transportate pentru transfer, tranzit sau descărcare într-un aeroport al Uniunii sunt supuse controlului de securitate, cu excepția cazului în care:

6.8.3.2. Până la 30 iunie 2014, cerințele privind controalele de securitate prevăzute la punctul 6.8.3.1 trebuie să îndeplinească cel puțin standardele OACI. După această dată, mărfurile și poșta transportate către Uniune trebuie supuse controlului de securitate utilizând unul dintre mijloacele sau una dintre metodele menționate la punctul 6.2.1 din Decizia 2010/774/UE a Comisiei, la un nivel suficient pentru a se asigura în mod rezonabil faptul că nu conțin articole interzise.

6.8.3.3. Transportatorul ACC3 se asigură că, în ceea ce privește:

6.8.3.4. Codul alfanumeric unic de identificare al transportatorului ACC3 și statutul de securitate al expedierii menționat la punctul 6.3.2.6 litera (d) și emis de un agent abilitat care deține o validare UE în materie de securitate a aviației trebuie indicate în documentația însoțitoare, fie sub forma unei scrisori de transport aerian sau a unui document poștal echivalent, fie într-o declarație separată, în format electronic sau în scris.

6.8.3.5. În lipsa unui agent abilitat menționat la punctul 6.8.4, transportatorul ACC3 sau un transportator aerian care sosește dintr-o țară terță enumerată în apendicele 6-Fii poate elibera declarația privind statutul de securitate.

6.8.4.1. Pentru a deveni agent abilitat sau expeditor cunoscut validat UE în materie de securitate a aviației, entitățile din țările terțe trebuie să fie validate în conformitate cu una dintre următoarele două opțiuni și să fie înscrise în baza de date a transportatorilor ACC3 cărora le livrează direct mărfuri sau poștă în vederea transportării către Uniune:

6.8.4.2. Dacă în urma validării UE de securitate a aviației conform punctului 6.8.4.1 litera (b) se concluzionează că entitatea:

6.8.4.3. Transportatorul ACC3 trebuie să mențină o bază de date care furnizează cel puțin următoarele informații în privința fiecărui agent abilitat sau expeditor cunoscut care a fost supus validării UE de securitate a aviației în conformitate cu punctul 6.8.4.1 și de la care acceptă direct mărfuri sau poștă în vederea transportării către Uniune:

Baza de date trebuie să fie disponibilă pentru inspectarea transportatorului ACC3.

Alte entități care au validarea UE de securitate a aviației pot să administreze o atare bază de date.

1. În cazul în care Comisia sau o autoritate competentă detectează o deficiență gravă în operațiunile unui transportator ACC3, al cărei impact asupra nivelului general de securitate a aviației în Uniune este considerat semnificativ, aceasta:

2. În cazul în care o autoritate competentă nu a obținut remedierea respectivă, Comisia poate concluziona, după consultarea Comitetului de reglementare pentru securitatea aviației civile, că transportatorul nu mai poate fi recunoscut ca transportator ACC3, fie pentru o rută specifică, fie pentru toate rutele dinspre țări terțe înspre Uniune. În astfel de cazuri, datele transportatorului ACC3 sunt radiate din baza de date a Uniunii privind agenții abilitați și expeditorii cunoscuți.

3. Un transportator aerian a cărui recunoaștere ca transportator ACC3 a fost retrasă în conformitate cu punctul 6.8.5.1 este reintrodus sau inclus în baza de date a Uniunii privind agenții abilitați și expeditorii cunoscuți numai după ce o validare UE de securitate a aviației a confirmat că deficiența gravă a fost remediată și comitetul pentru securitatea aviației civile a fost informat în acest sens de către autoritatea competentă respectivă.

(a) la cererea transportatorului aerian sau de acord cu acesta; sau

(b) dacă transportatorul ACC3 nu desfășoară operațiuni relevante cu mărfuri și nu reacționează la o solicitare de comentarii sau împiedică în alt mod evaluarea riscurilor pentru aviație.

— după câte știu, informațiile cuprinse în programul de securitate al societății sunt adevărate și corecte;

— practicile și procedurile prevăzute în acest program de securitate vor fi aplicate și menținute la toate punctele de lucru incluse în program;

— programul de securitate va fi actualizat și adaptat pentru a ține seama de toate modificările relevante aduse ulterior legislației CE, cu excepția cazului în care [numele societății] informează [numele autorității competente] că nu mai dorește să funcționeze ca agent abilitat;

— [numele societății] va informa [numele autorității competente] în scris despre:

— în scopul asigurării conformității cu legislația CE relevantă, [numele societății] va coopera în totalitate în cadrul tuturor inspecțiilor, după cum i se solicită, și va acorda acces la toate documentele, conform solicitărilor formulate de inspectori;

— [numele societății] va informa [numele autorității competente] despre orice încălcare gravă a normelor de securitate și despre orice circumstanță care ridică suspiciuni cu privire la securitatea mărfurilor/poștei destinate transportului aerian, în special despre orice tentativă de disimulare a unor articole interzise în interiorul expedierilor;

— [numele societății] se va asigura că toți membrii personalului cu atribuții în domeniu beneficiază de o pregătire în conformitate cu capitolul 11 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și cunosc atribuțiile în materie de securitate care le revin în cadrul programului de securitate al societății; și

— [numele societății] va informa [numele autorității competente] în cazul în care:

— lista de verificare completată, semnată de un validator UE de securitate a aviației și, acolo unde este cazul, cu observațiile entității validate;

— declarația-angajament [apendicele 6-H1 stabilit în anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010], semnată de entitatea validată; și

— o declarație de independență [apendicele 11-A stabilit în anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010] față de entitatea validată, semnată de validatorul UE de securitate a aviației.

— Trebuie completate toate părțile listei de verificare. În cazul în care nu sunt disponibile informații, trebuie să se explice motivul.

— După fiecare parte, validatorul UE de securitate a aviației trebuie să concluzioneze dacă și în ce măsură sunt îndeplinite obiectivele respectivei părți.

— controlul fizic de securitate, care trebuie să corespundă unui standard suficient de înalt pentru a garanta în mod rezonabil că nu s-au disimulat articole interzise în interiorul expedierii; sau

— alte măsuri de securitate care fac parte dintr-un proces de securitate a lanțului de aprovizionare ce garantează, în mod rezonabil, că nu s-au disimulat articole interzise în interiorul expedierii, aplicate de agenții abilitați sau expeditorii cunoscuți validați UE în materie de securitate a aviației sau de un expeditor cu cont al unui agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației.

(a) descrierea măsurilor privind mărfurile și poșta destinate transportului aerian;

(b) procedurile de acceptare;

(c) regimul și criteriile pentru agenții abilitați;

(d) regimul și criteriile pentru expeditorii cunoscuți;

(e) regimul și criteriile pentru expeditorii cu cont;

(f) standardul de controale de securitate și examinare fizică;

(g) locul de efectuare a controalelor de securitate și a examinării fizice;

(h) date privind echipamentele pentru controale de securitate;

(i) date privind operatorul sau furnizorul serviciilor;

(j) lista exceptărilor de la controalele de securitate sau de la examinarea fizică;

(k) tratamentul aplicat mărfurilor și poștei cu risc ridicat.

— au fost supuși, inițial și periodic, unor verificări înainte de angajare și/sau unor verificări ale antecedentelor, care sunt cel puțin în conformitate cu cerințele autorităților locale ale aeroportului validat; și

— au efectuat pregătirea inițială și periodică în domeniul securității pentru a-și cunoaște atribuțiile în materie de securitate în conformitate cu cerințele autorităților locale ale aeroportului validat.

— O verificare a antecedentelor înseamnă verificarea identității și experienței anterioare a unei persoane, inclusiv, dacă este permis din punct de vedere legal, a antecedentelor sale penale, pentru a evalua dacă respectiva persoană este potrivită să aplice o măsură de securitate și/sau să pătrundă neînsoțită într-o zonă de securitate cu acces restricționat (definiția din anexa 17 OACI).

— O verificare înainte de angajare trebuie să stabilească identitatea persoanei pe baza documentelor doveditoare, să acopere experiența de muncă, studiile și orice lacună din precedenții cinci ani cel puțin și să impună persoanei semnarea unei declarații prin care să ofere detalii cu privire la orice antecedente penale înregistrate în toate statele de rezidență în precedenții cinci ani, cel puțin (definiția Uniunii).

— dacă expedierea este livrată de o persoană nominalizată de un agent abilitat sau expeditor cunoscut validat UE în materie de securitate a aviației din baza sa de date (partea 6) sau de un expeditor cu cont al unui astfel de agent abilitat;

— dacă expedierea este prezentată împreună cu toate informațiile de securitate necesare (scrisoare de transport aerian și informații despre statutul de securitate pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice) care corespund expedierilor aeriene de marfă și poștă livrate;

— dacă expedierea nu prezintă niciun semn de violare; și

— dacă expedierea trebuie tratată drept HRCM (mărfuri și poștă cu risc ridicat).

— Un agent abilitat sau un expeditor cunoscut este o entitate ce manipulează mărfuri, care a fost validată de un validator UE de securitate a aviației sau ale cărei măsuri de securitate au fost incluse în programul de securitate al transportatorului ACC3 validat UE (în acest caz, transportatorul ACC3 este responsabil în egală măsură de măsurile de securitate).

— Un expeditor cu cont este o entitate care manipulează mărfuri pentru propriul cont sub responsabilitatea unui agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației. Acest agent abilitat este pe deplin responsabil pentru măsurile de securitate aplicate de expeditorul cu cont.

— Persoana numită trebuie să corespundă cu persoana însărcinată să livreze transportatorului aerian mărfurile sau poșta destinate transportului aerian. Persoana care efectuează livrarea expedierii la transportatorul aerian trebuie să prezinte cartea de identitate, pașaportul, permisul de conducere sau un alt document cu fotografia sa, care a fost eliberat sau este recunoscut de autoritatea națională.

— statutul entității implicate (agent abilitat sau expeditor cunoscut);

— datele societății, inclusiv adresa autentică a sediului social;

— natura activității comerciale, excluzând informațiile comerciale sensibile;

— datele de contact, inclusiv cele ale persoanei sau persoanelor responsabile cu securitatea;

— numărul de înregistrare al societății, dacă este cazul.

1. statutul de securitate al expedierii este indicat în documentația însoțitoare, fie sub forma unei scrisori de transport aerian sau a unui document poștal echivalent, fie într-o declarație separată, în format electronic sau în scris; și

2. codul alfanumeric unic de identificare apare în documentația care însoțește expedierile transportate, fie în format electronic, fie în scris.

— „SPX”, însemnând că expedierea poate fi transportată în siguranță pe aeronave de pasageri, de transport marfă și de transport poștă; sau

— „SCO”, însemnând că expedierea poate fi transportată în siguranță numai pe aeronave de transport marfă și de transport poștă; sau

— „SHR”, însemnând că expedierea poate fi transportată în siguranță pe aeronave de pasageri, de transport marfă și de transport poștă, în conformitate cu cerințele pentru nivel ridicat de risc.

1. programul de securitate al transportatorului aerian este în conformitate cu apendicele 6-G din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și verificarea la fața locului confirmă respectarea obiectivului listei de verificare; sau

2. programul de securitate al transportatorului aerian este în conformitate cu apendicele 6-G din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010, dar verificarea la fața locului nu confirmă respectarea obiectivului listei de verificare; sau

3. programul de securitate al transportatorului aerian nu este în conformitate cu apendicele 6-G din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010, dar verificarea la fața locului confirmă respectarea obiectivului listei de verificare; sau

4. programul de securitate al transportatorului aerian nu este în conformitate cu apendicele 6-G din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și verificarea la fața locului nu confirmă respectarea obiectivului listei de verificare.

(a) expedierile trebuie sigilate înainte de efectuarea transportului; și

(b) declarația transportatorului rutier de mărfuri, astfel cum este prezentată în apendicele 6-E, trebuie să fie agreată de transportatorul rutier de mărfuri care efectuează transportul în numele expeditorului cu cont.

(a) acestea sunt separate de expedierile proprii; și

(b) originea lor este indicată clar pe expediere sau în documentele de însoțire.

— [numele societății] respectă prezentele „Instrucțiuni de securitate a aviației pentru expeditorii cu cont”;

— [numele societății] se asigură că prezentele instrucțiuni sunt aduse la cunoștința personalului care are acces la mărfurile destinate transportului aerian/poșta destinată transportului aerian;

— [numele societății] păstrează mărfurile destinate transportului aerian/poșta destinată transportului aerian în condiții de securitate până în momentul în care acestea sunt predate agentului abilitat;

— [numele societății] acceptă faptul că expedierile pot face obiectul unor măsuri de securitate, inclusiv al controlului de securitate; și

— [numele societății] este de acord cu inspecțiile neanunțate efectuate în spațiile sale de lucru de către autoritatea competentă a statului membru în care se situează, în scopul de a evalua dacă [numele societății] respectă prezentele instrucțiuni.

— toți membrii personalului care transportă mărfurile destinate transportului aerian/poșta destinată transportului aerian vor fi beneficiat de pregătire generală de conștientizare în materie de securitate, în conformitate cu punctul 11.2.7 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010;

— se va verifica integritatea tuturor membrilor personalului care sunt recrutați și au acces la mărfurile destinate transportului aerian/poșta destinată transportului aerian. Această verificare trebuie să includă cel puțin o verificare a identității (dacă este posibil cu ajutorul unei cărți de identitate, al unui permis de conducere sau pașaport cu fotografie) și o verificare a CV-ului și/sau a recomandărilor furnizate;

— compartimentele de mărfuri ale vehiculelor vor fi sigilate sau încuiate. Vehiculele cu prelată vor fi securizate cu corzi TIR. Zonele de încărcare ale camioanelor cu platformă plată vor fi ținute sub observație atunci când se transportă mărfuri destinate transportului aerian;

— imediat înainte de încărcare, compartimentul de mărfuri va fi examinat, iar integritatea acestei examinări se va păstra până la finalizarea operațiunii de încărcare;

— fiecare șofer va avea asupra sa cartea de identitate, pașaportul, permisul de conducere sau un alt document conținând fotografia sa, eliberat sau recunoscut de autoritățile naționale;

— șoferii nu vor face opriri neprevăzute între punctul de colectare și cel de livrare. În cazul în care acest lucru este inevitabil, șoferul va verifica, la întoarcere, securitatea încărcăturii și integritatea încuietorilor și/sau a sigiliilor. Dacă descoperă orice urmă de intervenție, șoferul își va notifica superiorul, iar mărfurile destinate transportului aerian/poșta destinată transportului aerian nu vor fi livrate fără notificare la livrare;

— transportul nu se va subcontracta unui terț decât în cazul în care și respectivul terț a semnat un contract de transportator rutier de mărfuri cu [același nume menționat anterior al agentului abilitat/expeditorului cunoscut/expeditorului cu cont sau numele autorității competente care a aprobat sau certificat transportatorul rutier de mărfuri]; precum și

— nu se vor subcontracta alte servicii (de exemplu, depozitarea) către o altă parte în afara unui agent abilitat sau unei entități certificate sau aprobate și incluse pe o listă de către autoritatea competentă în vederea furnizării respectivelor servicii.

(a) descrierea măsurilor privind mărfurile și poșta destinate transportului aerian;

(b) procedurile de acceptare;

(c) regimul și criteriile pentru agenții abilitați;

(d) regimul și criteriile pentru expeditorii cunoscuți;

(e) regimul și criteriile pentru expeditorii cu cont;

(f) standardul de controale de securitate și examinare fizică;

(g) locul de efectuare a controalelor de securitate și a examinării fizice;

(h) date privind echipamentele pentru controale de securitate;

(i) date privind operatorul sau furnizorul serviciilor;

(j) lista exceptărilor de la controalele de securitate sau de la examinarea fizică;

(k) tratamentul aplicat mărfurilor și poștei cu risc ridicat destinate transportului aerian.

— după cunoștința mea, informațiile conținute în programul de securitate al societății cu privire la expedierile transportate către Uniunea Europeană din țări terțe sunt adevărate și exacte;

— practicile și procedurile stabilite în programul de securitate cu privire la expedierile transportate către Uniunea Europeană din țări terțe vor fi implementate și menținute în toate locațiile care figurează în program;

— programul de securitate va fi ajustat și adaptat pentru a se conforma tuturor modificărilor viitoare ale legislației Uniunii Europene care specifică cerințe pentru mărfurile/poșta introduse pe cale aeriană în Uniunea Europeană din țări terțe, cu excepția cazului în care [numele transportatorului aerian] informează [numele autorității competente] că nu mai dorește să transporte expedieri către Uniune din nicio țară terță;

— în termen de 10 zile, [numele transportatorului aerian] va informa în scris [numele autorității competente] în legătură cu orice modificări ale părților pertinente ale programului său de securitate;

— societatea l-a numit pe [numele responsabilului individual] pentru a exercita, în numele său, responsabilitatea generală pentru măsurile de securitate privind operațiunile cu mărfurile/poșta destinate transportului aerian la [numele aeroporturilor din țările terțe];

— de la 1 iulie 2014 [numele transportatorului aerian] va menține o bază de date privind agenții abilitați, expeditorii cunoscuți și expeditorii cu cont din țări terțe și o va pune la dispoziție pentru inspecție;

— [numele transportatorului aerian] va coopera pe deplin în cadrul tuturor inspecțiilor, după cum va fi necesar, și va asigura accesul la toate documentele și la baza de date sus-menționată, conform solicitărilor inspectorilor;

— [numele transportatorului aerian] va informa [numele autorității competente] în legătură cu orice încălcări grave ale securității și cu orice circumstanțe suspecte care pot fi relevante pentru securitatea, în țara terță, a mărfurilor/poștei destinate transportului aerian, în special în legătură cu orice tentativă de disimulare a unor articole interzise în interiorul expedierilor; și

— [numele transportatorului aerian] va informa [numele autorității competente] în cazul în care:

— [Numele transportatorului aerian] va accepta măsurile subsecvente adecvate în scopul monitorizării standardelor confirmate de raport.

— Orice modificare a operațiunilor [numele transportatorului aerian] care nu necesită revalidarea completă va fi notată în raportul original prin adăugarea de informații, în același timp păstrându-se vizibile informațiile anterioare. Pot fi vizate următoarele modificări:

— [Numele transportatorului aerian] va informa autoritatea care l-a desemnat ca transportator ACC3 în cazul în care [numele transportatorului aerian] își încetează activitatea, nu se mai ocupă de mărfurile/poșta destinate transportului aerian sau nu mai poate îndeplini cerințele validate în prezentul raport.

— [Numele transportatorului aerian] va menține nivelul de securitate confirmat în prezentul raport conform cu obiectivul stabilit în lista de verificare și, acolo unde este cazul, va implementa și va aplica orice măsură de securitate suplimentară necesară pentru a fi desemnat ca transportator ACC3 în cazul în care s-a constatat că standardele de securitate sunt insuficiente, până la următoarea validare a activităților [numele transportatorului aerian].

7.1.1. Înainte de a fi încărcate în cala unei aeronave, poșta transportatorului aerian și materialele transportatorului aerian trebuie să fie supuse controlului de securitate și protejate în conformitate cu capitolul 5 sau să fie supuse unor măsuri de securitate și protejate în conformitate cu capitolul 6.

7.1.2. Înainte de a fi încărcate în orice parte a unei aeronave diferită de cală, poșta transportatorului aerian și materialele transportatorului aerian trebuie supuse controlului de securitate și protejate în conformitate cu prevederile privind bagajele de mână de la capitolul 4.

7.1.3. Poșta transportatorului aerian și materialele transportatorului aerian care urmează să fie încărcate pe o aeronavă fac de asemenea obiectul dispozițiile suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

7.2.1. Materialele transportatorului aerian care sunt utilizate în scopul procesării pasagerilor și a bagajelor și care ar putea fi folosite pentru a compromite securitatea aviației trebuie să fie protejate sau ținute sub supraveghere, în vederea prevenirii accesului neautorizat.

Serviciile de autoînregistrare (self check-in) și opțiunile internet aplicabile a căror utilizare de către pasageri este permisă trebuie să fie considerate ca acces autorizat la astfel de materiale.

7.2.2. Materialele scoase din uz care ar putea fi utilizate pentru a facilita accesul neautorizat sau pentru a introduce bagaje în zona de securitate cu acces restricționat sau într-o aeronavă trebuie distruse sau anulate.

7.2.3. Sistemele de control al plecărilor și sistemele de înregistrare trebuie gestionate astfel încât să se împiedice accesul neautorizat.

Serviciile de autoînregistrare a căror utilizare de către pasageri este permisă trebuie să fie considerate ca acces autorizat la astfel de sisteme.

8.0.1. În lipsa unor dispoziții contrare, autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

8.0.2. În sensul prezentului capitol, „provizii de bord” înseamnă toate obiectele destinate a fi luate la bordul unei aeronave pentru utilizarea, consumul sau achiziționarea de către pasageri sau echipaj în timpul unui zbor, altele decât:

În sensul prezentului capitol, „furnizor abilitat de provizii de bord” înseamnă un furnizor ale cărui proceduri respectă norme și standarde comune de securitate la un nivel suficient pentru a i se permite livrarea proviziilor de bord direct la aeronavă.

În sensul prezentului capitol, „furnizor cunoscut de provizii de bord” înseamnă un furnizor ale cărui proceduri respectă norme și standarde comune de securitate la un nivel suficient pentru a i se permite livrarea proviziilor de bord la un transportator aerian sau la un furnizor abilitat, dar nu direct la aeronavă.

8.0.3. Proviziile sunt considerate provizii de bord din momentul în care acestea sunt identificabile drept provizii care se iau la bordul unei aeronave pentru utilizarea, consumul sau achiziționarea de către pasageri sau echipaj în timpul unui zbor.

8.0.4. Lista articolelor interzise în proviziile de bord coincide cu lista din apendicele 4-C.

8.1.1.1. Proviziile de bord trebuie supuse controlului de securitate înainte de a fi introduse într-o zonă de securitate cu acces restricționat, cu excepția cazului în care:

8.1.1.2. Orice provizie de bord primită de la un furnizor abilitat sau un furnizor cunoscut care prezintă semne de violare sau despre care există motive să se creadă că nu a fost protejată împotriva intervențiilor neautorizate după aplicarea măsurilor de securitate trebuie să fie supusă controlului de securitate.

8.1.1.3. Măsurile de securitate pentru proviziile de bord fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

8.1.2.1. La efectuarea controlului de securitate al proviziilor de bord, mijloacele sau metoda utilizate trebuie să țină cont de natura proviziilor și să corespundă unui standard suficient pentru a asigura, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în interiorul proviziilor.

8.1.2.2. Controlul de securitate al proviziilor de bord face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

8.1.3.1. Furnizorii abilitați trebuie să fie aprobați de autoritatea competentă.

Aprobarea ca furnizor abilitat se acordă pentru un anumit punct de lucru.

Orice entitate care asigură aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctul 8.1.5 și furnizează provizii de bord direct la aeronave trebuie să fie aprobată ca furnizor abilitat. Această prevedere nu se aplică în cazul unui transportator aerian care aplică el însuși aceste măsuri de securitate și livrează provizii doar la aeronava proprie.

8.1.3.2. Autoritatea competentă a fiecărui stat membru trebuie să definească în programul său național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 responsabilitățile privind implementarea următoarei proceduri pentru aprobarea furnizorilor abilitați:

8.1.3.3. Un furnizor abilitat trebuie să fie revalidat la intervale regulate care nu pot depăși cinci ani. Revalidarea trebuie să includă efectuarea unei verificări la fața locului pentru a se evalua dacă furnizorul abilitat se conformează în continuare cerințele de la punctul 8.1.5.

O inspecție efectuată în spațiile de lucru ale furnizorului abilitat de către autoritatea competentă în conformitate cu programul său național de control al calității poate fi considerată drept verificare la fața locului, cu condiția ca aceasta să acopere toate cerințele de la punctul 8.1.5.

8.1.3.4. În cazul în care consideră că furnizorul abilitat nu mai respectă cerințele de la punctul 8.1.5, autoritatea competentă trebuie să-i retragă statutul de furnizor abilitat pentru punctele de lucru indicate.

8.1.3.5. Fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica măsuri mai stricte în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, un furnizor abilitat aprobat în conformitate cu punctul 8.1.3 trebuie să fie recunoscut în toate statele membre.

8.1.4.1. Orice entitate care asigură aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctul 8.1.5.1 și furnizează provizii de bord, dar nu direct la aeronave, trebuie să fie desemnată drept furnizor cunoscut de către societatea căreia îi livrează proviziile. Această prevedere nu se aplică în cazul unui furnizor abilitat.

8.1.4.2. Pentru a fi desemnată drept furnizor cunoscut, entitatea trebuie să depună „Declarația de angajament – furnizor cunoscut de provizii de bord” care figurează în apendicele 8-B fiecărei societăți căreia îi face livrări. Această declarație trebuie semnată de reprezentantul legal.

Declarația semnată rămâne în păstrarea societății căreia furnizorul cunoscut îi livrează proviziile, ca modalitate de validare.

8.1.4.3. În cazul în care nu se face nicio livrare într-o perioadă de doi ani, statutul de furnizor cunoscut expiră.

8.1.4.4. În cazul în care autoritatea competentă sau societatea căreia furnizorul cunoscut îi livrează proviziile nu mai are convingerea că furnizorul cunoscut respectă cerințele de la punctul 8.1.5.1, societatea respectivă trebuie să retragă statutul de furnizor cunoscut.

8.1.5.1. Transportatorii aerieni, furnizorii abilitați și furnizorii cunoscuți de provizii de bord au următoarele obligații:

Litera (e) nu se aplică în timpul transportului în zona de operațiuni aeriene.

8.1.5.2 Dacă un furnizor cunoscut utilizează pentru transportul proviziilor o altă societate care nu este furnizor cunoscut al transportatorului aerian sau al furnizorului abilitat, furnizorul cunoscut se asigură că se respectă toate măsurile de securitate prevăzute la punctul 8.1.5.1.

8.1.5.3 Măsurile de securitate care trebuie să fie aplicate de un transportator aerian și de un furnizor abilitat fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1. Pungile cu sigiliu care sunt destinate uzului la bordul aeronavei vor fi livrate într-un ambalaj cu sigiliu, într-o zonă de operațiuni aeriene sau într-o zonă de securitate cu acces restricționat.

2. După prima recepție într-o zonă de operațiuni aeriene sau într-o zonă de securitate cu acces restricționat și până la momentul vânzării în aeronavă, lichidele, aerosolii, gelurile și pungile cu sigiliu trebuie protejate împotriva oricăror intervenții neautorizate.

3. Dispoziții detaliate pentru măsurile suplimentare de securitate pentru furnizarea lichidelor, aerosolilor, gelurilor și a pungilor cu sigiliu sunt stabilite într-o decizie separată.

— după câte știu, informațiile cuprinse în programul de securitate al societății sunt adevărate și corecte;

— practicile și procedurile prevăzute în acest program de securitate vor fi implementate și menținute la toate punctele de lucru incluse în program;

— programul de securitate va fi actualizat și adaptat pentru a ține seama de toate modificările relevante aduse ulterior legislației CE, cu excepția cazului în care [numele societății] informează [numele autorității competente] că nu mai dorește să furnizeze provizii de bord direct la aeronave (și, prin urmare, nu mai dorește să funcționeze ca furnizor abilitat);

— [numele societății] va informa [numele autorității competente] în scris cu despre:

— în scopul asigurării conformității cu legislația CE relevantă, [numele societății] va coopera în totalitate în cadrul tuturor inspecțiilor, după cum i se solicită, și va acorda acces la toate documentele, conform solicitărilor formulate de inspectori;

— [numele societății] va informa [numele autorității competente] despre orice încălcare gravă a normelor de securitate și despre orice circumstanță care ridică suspiciuni cu privire la proviziile de bord, în special despre orice tentativă de disimulare a unor articole interzise în provizii;

— [numele societății] se va asigura că toți membrii personalului cu atribuții în domeniu beneficiază de o pregătire în conformitate cu capitolul 11 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și cunosc atribuțiile în materie de securitate care le revin în cadrul programului de securitate al societății; și

— [numele societății] va informa [numele autorității competente] în cazul în care:

— [numele societății]:

— Dacă se utilizează la transportul proviziilor o altă societate care nu este furnizor cunoscut al transportatorului aerian sau al furnizorului abilitat, [numele societății] se asigură că se respectă toate măsurile de securitate menționate anterior.

— în scopul asigurării conformității, [numele societății] va coopera în totalitate în cadrul tuturor inspecțiilor, după cum i se solicită, și va acorda acces la toate documentele, conform solicitărilor formulate de inspectori;

— [numele societății] va informa [numele transportatorului aerian sau al furnizorului abilitat căruia îi furnizează provizii de bord] despre orice încălcare gravă a normelor de securitate și despre orice circumstanță care ridică suspiciuni cu privire la proviziile de bord, în special despre orice tentativă de disimulare a unor articole interzise în provizii;

— [numele societății] se va asigura că toți membrii personalului cu atribuții în domeniu beneficiază de o pregătire în conformitate cu capitolul 11 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și cunosc atribuțiile în materie de securitate care le revin; și

— [numele societății] va informa [numele transportatorului aerian sau al furnizorului abilitat căruia îi furnizează provizii de bord] în cazul în care:

9.0.1. În lipsa unor dispoziții contrare sau cu excepția cazului în care efectuarea controlului de securitate este asigurată de o autoritate sau o entitate, operatorul aeroportuar trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

9.0.2. În sensul prezentului capitol:

9.0.3. Proviziile sunt considerate provizii de aeroport din momentul în care acestea sunt identificabile drept provizii care urmează să fie vândute, folosite sau puse la dispoziție în zonele de securitate cu acces restricționat ale aeroporturilor.

9.0.4. Lista articolelor interzise în proviziile de aeroport coincide cu lista din apendicele 4-C.

9.1.1.1. Proviziile de aeroport trebuie supuse controlului de securitate înainte de a se permite introducerea lor în zonele de securitate cu acces restricționat, cu excepția cazului în care:

9.1.1.2. Proviziile de aeroport care provin din zone de securitate cu acces restricționat pot fi exceptate de la aceste măsuri de securitate.

9.1.1.3. Orice provizie de aeroport primită de la un furnizor cunoscut, care prezintă semne de violare sau despre care există motive să se creadă că nu a fost protejată împotriva intervențiilor neautorizate din momentul în care respectivele măsuri au fost aplicate, trebuie să fie supusă controlului de securitate.

9.1.1.4. La livrarea la punctul de vânzare din zona de securitate cu acces restricționat, personalul punctului de vânzare trebuie să efectueze un control vizual al proviziilor de aeroport pentru a se asigura că nu există semne de violare.

9.1.2.1. La efectuarea controlului de securitate al proviziilor de aeroport, mijloacele sau metoda utilizată trebuie să țină cont de natura respectivelor provizii și să corespundă unui standard suficient de înalt pentru a asigura, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în provizii.

9.1.2.2. Controlul de securitate al proviziilor de aeroport face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

9.1.3.1. Orice entitate care asigură aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctul 9.1.4 și furnizează provizii de aeroport trebuie să fie desemnată drept furnizor cunoscut de către operatorul aeroportuar.

9.1.3.2. Pentru a fi desemnată drept furnizor cunoscut, entitatea trebuie să transmită operatorului aeroportuar „Declarația-angajament – furnizor cunoscut de provizii de aeroport” astfel cum este prezentată în apendicele 9-A. Această declarație trebuie semnată de reprezentantul legal.

Declarația semnată trebuie să rămână în păstrarea operatorului aeroportuar ca modalitate de validare.

9.1.3.3. În cazul în care nu se face nicio livrare într-o perioadă de doi ani, statutul de furnizor cunoscut expiră.

9.1.3.4. În cazul în care autoritatea competentă sau operatorul aeroportuar nu mai are convingerea că furnizorul cunoscut respectă cerințele de la punctul 9.1.4, respectivul operator aeroportuar trebuie să retragă statutul de furnizor cunoscut.

(a) va numi o persoană responsabilă cu securitatea în cadrul societății; precum și

(b) se va asigura că persoanele care au acces la proviziile de aeroport beneficiază de pregătire generală de conștientizare în materie de securitate în conformitate cu punctul 11.2.7 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 înainte de a li se permite accesul la aceste provizii; și

(c) nu va permite accesul neautorizat la propriile spații de lucru și provizii de aeroport; și

(d) se va asigura, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în proviziile de aeroport; și

(e) va aplica sigilii cu elemente de probare a inviolabilității tuturor vehiculelor și/sau containerelor folosite pentru transportul proviziilor de aeroport ori le va proteja fizic (această măsură nu se aplică în timpul transportului în zona de operațiuni aeriene).

1. Pungile cu sigiliu vor fi livrate într-un ambalaj cu sigiliu, într-o zonă de operațiuni aeriene sau într-o zonă de securitate cu acces restricționat.

2. După prima recepție într-o zonă de operațiuni aeriene și până la momentul vânzării de către punctul de vânzare, lichidele, aerosolii, gelurile și pungile cu sigiliu trebuie protejate împotriva oricăror intervenții neautorizate.

3. Dispoziții detaliate pentru măsurile de securitate suplimentare pentru furnizarea lichidelor, aerosolilor, gelurilor și a pungilor transparente sunt stabilite într-o decizie separată.

— [numele societății] se obligă:

— Dacă se utilizează la transportul proviziilor o altă societate care nu este furnizor cunoscut al operatorului aeroportuar, [numele societății] se asigură că se respectă toate măsurile de securitate menționate anterior.

— în scopul asigurării conformității, [numele societății] va coopera în totalitate în cadrul tuturor inspecțiilor, după cum i se solicită, și va acorda acces la toate documentele, conform solicitărilor formulate de inspectori;

— [numele societății] va informa [numele operatorului aeroportuar] despre orice încălcare gravă a normelor de securitate și despre orice circumstanță care ridică suspiciuni cu privire la proviziile de aeroport, în special despre orice tentativă de disimulare a unor articole interzise în provizii;

— [numele societății] se va asigura că toți membrii personalului cu atribuții în domeniu beneficiază de o pregătire în conformitate cu capitolul 11 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și cunosc atribuțiile în materie de securitate care le revin în cadrul programului de securitate al societății; și

— [numele societății] va informa [numele operatorului aeroportuar] în cazul în care:

11.0.1. Autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea care încadrează persoane ce aplică sau sunt responsabile de aplicarea măsurilor de care este însăși responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 trebuie să se asigure că aceste persoane respectă standardele prevăzute în prezentul capitol.

11.0.2. În sensul prezentului capitol, „certificare” înseamnă o evaluare și confirmare oficială de către autoritatea competentă sau în numele acesteia, prin care se arată că o persoană a absolvit cu succes cursuri de pregătire în domeniu și că respectiva persoană deține competențele necesare pentru a îndeplini funcțiile atribuite la un nivel acceptabil.

11.0.3. În sensul prezentului capitol, un „stat de rezidență” înseamnă orice țară în care o persoană a fost rezidentă neîntrerupt timp de cel puțin șase luni, iar o „lacună” în evidențele privind studiile sau experiența de muncă înseamnă orice lacună mai mare de 28 de zile.

11.0.4. Competențele dobândite de o persoană înainte de recrutare pot fi luate în considerare la evaluarea nevoilor în materie de pregătire în temeiul prezentei secțiuni.

11.1.1. Persoanele recrutate pentru a aplica sau pentru a fi responsabile de aplicarea controlului de securitate, controlului accesului sau a altor măsuri de securitate într-o zonă de securitate cu acces restricționat trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor.

11.1.2. Persoanele recrutate pentru a aplica sau pentru a fi responsabile de aplicarea controlului de securitate, controlului accesului sau a altor măsuri de securitate într-o altă parte decât o zonă de securitate cu acces restricționat trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor sau printr-o verificare înainte de angajare. În lipsa unor dispoziții contrare ale prezentului regulament, necesitatea efectuării fie a unei verificări a antecedentelor, fie a unei verificări înainte de angajare trebuie să fie stabilită de autoritatea competentă în conformitate cu normele naționale aplicabile.

11.1.3. În conformitate cu normele comunitare și naționale, o verificare a antecedentelor trebuie, cel puțin:

11.1.4. În conformitate cu normele comunitare și naționale, o verificare înainte de angajare trebuie, cel puțin:

11.1.5. Verificarea antecedentelor sau verificarea înainte de angajare trebuie să fie încheiată înainte ca persoana în cauză să participe la orice curs de pregătire în domeniul securității care presupune accesul la informații care nu sunt disponibile publicului.

11.1.6. Procesul de recrutare a tuturor persoanelor recrutate în conformitate cu punctele 11.1.1 și 11.1.2 trebuie să includă cel puțin depunerea unei cereri de angajare, în formă scrisă, și un interviu menite să ofere o evaluare inițială a capacităților și aptitudinilor.

11.1.7. Persoanele recrutate pentru a aplica măsuri de securitate trebuie să aibă capacitățile și aptitudinile fizice și mentale necesare pentru a executa cu eficacitate sarcinile care le sunt atribuite, fiind necesar să li se aducă la cunoștință natura acestor cerințe de la începutul procesului de recrutare.

Capacitățile și aptitudinile respective trebuie să fie evaluate în timpul procesului de recrutare și înainte de finalizarea oricărei perioade de probă.

11.1.8. Dosarele de recrutare, inclusiv rezultatele tuturor testelor de evaluare, trebuie să fie păstrate pentru toate persoanele recrutate în conformitate cu punctele 11.1.1 și 11.1.2, cel puțin pe durata contractului acestora.

11.2.1.1. Persoanele trebuie să fi absolvit cu succes cursuri relevante de pregătire în domeniu înainte de a fi autorizate să aplice măsuri de securitate fără a fi supravegheate.

11.2.1.2. Pregătirea persoanelor care execută sarcinile enumerate la punctele 11.2.3.1-11.2.3.5 și la punctul 11.2.4 trebuie să includă elemente teoretice, practice și de pregătire la locul de muncă.

11.2.1.3. Conținutul cursurilor trebuie să fie stabilit sau aprobat de autoritatea competentă înainte ca:

Cursurile de pregătire pe calculator pot fi utilizate cu sau fără ajutorul unui instructor sau preparator.

11.2.1.4. Dosarele de pregătire (evidențele cursurilor de pregătire) trebuie să fie păstrate pentru toate persoanele care au beneficiat de pregătire, cel puțin pe durata contractului lor.

(a) cunoașterea actelor precedente de intervenție ilicită în domeniul aviației civile, a actelor teroriste și a amenințărilor actuale;

(b) cunoașterea cadrului juridic al securității aviației;

(c) cunoașterea obiectivelor și a organizării din domeniul securității aviației, inclusiv a obligațiilor și responsabilităților persoanelor care aplică măsuri de securitate;

(d) cunoașterea procedurilor de control al accesului;

(e) cunoașterea sistemelor de legitimații și permise de acces folosite la aeroport;

(f) cunoașterea procedurilor de somare a persoanelor, precum și a circumstanțelor în care trebuie să se recurgă la somarea sau raportarea persoanelor;

(g) cunoașterea procedurilor de raportare;

(h) capacitatea de a identifica articole interzise;

(i) capacitatea de a reacționa în mod corespunzător în cazul unor incidente de securitate;

(j) cunoașterea modului în care comportamentul și reacțiile umane pot afecta rezultatele în materie de securitate; și

(k) capacitatea de a comunica clar și cu încredere.

11.2.3.1. Pregătire specifică locului de muncă a persoanelor care efectuează controlul de securitate al persoanelor, al bagajelor de mână, al articolelor transportate și al bagajelor de cală trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarelor competențe:

11.2.3.2. Pregătirea persoanelor care efectuează controlul de securitate al mărfurilor și poștei trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarele competențe:

11.2.3.3. Pregătirea persoanelor care efectuează controlul de securitate al poștei și mărfurilor transportatorului aerian, al proviziilor de bord și al proviziilor de aeroport trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarelor competențe:

11.2.3.4. Pregătirea specifică a persoanelor care efectuează examinarea vehiculelor trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarelor competențe:

11.2.3.5. Pregătirea specifică a persoanelor care efectuează controlul accesului la un aeroport, precum și activități de supraveghere și de patrulare trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarelor competențe:

11.2.3.6. Pregătirea persoanelor care efectuează examinarea de securitate a aeronavelor trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarelor competențe:

11.2.3.7. Pregătirea persoanelor care asigură protecția aeronavelor trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarelor competențe:

11.2.3.8. Pregătirea persoanelor care asigură concordanța dintre bagaje și pasageri trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarelor competențe:

11.2.3.9. Pregătirea persoanelor care aplică măsuri de securitate pentru mărfuri și poștă, altele decât controlul de securitate, sau care au acces la mărfurile destinate transportului aerian identificabile sau la poșta destinată transportului aerian identificabilă trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarelor competențe:

11.2.3.10. Pregătirea persoanelor care aplică măsuri de securitate pentru poșta și materialele transportatorului aerian, pentru proviziile de bord și proviziile de aeroport trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarelor competențe:

(a) cunoașterea cerințelor legale aplicabile și a modului în care trebuie respectate;

(b) cunoașterea sarcinilor de supraveghere;

(c) cunoștințe legate de controlul intern al calității;

(d) capacitatea de a reacționa în mod corespunzător în momentul detectării unor articole interzise;

(e) cunoașterea procedurilor de răspuns la situații de urgență;

(f) capacitatea de a oferi îndrumări și pregătire la locul de muncă, precum și de a motiva alte persoane;

și, în cazul în care sarcinile atribuite persoanei impun acest lucru:

(g) cunoștințe legate de gestionarea conflictelor; și

(h) cunoașterea capabilităților și a limitelor echipamentelor de securitate sau a metodelor de control de securitate utilizate.

(a) cunoașterea cerințelor legale aplicabile și a modului în care acestea trebuie să fie respectate;

(b) cunoștințe legate de controlul intern, național, comunitar și internațional al calității;

(c) capacitatea de a motiva alte persoane;

(d) cunoașterea capabilităților și a limitelor echipamentelor de securitate sau a metodelor de control de securitate utilizate.

11.2.6.1. Persoanele, altele decât pasagerii, care solicită acces neînsoțit în zone de securitate cu acces restricționat și care nu fac obiectul punctelor 11.2.3-11.2.5 și 11.5 trebuie să beneficieze de o pregătire de conștientizare în materie de securitate înainte de a li se emite o autorizație care acordă acces neînsoțit în zone de securitate cu acces restricționat.

11.2.6.2. Pregătirea de conștientizare în materie de securitate trebuie să aibă ca rezultat dobândirea următoarelor competențe:

11.2.6.3. Tuturor persoanelor care urmează o pregătire de conștientizare în materie de securitate trebuie să li se ceară să demonstreze înțelegerea tuturor subiectelor menționate la punctul 11.2.6.2 înainte de a li se emite o autorizație care acordă acces neînsoțit în zone de securitate cu acces restricționat.

(a) cunoașterea actelor precedente de intervenție ilicită în domeniul aviației civile, a actelor teroriste și a amenințărilor actuale;

(b) conștientizarea cu privire la cerințele legale aplicabile;

(c) cunoașterea obiectivelor și a organizării din domeniul securității aviației în mediul lor de lucru, inclusiv a obligațiilor și responsabilităților persoanelor care aplică măsuri de securitate;

(d) cunoașterea procedurilor de raportare; precum și

(e) capacitatea de a reacționa în mod corespunzător în cazul unor incidente de securitate.

11.3.1. Persoanele care execută sarcinile enumerate la punctele 11.2.3.1-11.2.3.5 trebuie să facă obiectul:

11.3.2. În cadrul procesului de certificare sau aprobare inițială, persoanele care lucrează cu echipamente cu raze X sau cu echipamente EDS, precum și examinatorii umani care efectuează controale cu scanere de securitate trebuie să treacă un test standardizat de interpretare a imaginilor.

11.3.3. Procesul de recertificare sau de reaprobare a persoanelor care operează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, precum și a examinatorilor umani care efectuează controale cu scanere de securitate trebuie să includă atât un test standardizat de interpretare a imaginilor, cât și o evaluare a performanțelor operaționale.

11.3.4. Eșecul de a urma sau de a finaliza cu succes procesul de recertificare sau de reaprobare într-un termen rezonabil, care să nu depășească în mod normal trei luni, trebuie să conducă la retragerea drepturilor de securitate corespunzătoare.

11.3.5. Evidențele privind certificarea sau aprobarea trebuie să fie păstrate pentru toate persoanele certificate, respectiv aprobate, cel puțin pe durata contractului acestora.

11.4.1. Persoanele care operează echipamente cu raze X sau echipamente EDS trebuie să beneficieze de o pregătire periodică care să constea în cursuri și teste de recunoaștere a imaginilor. Aceasta trebuie să se facă sub forma:

Rezultatele testelor trebuie să fie puse la dispoziția persoanei în cauză și înregistrate și pot fi luate în considerare ca făcând parte din procesul de recertificare sau de reaprobare.

În cazul pregătirii în cadrul unei clase și/sau pregătirii pe calculator, persoanele trebuie să facă obiectul unor cursuri și teste de recunoaștere a imaginilor timp de cel puțin șase ore în fiecare perioadă de șase luni. Trebuie să se utilizeze o bibliotecă de imagini care să conțină cel puțin 1 000 de imagini a cel puțin 250 de articole periculoase diferite, inclusiv imagini cu părți componente ale unor articole periculoase, fiecare dintre acestea fiind surprins într-o varietate de unghiuri diferite. În timpul cursurilor și testelor se utilizează o selecție impredictibilă de imagini din bibliotecă.

În cazul pregătirii la locul de muncă prin utilizarea sistemului TIP, biblioteca TIP trebuie să conțină cel puțin 6 000 de imagini a cel puțin 1 500 de articole periculoase diferite, inclusiv imagini cu părți componente ale unor articole periculoase, fiecare dintre acestea fiind surprins într-o varietate de unghiuri diferite.

11.4.1.1. Examinatorii umani care efectuează controale cu scanere de securitate trebuie să beneficieze de o pregătire periodică, care să constea în cursuri și teste de recunoaștere a imaginilor. Aceasta se desfășoară sub forma unor cursuri de pregătire în cadrul unei clase și/sau de pregătire pe calculator cu durata de cel puțin 6 ore la fiecare perioadă de 6 luni.

Rezultatele testelor trebuie să fie puse la dispoziția persoanei în cauză și înregistrate, și pot fi luate în considerare în cadrul procesului de recertificare sau de reaprobare.

11.4.2. Persoanele care execută sarcinile enumerate la punctul 11.2, altele decât persoanele menționate la punctul 11.4.1, trebuie să participe la cursuri periodice de pregătire organizate cu o frecvență suficientă pentru a se asigura că menținerea și dobândirea competențelor țin pasul cu evoluțiile din domeniul securității.

Cursuri periodice de pregătire se organizează:

▼M9

▼B

Cerințele de la litera (a) nu se aplică în cazul competențelor care au fost dobândite în cadrul pregătirii specifice și care nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite persoanei respective.

11.4.3. Evidențe ale cursurilor periodice de pregătire trebuie să fie păstrate pentru toate persoanele care au beneficiat de acestea, cel puțin pe durata contractului lor.

11.5.1. Autoritatea competentă trebuie să mențină actualizate sau să aibă acces la liste de instructori certificați care îndeplinesc cerințele de la punctul 11.5.2 sau 11.5.3.

11.5.2. Instructorii trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor în conformitate cu punctul 11.1.3 și să prezinte o dovadă a calificărilor sau cunoștințelor necesare.

11.5.3. Instructorii care au fost recrutați sau care au predat cursurile de pregătire indicate în prezentul regulament înainte de intrarea în vigoare a acestuia trebuie să furnizeze autorității competente, ca o condiție minimă, dovezi satisfăcătoare că:

11.5.4. Pentru a obține certificarea de instructor calificat să predea cursurile de pregătire definite la punctele 11.2.3.1-11.2.3.5 și la punctele 11.2.4 și 11.2.5, o persoană trebuie să aibă cunoștințe despre mediul de lucru din domeniul relevant al securității aviației, precum și calificări și competențe în următoarele domenii:

11.5.5. Autoritatea competentă trebuie fie să ofere ea însăși pregătire instructorilor, fie să aprobe și să mențină actualizată o listă de cursuri adecvate de pregătire în domeniul securității. Autoritatea competentă trebuie să se asigure că instructorilor li se oferă cursuri de pregătire periodică sau informații în legătură cu evoluțiile înregistrate în domeniile de interes.

11.5.6. Dacă nu mai este convinsă că pregătirea oferită de un instructor calificat are ca rezultat dobândirea competențelor corespunzătoare, autoritatea competentă trebuie fie să retragă aprobarea pentru cursul respectiv, fie să se asigure că instructorul în cauză este suspendat sau retras de pe lista instructorilor calificați, după caz.

11.7.1. Orice competență dobândită într-un stat membru de către o persoană în vederea îndeplinirii cerințelor din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia trebuie să fie recunoscută în alt stat membru.

(a) Confirm că am determinat nivelul de conformitate al entității validate în mod imparțial și obiectiv.

(b) Confirm că nu sunt și nici nu am fost, în ultimii doi ani, angajat al entității validate.

(c) Confirm că nu am niciun interes economic sau alt interes direct sau indirect în ceea ce privește rezultatele activității de validare, entitatea validată sau filialele acesteia.

(d) Confirm că, în afara procedurii de validare, nu am și nici nu am avut în ultimele 12 luni relații de afaceri cu entitatea validată, precum pregătirea și consilierea, în domenii legate de securitatea aviației.

(e) Confirm că raportul de validare UE a securității aviației se bazează pe o evaluare amănunțită a faptelor constatate în documentația de securitate relevantă, inclusiv programul de securitate al entității validate sau un echivalent al acestuia, precum și pe activități de verificare la fața locului.

(f) Confirm că raportul de validare UE a securității aviației se bazează pe o evaluare a tuturor domeniilor relevante care țin de securitate referitor la care validatorul trebuie să prezinte un aviz pe baza listei de verificare relevante a UE.

(g) Confirm că am aplicat o metodologie care permite realizarea de rapoarte separate de validare UE a securității aviației pentru fiecare entitate validată și care garantează obiectivitatea și imparțialitatea în ceea ce privește constatarea faptelor și evaluarea, în cazul în care se validează mai multe entități împreună.

(h) Confirm că nu am primit niciun beneficiu financiar sau de altă natură pentru validare, în afara unui onorariu rezonabil și a rambursării costurilor de deplasare și de ședere.

12.0.1. Autoritatea, operatorul sau entitatea care folosește echipamente pentru aplicarea măsurilor de care este responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că respectivele echipamente corespund standardelor prevăzute în prezentul capitol.

Informațiile clasificate în conformitate cu Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei ( 21 ) trebuie să fie puse la dispoziția producătorilor de către autoritatea competentă pe baza principiului nevoii de a cunoaște.

12.0.2. Trebuie să se efectueze verificări de rutină ale fiecărui echipament de securitate.

12.1.1.1. Porțile detectoare de metale (WTMD) trebuie să fie capabile de a detecta și indica prin declanșarea unei alarme cel puțin obiectele metalice specificate, atât individuale, cât și combinate.

12.1.1.2. Detectarea cu ajutorul WTMD trebuie să fie independentă de poziția și orientarea obiectului metalic.

12.1.1.3. WTMD trebuie să fie fixată ferm pe o bază solidă.

12.1.1.4. WTMD trebuie să dispună de un indicator vizual care să arate că echipamentul este în funcțiune.

12.1.1.5. Mijloacele de reglare a setărilor de detecție ale WTMD trebuie să fie protejate și accesibile numai persoanelor autorizate.

12.1.1.6. WTMD trebuie să aibă o dublă alarmă, vizuală și sonoră, care se declanșează în momentul detectării obiectelor metalice, conform punctului 12.1.1.1. Ambele tipuri de alarmă trebuie să fie perceptibile pe o rază de 2 metri.

12.1.1.7. Alarma vizuală trebuie să dea o indicație despre intensitatea semnalului detectat de WTMD.

12.1.1.8. WTMD trebuie poziționate astfel încât să se asigure că nu sunt afectate de nicio sursă de interferență.

12.1.2.1. WTMD le sunt aplicabile două standarde. O decizie separată a Comisiei prevede cerințe detaliate cu privire la aceste standarde.

12.1.2.2. Toate WTMD utilizate exclusiv pentru controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, trebuie să corespundă standardului 1.

12.1.2.3. Toate WTMD utilizate pentru controlul de securitate al pasagerilor trebuie să corespundă standardului 2.

(a) să genereze un semnal sonor și/sau vizual la un anumit procentaj al persoanelor care trec prin WTMD și care nu au declanșat alarma astfel cum se menționează la punctul 12.1.1.1. Trebuie să fie posibilă reglarea procentajului; și

(b) să calculeze numărul de persoane care au făcut obiectul controlului de securitate, excluzând orice persoană care trece prin WTMD în direcția opusă; și

(c) să calculeze numărul de alarme; și

(d) să calculeze numărul de alarme ca procentaj din numărul persoanelor care au făcut obiectul controlului de securitate.

12.2.1. Detectoarele portabile de metale (HHMD) trebuie să fie capabile de a detecta obiectele din metale feroase și neferoase. Detectarea și identificarea poziției metalului detectat trebuie să fie indicate prin declanșarea unei alarme.

12.2.2. Mijloacele de reglare a setărilor de sensibilitate ai HHMD trebuie să fie protejate și accesibile numai persoanelor autorizate.

12.2.3. HHMD trebuie să declanșeze o alarmă sonoră în momentul detectării obiectelor metalice. Alarma trebuie să fie perceptibilă pe o rază de 1 metru.

12.2.4. Funcționarea HHMD nu trebuie să fie afectată de surse de interferență.

12.2.5. HHMD trebuie să dispună de un indicator vizual care să arate că echipamentul este în funcțiune.

12.4.1.1. Sistemele de detecție a explozibililor (EDS) trebuie să fie capabile de a detecta și indica prin declanșarea unei alarme prezența unor cantități individuale specificate sau mai mari de material exploziv în bagaje sau în alte expedieri.

12.4.1.2. Detecția trebuie să fie independentă de forma, poziția sau orientarea materialului exploziv.

12.4.1.3. EDS trebuie să declanșeze o alarmă în fiecare dintre următoarele situații:

12.4.2.1. Sistemelor de detecție a explozibililor le sunt aplicabile trei standarde. O decizie separată a Comisiei prevede cerințe detaliate cu privire la aceste standarde.

12.4.2.2. Toate sistemele EDS trebuie să corespundă standardului 1.

12.4.2.3. Standardul 1 expiră la 1 septembrie 2012.

12.4.2.4. Autoritatea competentă poate permite utilizarea în continuare, până la 1 ianuarie 2014 cel târziu, a sistemelor EDS de standard 1 instalate între 1 ianuarie 2003 și 1 septembrie 2006.

12.4.2.5. Standardul 2 se aplică tuturor sistemelor EDS instalate începând cu 1 ianuarie 2007, cu excepția sistemelor EDS de standard 1 pentru care a fost încheiat un contract de instalare înainte de 19 octombrie 2006.

12.4.2.6. Toate sistemele EDS trebuie să corespundă standardului 2 până la 1 septembrie 2012 cel târziu, cu excepția cazului în care se aplică prevederile de la punctul 12.4.2.4.

12.4.2.7. Standardul 2 expiră la 1 septembrie 2020.

12.4.2.8. Autoritatea competentă poate permite utilizarea în continuare, până la 1 septembrie 2022 cel târziu, a sistemelor EDS de standard 2 instalate între 1 ianuarie 2011 și 1 septembrie 2014.

12.4.2.9. Autoritatea competentă informează Comisia atunci când acordă permisiunea de continuare a utilizării sistemelor EDS de standard 2 după data de 1 septembrie 2020.

12.4.2.10. Standardul 3 se aplică tuturor sistemelor EDS instalate începând cu 1 septembrie 2014.

12.4.2.11. Toate sistemele EDS trebuie să corespundă standardului 3 până la 1 septembrie 2020 cel târziu, cu excepția cazului în care se aplică prevederile de la punctul 12.4.2.8.

12.5.1.1. Sistemul de proiectare de imagini virtuale de articole periculoase (TIP) trebuie să fie capabil de a proiecta imagini virtuale de articole periculoase în cadrul imaginii radioscopice a bagajelor și a altor expedieri supuse controlului de securitate.

Imaginile virtuale trebuie să fie distribuite uniform peste imaginea radioscopică a bagajelor și a altor expedieri supuse controlului de securitate și nu într-o poziție fixă.

Trebuie să fie posibilă fixarea procentajului de imagini virtuale care urmează să fie proiectate.

12.5.1.2. Sistemul TIP nu trebuie să afecteze performanțele și funcționarea normală a echipamentului cu raze X.

Operatorul nu trebuie să primească niciun indiciu potrivit căruia o imagine virtuală a unui articol periculos urmează să fie proiectată sau a fost proiectată până la afișarea unui mesaj conform punctului 12.5.2.2.

12.5.1.3. Mijloacele de gestionare a sistemului TIP trebuie să fie protejate și accesibile numai persoanelor autorizate.

12.5.2.1. Sistemul TIP trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:

12.5.2.2. Sistemul TIP trebuie să afișeze un mesaj destinat operatorului:

Mesajul trebuie să fie afișat astfel încât să nu mascheze imaginea bagajului sau a expedierii la care se referă.

Mesajul trebuie să rămână afișat până în momentul în care operatorul îl șterge. În cazurile indicate la literele (a) și (b), mesajul trebuie să fie afișat în același timp cu imaginea virtuală a articolului periculos.

12.5.2.3. Accesul la echipamentul dotat cu un sistem TIP activat trebuie să necesite utilizarea unui cod unic de identificare a operatorului.

12.5.2.4. Sistemul TIP trebuie să fie capabil de a stoca rezultatele privind reacțiile fiecărui operator în parte timp de cel puțin 12 luni, într-un format care să permită întocmirea de rapoarte.

12.5.2.5. Compoziția sistemului TIP face de asemenea obiectul cerințelor detaliate suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

12.7.1.1. Echipamentele enumerate la punctul 4.1.3.1 care sunt utilizate la controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor și gelurilor trebuie să fie capabile de a detecta și indica prin declanșarea unei alarme cantitățile individuale specificate sau mai mari de materiale periculoase din lichide, aerosoli și geluri.

12.7.1.2. Detectarea trebuie să fie independentă de forma sau materialul recipientului cu lichide, aerosoli și geluri.

12.7.1.3. Echipamentele trebuie utilizate în așa fel încât să se asigure că recipientul este poziționat și orientat astfel încât să se asigure că sunt atinse în întregime capabilitățile de detecție.

12.7.1.4. Echipamentele trebuie să declanșeze o alarmă în fiecare dintre următoarele situații:

12.7.2.1. Echipamentelor utilizate pentru controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor și gelurilor le sunt aplicabile două standarde. O decizie separată a Comisiei prevede cerințe detaliate cu privire la aceste standarde.

12.7.2.2. Toate echipamentele utilizate la controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor și gelurilor (LAG) trebuie să corespundă standardului 1.

Standardul 1 expiră la 29 aprilie 2016.

12.7.2.3. Standardul 2 se aplică tuturor echipamentelor utilizate pentru controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor și gelurilor instalate începând cu 29 aprilie 2014.

Toate echipamentele utilizate pentru controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor și gelurilor trebuie să corespundă standardului 2 până la 29 aprilie 2016 cel târziu.

12.8.1. Statele membre pot accepta o metodă de efectuare a controlului de securitate prin utilizarea de tehnologii noi, altele decât cele prevăzute în prezentul regulament, dacă:

12.8.2. Cu cel puțin patru luni înainte de introducerea planificată a metodei, statul membru în cauză trebuie să informeze în scris Comisia și celelalte state membre cu privire la metoda propusă de efectuare a controlului de securitate pe care intenționează să o accepte, anexând o evaluare care să indice modul în care garantează că aplicarea noii metode va satisface cerința de la punctul 12.8.1 litera (b). Această notificare trebuie să conțină, de asemenea, informații detaliate privind locul (locurile) unde se intenționează să se utilizeze respectiva metodă de efectuare a controlului de securitate, precum și durata estimată a perioadei de evaluare.

12.8.3. În cazul în care Comisia dă un răspuns favorabil statului membru sau dacă nu se primește niciun răspuns în termen de trei luni de la data cererii scrise, statul membru poate accepta introducerea metodei de efectuare a controlului de securitate prin utilizarea de tehnologii noi.

În cazul în care Comisia nu este convinsă că metoda propusă pentru efectuarea controlului de securitate oferă suficiente garanții că nivelului general de securitate a aviației în Comunitate va fi menținut, Comisia informează statul membru în acest sens în termen de trei luni de la primirea notificării menționate la punctul 12.8.2, explicând motivele sale de îngrijorare. În această situație, statul membru respectiv nu trebuie să înceapă punerea în aplicare a respectivei metode de efectuare a controlului de securitate înainte de a se conforma cerințelor Comisiei.

12.8.4. Perioada maximă de evaluare a fiecărei metode de efectuare a controlului de securitate prin utilizarea de tehnologii noi este de optsprezece luni. Această perioadă de evaluare poate fi prelungită de către Comisie cu maximum douăsprezece luni, cu condiția ca statul membru să justifice corespunzător cererea de prelungire.

12.8.5. În timpul perioadei de evaluare, la intervale de cel mult șase luni, autoritatea competentă din respectivul stat membru trebuie să transmită Comisiei un raport de activitate privind evaluarea. Comisia informează celelalte state membre cu privire la conținutul raportului de activitate. În cazul în care nu se prezintă un raport de activitate, Comisia poate cere respectivului stat membru să suspende testele.

12.8.6. În cazul în care, pe baza unui raport, Comisia nu este convinsă că noua metodă de efectuare a controlului de securitate aflată în teste oferă suficiente garanții că nivelului general de securitate a aviației în Comunitate este menținut, Comisia informează statul membru că testele trebuie să fie suspendate până în momentul în care se pot oferi astfel de garanții.

12.8.7. Nicio perioadă de evaluare nu poate depăși treizeci de luni.

12.9.1.1. Un câine pentru detectarea explozivilor (CDE) trebuie să fie capabil de a detecta și indica prezența unor cantități individuale specificate sau mai mari de material exploziv.

12.9.1.2. Detecția trebuie să fie independentă de forma, poziția sau orientarea materialului exploziv.

12.9.1.3. CDE trebuie să declanșeze o alarmă, sub forma unei reacții pasive, atunci când detectează materialele explozive prevăzute în apendicele 12-D la o decizie separată a Comisiei.

12.9.1.4. Un CDE și conductorul său pot fi folosiți pentru controlul de securitate dacă ambii au fost aprobați, atât individual, cât și în cuplu.

12.9.1.5. Un CDE și conductorul său trebuie să beneficieze de o pregătire inițială și recurentă pentru a se asigura dobândirea și menținerea competențelor necesare și, dacă este cazul, dobândirea altora noi.

12.9.1.6. Pentru a fi autorizat, un cuplu chinotehnic pentru detectarea explozivilor, format dintr-un CDE și conductorul (conductorii) său (săi), trebuie să absolve cu succes un curs de pregătire.

12.9.1.7. Un cuplu chinotehnic pentru detectarea explozivilor trebuie aprobat de autoritatea competentă sau în numele acesteia, în conformitate cu apendicele 12-E și 12-F la o decizie separată a Comisiei.

12.9.1.8. După aprobarea de către autoritatea competentă, un cuplu chinotehnic pentru detectarea explozivilor poate fi folosit la efectuarea controalelor de securitate prin metoda alergării libere (free running) sau prin metoda depistării mirosului de exploziv de la distanță (remote explosive scent tracing).

12.9.2.1. Cerințele de performanță pentru CDE sunt stabilite în apendicele 12-D la o decizie separată a Comisiei.

12.9.2.2. Un cuplu chinotehnic pentru detectarea explozivilor folosit pentru controlul de securitate al persoanelor, al bagajelor de mână, al articolelor transportate de alte persoane decât pasagerii, al vehiculelor, al aeronavelor, al proviziilor de bord și de aeroport și al zonelor de securitate cu acces restricționat de pe aeroport trebuie să respecte standardul 1 de detectare.

12.9.2.3. Un cuplu chinotehnic pentru detectarea explozivilor folosit pentru controlul de securitate al bagajelor de cală, al poștei și materialelor transportatorului aerian, al mărfurilor și poștei în general trebuie să respecte standardul 2 de detectare.

12.9.2.4. Un cuplu chinotehnic pentru detectarea explozivilor care primește aprobare pentru detectarea de materiale explozive prin metoda depistării mirosului de exploziv de la distanță poate fi folosită numai pentru controlul de securitate al mărfurilor, nu și în alte sectoare incluse în standardul 2.

12.9.2.5. Un CDE utilizat pentru detectarea materialelor explozive trebuie să fie echipat cu mijloace adecvate care să permită identificarea unică a CDE.

12.9.2.6. În cursul operațiunilor de detectare a explozivilor, un CDE trebuie să fie întotdeauna însoțit de conductorul care a fost aprobat să lucreze cu el.

12.9.2.7. Un CDE care a primit aprobare pentru metoda alergării libere va avea numai un singur conductor. Un conductor poate primi aprobare pentru a conduce maximum doi CDE.

12.9.2.8. Un CDE care a primit aprobare pentru metoda depistării mirosului de exploziv de la distanță poate avea maximum doi conductori.

12.9.3.1. Pregătirea unui cuplu chinotehnic pentru detectarea explozivilor trebuie să includă elemente teoretice, practice și de pregătire la locul de muncă.

12.9.3.2. Conținutul cursurilor de pregătire trebuie stabilit sau aprobat de autoritatea competentă.

12.9.3.3. Pregătirea trebuie efectuată de autoritatea competentă sau în numele acesteia, cu instructori calificați în conformitate cu punctul 11.5 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010.

12.9.3.4. Câinii antrenați pentru detectarea explozivilor trebuie utilizați exclusiv în acest scop.

12.9.3.5. Pe durata pregătirii, se vor utiliza ca accesorii de antrenament materiale explozive.

12.9.3.6. Orice persoană care manevrează accesoriile de antrenament trebuie să urmeze un curs de pregătire pentru a se evita contaminarea.

12.9.3.7. Un cuplu chinotehnic pentru detectarea explozivilor trebuie să beneficieze de o pregătire inițială bazată pe criteriile stabilite la punctul 12.9.3 dintr-o decizie separată a Comisiei.

12.9.3.8. Pregătirea inițială a unui cuplu chinotehnic pentru detectarea explozivilor trebuie să includă pregătirea practică în viitorul mediu de lucru.

12.9.3.9. Un CDE și conductorul său trebuie să respecte cerințele de pregătire recurentă, atât individual, cât și în cuplu.

12.9.3.10. Pregătirea recurentă trebuie asigure menținerea competențelor existente la nivelul cerut în cadrul pregătirii inițiale și a competențelor dobândite în conformitate cu evoluțiile din domeniul securității.

12.9.3.11. Pregătirea recurentă a unui cuplu chinotehnic pentru detectarea explozivilor trebuie efectuată de cel puțin o dată la 6 săptămâni. Durata minimă a pregătirii recurente trebuie să fie de cel puțin 4 ore într-un interval de 6 săptămâni.

12.9.3.12. Punctul 11 nu se aplică în cazul în care un CDE participă cel puțin o dată pe săptămână la pregătirea pentru recunoașterea tuturor materialelor enumerate în apendicele 12-D la o decizie separată a Comisiei.

12.9.3.13. Evidențele cursurilor de pregătire inițială și recurentă trebuie păstrate atât pentru CDE, cât și pentru conductorul său cel puțin pe durata contractului lor și trebuie puse la dispoziția autorității competente la cererea acesteia.

12.9.3.14. Atunci când urmează să efectueze operațiuni de control de securitate, un CDE trebuie să participe la pregătirea operațională pentru a se garanta că îndeplinește standardele de performanță prevăzute în apendicele 12-D la o decizie separată a Comisiei.

12.9.3.15. Pregătirea operațională trebuie efectuată în mod continuu și aleatoriu pe durata desfășurării operațiunilor și trebuie să permită evaluarea performanțelor CDE în materie de detectare cu ajutorul unor accesorii de antrenament omologate.

12.9.4.1. Procedura de aprobare trebuie să garanteze evaluarea următoarelor competențe:

12.9.4.2. Procedura de aprobare trebuie să simuleze fiecare mediu de lucru în care își va desfășura activitatea cuplul chinotehnic pentru detectarea explozivilor.

12.9.4.3. Cuplul chinotehnic pentru detectarea explozivilor trebuie să fi absolvit cu succes pregătirea aferentă fiecărui mediu de lucru pentru care solicită aprobarea.

12.9.4.4. Procedurile de aprobare trebuie să se deruleze în conformitate cu apendicele 12-E și 12-F la o decizie separată a Comisiei.

12.9.4.5. Valabilitatea fiecărei perioade de aprobare nu trebuie să depășească 12 luni.

12.9.5.1. Cuplul chinotehnic pentru detectarea explozivilor trebuie să se supună măsurilor de control al calității stabilite în apendicele 12-G la o decizie separată a Comisiei.

(a) scanerele de securitate detectează și indică prin intermediul unei alarme cel puțin obiectele metalice și nemetalice specificate, inclusiv explozivi, atât individual cât și în combinație;

(b) obiectul trebuie să poată fi detectat indiferent de poziția și orientarea sa;

(c) sistemul trebuie să dispună de un indicator vizual care să arate că echipamentul este în funcțiune;

(d) scanerele de securitate trebuie poziționate astfel încât funcționarea lor să nu fie afectată de nicio sursă de interferență;

(e) funcționarea corectă a scanerelor de securitate trebuie testată zilnic;

(f) scanerul de securitate trebuie folosit în conformitate cu instrucțiunile furnizate de producător.

12.11.2.1. Toate scanerele de securitate trebuie să îndeplinească standardul 1.

Standardul 1 expiră la 1 ianuarie 2022.

12.11.2.2. Standardul 2 se aplică scanerelor de securitate instalate începând cu 1 ianuarie 2019.