EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32002D0187

Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate

JO L 63, 6.3.2002, p. 1–13 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO, HR)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 11/12/2019; abrogat şi înlocuit prin 32018R1727

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2002/187/oj

32002D0187



Official Journal L 063 , 06/03/2002 P. 0001 - 0013
Ediţie specială în limba cehă Chapter 19 Volume 04 P. 197 - 209
Ediţie specială în limba estonă Chapter 19 Volume 04 P. 198 - 210
Ediţie specială în limba maghiară Chapter 19 Volume 04 P. 197 - 209
Ediţie specială în limba lituaniană Chapter 19 Volume 04 P. 197 - 209
Ediţie specială în limba letonă Chapter 19 Volume 04 P. 197 - 209
Ediţie specială în limba malteză Chapter 19 Volume 04 P. 197 - 209
Ediţie specială în limba polonă Chapter 19 Volume 04 P. 197 - 209
Ediţie specială în limba slovacă Chapter 19 Volume 04 P. 197 - 209
Ediţie specială în limba slovenă Chapter 19 Volume 04 P. 197 - 209


20020228

Decizia Consiliului

din 28 februarie 2002

de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate

(2002/187/JAI)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 și articolul 34 alineatul (2) litera (c),

având în vedere inițiativa Republicii Federale Germania, inițiativa Republicii Portugheze, a Republicii Franceze, a Regatului Suediei și a Regatului Belgiei [1],

având în vedere avizul Parlamentului European [2],

întrucât:

(1) Este necesar să se îmbunătățească cooperarea judiciară între statele membre, în special în lupta împotriva formelor grave de criminalitate, care sunt adesea fapte ale organizațiilor transnaționale.

(2) Îmbunătățirea efectivă a cooperării judiciare între statele membre necesită adoptarea urgentă la nivelul Uniunii a unor măsuri structurale destinate să faciliteze coordonarea optimă a desfășurării a cercetărilor și a urmăririlor penale din statele membre, acoperind teritoriul mai multora dintre ele, cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale.

(3) Pentru a consolida lupta împotriva formelor grave de criminalitate organizată, Consiliul European de la Tampere din 15 și 16 octombrie 1999, în special la punctul (46) al concluziilor sale, a decis crearea unei unități (Eurojust) formată din procurori, magistrați sau ofițeri de poliție cu competențe echivalente.

(4) Această unitate Eurojust este instituită prin prezenta decizie ca organ al Uniunii, cu personalitate juridică și finanțat din bugetul general al Uniunii Europene, cu excepția salariilor și onorariilor membrilor naționali și ale asistenților acestora, finanțare care este în sarcina statelor lor membre de origine.

(5) Obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) [3] au, de asemenea, importanță în ceea ce privește Eurojust. Colegiul Eurojust ar trebui să adopte măsurile de punere în aplicare necesare pentru îndeplinirea acestor obiective. Acesta ar trebui să țină cont pe deplin de activitățile sensibile ale Eurojust în materie de anchetă și urmărire penală. În acest cadru, se exclude accesul OLAF la documente, instrumente, rapoarte, note sau informații, pe orice tip de suport, deținute sau create în cadrul acestor activități, fie ele în curs sau terminate, și se interzice transmiterea către OLAF a acestor documente, instrumente, rapoarte, note sau informații.

(6) Pentru a-și putea îndeplini obiectivele într-un mod cât mai eficient, Eurojust trebuie să-și îndeplinească sarcinile fie prin intermediul unuia sau mai multor membri naționali, fie în calitate de colegiu.

(7) Autoritățile competente ale statelor membre trebuie să facă schimb de informații cu Eurojust, în conformitate cu modalitățile care servesc și respectă interesul funcționării acțiunii publice.

(8) Competențele Eurojust nu aduc atingere competențelor Comunității în materie de protejare a intereselor financiare ale acesteia, și nici convențiilor și acordurilor existente, în special Convenția europeană privind asistența judiciară reciprocă în materie penală (Consiliul Europei), semnată la Strasbourg la 20 aprilie 1959, precum și Convenția privind asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene [4], adoptată de Consiliu la 29 mai 2000 și Protocolul acesteia [5] adoptat la 16 octombrie 2001.

(9) Pentru a îndeplini aceste obiective, Eurojust prelucrează automat datele cu caracter personal sau în fișiere manuale structurate. În consecință, ar trebui să se ia măsurile necesare pentru a garanta un nivel de protecție a datelor care să corespundă cel puțin celui care rezultă din aplicarea principiilor Convenției pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor personale (Consiliul Europei), semnată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981 și din modificările ulterioare, în special Protocolul deschis spre semnare la 8 noiembrie 2001, în momentul în care aceste modificări vor intra în vigoare între statele membre.

(10) Pentru a contribui la garantarea și la controlul prelucrării corecte de către Eurojust a datelor cu caracter personal, este necesară stabilirea unui organ de control comun care, având în vedere alcătuirea Eurojust, trebuie să fie format din judecători sau, în cazul în care sistemul constituțional sau național necesită acest lucru, din persoane cu o funcție echivalentă, care le conferă independența corespunzătoare. Competențele acestui organ de control comun nu trebuie să aducă atingere competențelor instanțelor judecătorești naționale și acțiunilor care pot fi introduse în fața acestora.

(11) Pentru asigurarea unei coordonări armonioase între diferitele activități ale Uniunii și ale Comunității, și cu respectarea articolelor 29 și 36 alineatul (2) din tratat, Comisia trebuie să fie asociată pe deplin la lucrările Eurojust, în ceea ce privește problemele generale, cât și pe cele care sunt de competența sa. Regulamentul intern al Eurojust trebuie să precizeze modalitățile care permit Comisiei să participe la lucrările Eurojust în domeniile care sunt de competența sa.

(12) Este necesar să se prevadă dispoziții care să asigure că Eurojust și Oficiul European de Poliție (Europol) [6] stabilesc și mențin o strânsă cooperare

(13) Este necesar ca Eurojust și Rețeaua Judiciară Europeană creată prin Acțiunea comună 98/428/JAI [7] să întrețină legături privilegiate. În acest scop, este necesar, în special, ca secretariatul Rețelei să fie situat în cadrul secretariatului Eurojust.

(14) Pentru a facilita activitățile Eurojust, este necesar ca statele membre să poată stabili sau desemna unul sau mai mulți corespondenți naționali.

(15) În măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale, trebuie, de asemenea, ca Eurojust să poată iniția cooperarea cu statele terțe și să poată fi încheiate acorduri în acest sens, prioritar cu statele candidate la aderarea la Uniune, și cu alte state cu care s-au încheiat acorduri.

(16) Datorită faptului că adoptarea prezentei decizii impune aprobarea unor noi măsuri legislative importante în statele membre, este necesar să se prevadă anumite dispoziții tranzitorii.

(17) Punctul (57) din concluziile Consiliului European de la Laeken din 14 și 15 decembrie 2001 prevede că, în așteptarea unui acord global privind sediul anumitor agenții, Eurojust își poate începe activitatea la Haga.

(18) Prezenta decizie respectă drepturile fundamentale și ține cont de principiile recunoscute la articolul 6 alineatul (2) din tratat și reflectate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

DECIDE:

Articolul 1

Constituire și personalitate juridică

Prezenta decizie instituie o unitate numită "Eurojust" ca organ al Uniunii.

Eurojust are personalitate juridică.

Articolul 2

Compunere

(1) Eurojust este compus din câte un membru național, detașat de fiecare stat membru, în conformitate cu sistemul său juridic, având calitatea de procuror, judecător sau de ofițer de poliție cu competențe echivalente.

(2) Fiecare membru național poate fi asistat de o persoană. În cazul în care este necesar și, cu acordul colegiului prevăzut la articolul 10, mai multe persoane pot asista membrul național. Unul dintre acești asistenți poate înlocui membrul național.

Articolul 3

Obiective

(1) În cadrul cercetărilor și al urmăririlor penale, implicând două sau mai multe state membre, a comportamentelor criminale prevăzute la articolul 4 în domeniul criminalității grave, în special când aceasta este organizată, obiectivele Eurojust sunt următoarele:

(a) promovarea și ameliorarea coordonării între autoritățile competente ale statelor membre cu privire la cercetările și urmăririle penale în statele membre, ținând cont de oricare cerere formulată de o autoritate competentă a unui stat membru și de orice informație furnizată de un organ competent, în temeiul dispozițiilor adoptate în cadrul tratatelor;

(b) ameliorarea cooperării dintre autoritățile competente ale statelor membre, în special prin facilitarea punerii în aplicare a asistenței judiciare internaționale și a executării cererilor de extrădare;

(c) susținerea, în orice alt fel, a autorităților competente din statele membre, pentru a consolida eficiența cercetărilor și a urmăririlor penale.

(2) În conformitate cu modalitățile prevăzute de prezenta decizie și la cererea unei autorități competente a unui stat membru, Eurojust poate, de asemenea, să sprijine cercetări sau urmăriri penale privind doar acest stat membru și un stat terț, în cazul în care un acord stabilind o cooperare în temeiul articolului 27 alineatul (3) a fost încheiat cu statul respectiv sau atunci când, într-un caz particular, există un interes fundamental pentru a oferi acest sprijin.

(3) În funcție de modalitățile prevăzute de prezenta decizie și la cererea fie a unei autorități competente a unui stat membru, fie a Comisiei, Eurojust poate, de asemenea, să sprijine cercetări sau urmăriri penale privind doar acest stat membru și Comunitatea.

Articolul 4

Competențe

(1) Domeniul competenței generale a Eurojust cuprinde:

(a) tipurile de criminalitate și infracțiunile pentru care Europol are oricând competența de a acționa, în temeiul articolului 2 al Convenției Europol din 26 iulie 1995;

(b) următoarele tipuri de criminalitate:

- criminalitatea informatică;

- frauda și corupția, precum și orice faptă penală care aduce atingere intereselor financiare ale Comunității Europene;

- spălarea produselor infracțiunii;

- infracțiuni împotriva mediului;

- participarea la o organizație criminală, în sensul Acțiunii comune 98/733/JAI a Consiliului din 21 decembrie 1998 privind incriminarea participării la o organizație criminală în statele membre ale Uniunii Europene [8];

(c) alte infracțiuni comise în legătură cu tipurile de criminalitate și infracțiunile prevăzute la literele (a) și (b).

(2) Pentru alte tipuri de infracțiuni decât cele prevăzute la alineatul (1), Eurojust poate, în mod complementar, în conformitate cu obiectivele sale și la cererea unei autorități competente a unui stat membru, să asiste la cercetări sau la urmăriri penale.

Articolul 5

Funcțiile Eurojust

(1) Pentru a-și realiza obiectivele, Eurojust își îndeplinește funcțiile:

(a) prin intermediul unuia sau al mai multor membri naționali interesați, în conformitate cu articolul 6, sau

(b) în calitate de colegiu, în conformitate cu articolul 7, în cazurile:

(i) în care unul sau mai mulți membri naționali interesați de o cauză tratată de Eurojust fac o cerere cu privire la aceasta sau

(ii) referitoare la cercetări sau urmăriri penale care au repercusiuni la nivelul Uniunii sau pot afecta alte state membre decât cele implicate în mod direct sau

(iii) în care este vorba de o problemă generală referitoare la realizarea obiectivelor sale sau

(iv) prevăzute de alte dispoziții ale prezentei decizii.

(2) Atunci când își îndeplinește sarcinile, Eurojust indică dacă acționează prin intermediul unuia sau al mai multor membri naționali, în sensul articolului 6, sau în calitate de colegiu, în sensul articolului 7.

Articolul 6

Funcțiile Eurojust exercitate prin intermediul membrilor săi naționali

În cazul în care Eurojust acționează prin intermediul membrilor săi naționali interesați, acesta:

(a) poate să solicite autorităților competente ale statelor membre interesate să aibă în vedere:

(i) să întreprindă o cercetare sau urmărire penale întemeiate pe fapte concrete;

(ii) să accepte că una dintre autorități poate fi mai bine plasată pentru a desfășura o cercetare sau urmărire penale întemeiate pe fapte concrete;

(iii) să realizeze o coordonare între autoritățile competente ale statelor membre interesate;

(iv) să formeze o echipă de cercetare comună, în conformitate cu instrumentele de cooperare relevante;

(v) să îi furnizeze orice informație necesară pentru a-și îndeplini funcțiile;

(b) asigură informarea reciprocă a autorităților competente ale statelor membre interesate cu privire la cercetările și urmăririle penale despre care are cunoștință;

(c) asistă, la cererea acestora, autoritățile competente ale statelor membre, pentru a asigura cea mai bună coordonare posibilă a cercetărilor și urmăririlor penale;

(d) oferă asistență pentru îmbunătățirea cooperării între autoritățile competente ale statelor membre;

(e) cooperează și se consultă cu Rețeaua Judiciară Europeană, utilizând baza documentară a acesteia și contribuind la îmbunătățirea ei;

(f) în cazurile prevăzute la articolul 3 alineatele (2) și (3) și cu acordul colegiului, asistă cercetările și urmăririle penale cu privire la autoritățile competente ale unui singur stat membru;

(g) poate, în conformitate cu obiectivele sale și în cadrul articolului 4 alineatul (1), pentru a îmbunătăți cooperarea și coordonarea între autoritățile competente ale statelor membre, să transmită cereri de asistență judiciară, atunci când acestea:

(i) provin de la o autoritate competentă a unui stat membru;

(ii) privesc o cercetare sau o urmărire penale conduse de această autoritate într-o anumită cauză și

(iii) necesită intervenția sa, în vederea unei executări coordonate.

Articolul 7

Funcțiile Eurojust exercitate în calitate de colegiu

Atunci când Eurojust acționează în calitate de colegiu, aceasta:

(a) poate, în ceea ce privește tipurile de criminalitate și infracțiunile vizate la articolul 4 alineatul (1), să solicite autorităților competente ale statelor interesate, motivându-și cererea:

(i) să întreprindă o cercetare sau urmărire penale întemeiate pe fapte concrete;

(ii) să accepte că una dintre autoritățile competente poate fi mai bine plasată pentru a începe o cercetare sau o urmărire penală întemeiate pe fapte concrete;

(iii) să realizeze o coordonare între autoritățile competente ale statelor membre interesate;

(iv) să formeze o echipă de cercetare comună, în conformitate cu instrumentele de cooperare pertinente;

(v) să-i furnizeze orice informație necesară pentru a-și îndeplini funcțiile;

(b) asigură informarea reciprocă a autorităților competente ale statelor membre cu privire la cercetările și urmăririle penale despre care are cunoștință și care au incidență la nivelul Uniunii sau care ar putea să intereseze alte state membre decât cele direct interesate;

(c) asistă, la solicitarea acestora, autoritățile competente ale statelor membre, pentru a asigura cea mai bună coordonare posibilă a cercetărilor și urmăririlor penale;

(d) ofertă asistență pentru îmbunătățirea cooperării între autoritățile competente ale statelor membre, în special pe baza analizei făcute de Europol;

(e) cooperează și se consultă cu Rețeaua Judiciară Europeană, utilizând baza documentară a acesteia și contribuind la îmbunătățirea ei;

(f) poate asista Europol, în special furnizându-i avize, pe baza analizelor efectuate de Europol;

(g) poate să ofere sprijin logistic în cazurile prevăzute la literele (a), (c) și (d). Acest sprijin logistic poate include asistență la traducerea, interpretarea și organizarea reuniunilor de coordonare.

Articolul 8

Motivație

În cazul în care autoritățile competente ale statului membru interesat decid să nu respecte cererea prevăzută la articolul 7 litera (a), acestea informează Eurojust despre decizia lor și despre motivele acesteia, cu excepția situației în care, în cazurile prevăzute la articolul 7 litera (a) punctele (i), (ii) și (v), nu își pot prezenta motivația deoarece:

(i) aceasta ar aduce atingere unor interese naționale fundamentale în materie de siguranță sau

(ii) aceasta ar compromite buna desfășurare a cercetărilor în curs sau siguranța persoanelor.

Articolul 9

Membrii naționali

(1) Membrii naționali se supun dreptului intern a statului lor membru, în ceea ce privește statutul lor. Durata mandatului membrilor naționali este determinată de statul membru de origine. Aceasta trebuie să permită o bună funcționare a Eurojust.

(2) Toate informațiile schimbate între Eurojust și statele membre, inclusiv cererile formulate în cadrul articolului 6 litera (a), sunt transmise prin intermediul membrului național.

(3) Fiecare stat membru definește natura și întinderea competențelor judiciare pe care le conferă membrului național pe propriul teritoriu. El definește, de asemenea, dreptul pe care îl are un membru național să acționeze, în comparație cu autoritățile judiciare străine, în conformitate cu angajamentele internaționale pe care și le-a asumat. În momentul desemnării membrului național, și, după caz, în orice alt moment, statul membru notifică unității Eurojust și Secretariatului General al Consiliului decizia sa, pentru ca acesta să informeze celelalte state membre. Acestea din urmă se angajează să accepte și să recunoască prerogativele conferite în acest fel, în măsura în care sunt conforme cu angajamentele internaționale.

(4) Pentru îndeplinirea obiectivelor Eurojust, membrul național are acces la informațiile conținute de cazierul judiciar național sau din orice alt registru al propriului stat membru, în același fel în care dreptul său intern prevede acest lucru pentru un procuror, judecător sau agent de poliție cu competențe echivalente.

(5) Membrul național poate contacta direct autoritățile competente ale statului său membru.

(6) În exercitarea funcțiilor sale, membrul național indică, după caz, dacă acționează în temeiul competențelor judiciare care îi sunt conferite, în conformitate cu alineatul (3).

Articolul 10

Colegiul

(1) Colegiul este compus din totalitatea membrilor naționali. Fiecare membru național dispune de un vot.

(2) După consultarea organului de control comun prevăzut la articolul 23 cu privire la dispozițiile privind prelucrarea datelor cu caracter personal, Consiliul aprobă regulamentul de procedură al Eurojust, la propunerea colegiului, pe care acesta o adoptă în prealabil în unanimitate. Dispozițiile regulamentului de procedură care privesc prelucrarea datelor cu caracter personal pot face obiectul unei aprobări separate a Consiliului.

(3) În cazul în care acționează în conformitate cu articolul 7 litera (a), colegiul hotărăște cu o majoritate de două treimi. Colegiul își adoptă celelalte decizii în conformitate cu regulamentul de procedură.

Articolul 11

Rolul Comisiei

(1) Comisia este pe deplin asociată lucrărilor Eurojust, în conformitate cu articolul 36 alineatul (2) din tratat. Ea participă la aceste lucrări, în domeniile în care este competentă.

(2) În cadrul lucrărilor Eurojust privind coordonarea cercetărilor și a urmăririlor penale, Comisia poate fi invitată să ajute prin cunoștințele sale de specialitate.

(3) Eurojust și Comisia pot conveni asupra unor modalități practice necesare consolidării cooperării dintre ele.

Articolul 12

Corespondenți naționali

(1) Fiecare stat membru poate stabili sau numi unul sau mai mulți corespondenți naționali. Această stabilire sau numire este prioritară în materie de terorism. Relațiile între corespondentul național și autoritățile competente ale statelor membre sunt reglementate de dreptul intern. Corespondenții naționali își au locul de muncă în statul membru care i-a numit.

(2) Atunci când un stat membru desemnează un corespondent național, acesta poate fi un punct de contact al Rețelei Judiciare Europene.

(3) Relațiile dintre membrul național și corespondentul național nu exclud relații directe între membrul național și autoritățile sale competente.

Articolul 13

Schimbul de informații cu statele membre și între membrii naționali

(1) Autoritățile competente ale statelor membre pot schimba cu Eurojust orice informație necesară îndeplinirii funcțiilor acestuia, în conformitate cu articolul 5.

(2) În conformitate cu articolul 9, membrii naționali ai Eurojust au puterea să schimbe, fără autorizație prealabilă, orice informații necesare în vederea îndeplinirii funcțiilor acestuia, între ei sau cu autoritățile competente ale propriului stat membru.

Articolul 14

Prelucrarea datelor cu caracter personal

(1) În măsura în care acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor sale, Eurojust poate, în cadrul competențelor sale și pentru buna îndeplinire a funcțiilor sale, să prelucreze datele cu caracter personal, pe cale automată sau în fișiere manuale structurate.

(2) Eurojust adoptă măsurile necesare pentru garantarea unui nivel de protecție a datelor cu caracter personal care să corespundă cel puțin nivelului rezultat din aplicarea principiilor Convenției Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 și din modificările ulterioare în vigoare între statele membre.

(3) Datele cu caracter personal prelucrate de Eurojust sunt adecvate, pertinente și nu trebuie să depășească scopurile pentru care sunt prelucrate și, ținând cont de informațiile furnizate de autoritățile competente ale statelor membre sau de alți parteneri, în conformitate cu articolele 13 și 26, sunt exacte și actualizate. Eurojust prelucrează datele cu caracter personal în mod loial și licit.

(4) În conformitate cu prezenta decizie, Eurojust stabilește un index al datelor referitoare la cercetări și poate crea fișiere de lucru temporare care să conțină și date cu caracter personal.

Articolul 15

Restricții privind prelucrarea datelor cu caracter personal

(1) La prelucrarea datelor, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), Eurojust poate să utilizeze doar următoarele date cu caracter personal ale persoanelor care, în temeiul dreptului intern al statelor membre respective, fac obiectul unei cercetări sau al unei urmăriri penale pentru unul sau mai multe tipuri de criminalitate și infracțiuni definite la articolul 4:

(a) numele, numele purtat anterior, prenumele și, după caz, pseudonimul;

(b) data și locul nașterii;

(c) naționalitatea;

(d) sexul;

(e) locul de reședință, profesia și locul unde se află persoana respectivă;

(f) numărul de securitate socială, al permisului de conducere, al actelor de identitate și datele privind pașaportul;

(g) informațiile referitoare la persoanele juridice, în cazul în care acestea conțin informații despre persoanele fizice identificate sau identificabile care fac obiectul unei cercetări sau al unei urmăriri penale;

(h) conturile bancare și conturile din alte instituții financiare;

(i) descrierea și natura faptelor contestate, data comiterii lor, calificarea lor penală și stadiul cercetărilor;

(j) faptele din care ar rezulta o extindere a cauzei la nivel internațional;

(k) informații legate de presupusa apartenență la o organizație criminală.

(2) La prelucrarea datelor, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), Eurojust poate să utilizeze doar următoarele date cu caracter personal ale persoanelor care, în temeiul dreptului intern al statelor membre respective, sunt considerate martori sau victime într-o anchetă sau o urmărire penală referitoare la unul sau mai multe tipuri de criminalitate și infracțiuni definite la articolul 4:

(a) numele, numele purtat anterior, prenumele și, după caz, pseudonimul;

(b) data și locul nașterii;

(c) naționalitatea;

(d) sexul;

(e) locul de reședință, profesia și locul unde se află persoana respectivă;

(f) descrierea și natura faptelor care le privesc, data comiterii lor, încadrarea penală și stadiul cercetărilor.

(3) Cu toate acestea, în cazuri excepționale, Eurojust poate prelucra, de asemenea, într-un timp limitat, alte date cu caracter personal referitoare la împrejurările săvârșirii unei infracțiuni, atunci când acestea au un interes imediat pentru cercetările în curs la a căror coordonare Eurojust contribuie și de care se ține cont în acest cadru, cu condiția ca prelucrarea acestor date specifice să fie conformă cu dispozițiile prevăzute de articolele 14 și 21.

Delegatul responsabil cu protecția datelor prevăzute la articolul 17 este informat de îndată cu privire la aplicarea prezentului alineat.

Atunci când alte asemenea date se referă la martori sau victime, în sensul alineatului (2), decizia de prelucrare a acestora este adoptată de cel puțin doi membri naționali.

(4) Datele cu caracter personal, indiferent dacă fac sau nu obiectul unei prelucrări automate, și care pun în evidență originea rasială sau etnică, opiniile politice, convingerile religioase sau filozofice sau apartenența sindicală, precum și cele ce se referă la sănătate și la viața sexuală, nu pot fi prelucrate de Eurojust decât în cazul în care sunt necesare cercetărilor naționale relevante și coordonării în cadrul Eurojust.

Delegatul responsabil cu protecția datelor este informat de îndată cu privire la aplicarea prezentului alineat.

Aceste date nu pot fi introduse în indexul prevăzut la articolul 16 alineatul (1).

Atunci când aceste alte date se referă la martori sau victime, în sensul alineatului (2), decizia de prelucrare a acestora este adoptată de colegiu.

Articolul 16

Index și fișiere de lucru temporare

(1) Pentru realizarea obiectivelor sale, Eurojust ține un fișier automatizat care constituie un index al datelor referitoare la cercetări, în care pot fi stocate date cu caracter nepersonal, precum și datele cu caracter personal prevăzute la articolul 15 alineatul (1) literele (a)-(i) și (k) și alineatul (2). Acest index își propune:

(a) să sprijine conducerea și coordonarea cercetărilor și urmăririlor penale la care contribuie Eurojust, în special prin confruntarea informațiilor;

(b) să faciliteze accesul la informațiile referitoare la cercetările și urmăririle penale în curs;

(c) să faciliteze controlul legalității prelucrării datelor cu caracter personal și al conformității cu prezenta decizie.

(2) Indexul conține referințe ale fișierelor de lucru temporare prelucrate în cadrul Eurojust.

(3) Pentru a-și îndeplini funcțiile prevăzute la articolele 6 și 7, membrii naționali ai Eurojust pot prelucra într-un fișier de lucru temporar date referitoare la cazurile particulare la care lucrează. Aceștia permit accesul delegatului responsabil cu protecția datelor și, în cazul în care colegiul decide acest lucru, și celorlalți membri naționali, precum și agenților cu drept de acces la fișiere. Fiecare fișier de lucru nou care conține date cu caracter personal face obiectul unei informări către delegatul responsabil cu protecția datelor.

Articolul 17

Delegatul responsabil cu protecția datelor

(1) Eurojust dispune de un delegat responsabil cu protecția datelor, care este membru al personalului, special numit în acest scop. În această calitate, delegatul depinde direct de colegiu. În exercițiul funcțiilor prevăzute de prezentul articol, acesta nu primește instrucțiuni de la nimeni.

(2) Delegatul responsabil cu protecția datelor are, în special, următoarele funcții:

(a) se asigură, în mod independent, că datele cu caracter personal sunt prelucrate legal și în conformitate cu dispozițiile prevăzute în acest domeniu de prezenta decizie;

(b) controlează păstrarea, în funcție de modalitățile care vor fi prevăzute de regulamentul de procedură, a unei înregistrări scrise a transmiterii și primirii datelor cu caracter personal, în special în sensul aplicării articolului 19 alineatul (3), în condițiile de siguranță prevăzute la articolul 22;

(c) garantează că, la cerere, persoanele interesate sunt informate cu privire la drepturile lor în cadrul prezentei decizii.

(3) În îndeplinirea funcțiilor sale, delegatul are acces la toate datele prelucrate de Eurojust și la toate localurile acestuia.

(4) Atunci când constată o prelucrare pe care nu o consideră conformă cu prezenta decizie, delegatul:

(a) informează colegiul, care trebuie să confirme primirea informației;

(b) sesizează organul de control comun, în cazul în care colegiul nu a remediat nerespectarea prelucrării corecte a datelor, într-un termen rezonabil.

Articolul 18

Accesul autorizat la datele cu caracter personal

Numai membrii naționali și asistenții acestora prevăzuți la articolul 2 alineatul (2) pot avea acces la datele cu caracter personal prelucrate de Eurojust în scopul realizării obiectivelor Eurojust.

Articolul 19

Dreptul de acces la datele cu caracter personal

(1) Orice persoană are dreptul de acces la datele cu caracter personal care o privesc și care sunt prelucrate de Eurojust, în condițiile prevăzute de prezentul articol.

(2) Orice persoană care dorește să-și exercite dreptul de acces la datele cu caracter personal care o privesc, stocate de Eurojust, sau care dorește ca acestea să fie verificate, în conformitate cu articolul 20, poate să facă o cerere în acest scop, în mod gratuit, în statul membru pe care îl alege, la autoritatea numită de acest stat, care trebuie să sesizeze de îndată Eurojust.

(3) Dreptul oricărei persoane de acces la datele cu caracter personal care o privesc sau de a le verifica se exercită cu respectarea și în conformitate cu legislația și procedurile statului membru în care solicitantul și-a depus cererea. Cu toate acestea, în cazul în care Eurojust poate determina care autoritate a unui stat membru a transmis datele respective, această autoritate poate cere ca dreptul de acces să se exercite cu respectarea și în conformitate cu legislația și procedurile statului membru respectiv.

(4) Accesul la datele cu caracter personal este refuzat în cazul în care:

(a) acest acces poate compromite una dintre activitățile Eurojust;

(b) acest acces poate compromite o anchetă națională la care Eurojust își aduce contribuția;

(c) acest acces poate pune în pericol drepturile și libertățile unor terți.

(5) Decizia de a acorda acest drept de acces ține cont, în mod corespunzător, de statutul persoanelor care formulează cererea, în ceea ce privește datele stocate de Eurojust.

(6) Membrii naționali vizați de respectiva cerere o prelucrează și decid în numele Eurojust. Cererea face obiectul unei prelucrări complete timp de trei luni de la data primirii sale. În caz de dezacord, aceștia trimit cauza colegiului, care decide în privința cererii cu o majoritate de două treimi.

(7) În cazul în care accesul este refuzat sau nici una din datele cu caracter personal care îl privesc pe solicitant nu este prelucrată de Eurojust, aceasta notifică solicitantului că a efectuat verificările necesare, fără a oferi indicații care ar putea dezvălui dacă solicitantul este cunoscut sau nu.

(8) În cazul în care solicitantul nu este satisfăcut de răspunsul dat cererii sale, el poate ataca această decizie în fața organului de control comun. Organul de control comun stabilește dacă decizia adoptată de Eurojust este conformă cu prezenta decizie.

(9) Autoritățile de aplicare a legii competente ale statelor membre sunt consultate de Eurojust înainte de a se adopta o decizie. Aceste autorități sunt informate ulterior cu privire la conținutul său de către membrii naționali interesați.

Articolul 20

Rectificarea și ștergerea datelor cu caracter personal

(1) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3), orice persoană are dreptul să ceară Eurojust rectificarea, blocarea sau ștergerea datelor care o privesc, în cazul în care sunt eronate ori incomplete, sau a căror introducere sau stocare sunt contrare prezentei decizii.

(2) Eurojust îi comunică solicitantului dacă s-a procedat la rectificarea, blocarea sau ștergerea datelor care îl privesc. În cazul în care solicitantul nu este mulțumit de răspunsul Eurojust, el poate sesiza organul de control comun, în termen de 30 de zile de la primirea deciziei Eurojust.

(3) La cererea autorităților competente ale unui stat membru, a membrului său național sau a corespondentului său național, în cazul în care acesta există, și sub responsabilitatea lor, în conformitate cu regulamentul său de procedură, Eurojust rectifică sau șterge datele cu caracter personal pe care le prelucrează și care sunt transmise sau introduse de acest stat membru, de membrul său național sau de corespondentul său național. Autoritățile competente ale statelor membre și Eurojust, inclusiv membrul național sau corespondentul național, în cazul în care aceștia există, asigură în acest cadru respectarea principiilor stabilite la articolul 14 alineatele (2) și (3) și la articolul 15 alineatul (4).

(4) În cazul în care se dovedește că datele cu caracter personal prelucrate de Eurojust sunt incorecte sau incomplete, sau că introducerea și păstrarea acestora sunt contrare dispozițiilor prezentei decizii, Eurojust trebuie să le blocheze, să le rectifice sau să le șteargă.

(5) În cazurile prevăzute la alineatele (3) și (4), toți furnizorii și destinatarii acestor date sunt informați de îndată. Acești destinatari sunt astfel obligați, în conformitate cu normele care li se aplică, să procedeze, de asemenea, la rectificarea, blocarea sau ștergerea acestor date din propriile lor sisteme.

Articolul 21

Termenele de stocare a datelor cu caracter personal

(1) Datele cu caracter personal prelucrate de Eurojust nu sunt stocate de acesta decât pentru perioada necesară realizării obiectivelor sale.

(2) Datele cu caracter personal prevăzute la articolul 14 alineatul (1), prelucrate de Eurojust, nu pot fi stocate mai mult timp decât:

(a) data de expirare a termenului de prescripție a acțiunii penale în toate statele membre interesate de anchetă și de urmăririle penale;

(b) data la care rămâne definitivă decizia judiciară a ultimului dintre statele membre interesate de anchetă sau de urmăririle penale, care a motivat coordonarea de către Eurojust;

(c) data la care Eurojust și statele membre interesate au constatat sau au decis de comun acord că nu mai este necesară coordonarea cercetării și a urmăririlor penale de către Eurojust;

(3) (a) Respectarea termenelor de stocare prevăzute la alineatul (2) este verificată permanent printr-o prelucrare automată corespunzătoare. În orice caz, la fiecare trei ani de la data introducerii lor, se face o verificare a necesității stocării datelor.

(b) Atunci când unul dintre termenele de stocare prevăzute la alineatul (2) a expirat, Eurojust verifică necesitatea de a stoca datele un timp mai îndelungat pentru a-și putea îndeplini obiectivele și poate decide stocarea lor, prin derogare, până la verificarea următoare.

(c) Atunci când datele au fost stocate, prin derogare, în temeiul literei (b), o verificare a necesității stocării lor are loc la fiecare trei ani.

(4) În cazul în care există un dosar care reia date neautomate și nestructurate și atunci când termenul de stocare pentru ultima dată automată provenind din acest dosar a fost depășit, fiecare din componentele acestui dosar este retrimisă autorității care a transmis-o, iar eventualele copii sunt distruse.

(5) În cazul în care Eurojust a coordonat o cercetare sau urmărire penale, membrii naționali interesați informează Eurojust și celelalte state membre interesate cu privire la toate deciziile judiciare referitoare la acest caz și care au rămas definitive, în special în scopul aplicării alineatului (2) litera (b).

Articolul 22

Siguranța datelor

(1) În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prezentei decizii, Eurojust și fiecare stat membru, în măsura în care acesta este interesat de datele transmise de Eurojust, asigură protecția acestor date împotriva distrugerii accidentale sau ilicite, a pierderii accidentale sau a divulgării, a modificării și accesului neautorizat sau împotriva oricărei alte forme de prelucrare neautorizată.

(2) Regulamentul de procedură conține măsurile tehnice și modalitățile organizaționale necesare punerii în aplicare a prezentei decizii cu privire la siguranța datelor și, în special, măsuri pentru:

(a) a interzice oricărei persoane neautorizate să aibă acces la echipamentele utilizate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal;

(b) a împiedica citirea, copierea, modificarea sau îndepărtarea neautorizate a suporturilor de date;

(c) a împiedica introducerea neautorizată de date în fișier, precum și orice inspectare, modificare sau ștergere neautorizată de date stocate cu caracter personal;

(d) a împiedica utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor de către persoane neautorizate, cu ajutorul echipamentelor de transmitere a datelor;

(e) a garanta că, pentru utilizarea unui sistem de prelucrare automată a datelor, persoanele autorizate nu pot avea acces decât la datele care sunt de competența lor;

(f) a garanta că se va putea verifica și stabili căror instanțe le sunt transmise date cu caracter personal, în cazul transmiterii de date;

(g) a garanta că se va putea verifica și stabili a posteriori care date cu caracter personal au fost introduse în sistemele de prelucrare automată a datelor, în ce moment și de către cine;

(h) a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizate a datelor în timpul transmiterii de date cu caracter personal, precum și în timpul transportului suporturilor de date.

Articolul 23

Organul de control comun

(1) Se instituie un organ de control comun independent care controlează, în mod colegial, activitățile Eurojust prevăzute la articolele 14-22, pentru a asigura că datele cu caracter personal sunt prelucrate cu respectarea prezentei decizii. Pentru a îndeplini aceste sarcini, organul de control comun are dreptul de acces fără rezerve la toate fișierele în care aceste date cu caracter personal sunt prelucrate. Eurojust furnizează organului de control comun toate informațiile conținute în fișierele pe care acesta le cere și îl asistă în executarea sarcinilor prin toate celelalte mijloace.

Organul de control comun se reunește cel puțin o dată pe semestru. De asemenea, acesta se reunește în următoarele trei luni de la data introducerii unei acțiuni și poate fi convocat de președintele său atunci când cel puțin două state membre cer acest lucru.

În vederea constituirii acestui organ de control comun, fiecare stat membru numește, în conformitate cu sistemul său juridic, un judecător care nu este membru al Eurojust sau, în cazul în care sistemul constituțional sau național cere acest lucru, o persoană care deține o funcție care îi conferă o independență corespunzătoare, pentru a figura pe lista judecătorilor susceptibili de a face parte din organul de control comun, în calitate de membru sau de judecător ad-hoc. Durata numirii nu poate fi mai mică de 18 luni. Revocarea desemnării este reglementată de principiile revocării aplicabile în temeiul dreptului intern al statului membru de origine. Numirea și revocarea sunt notificate secretariatului general al Consiliului și Eurojust.

(2) Organul de control comun este compus din 3 membri permanenți și, după cum este prevăzut la alineatul (4), din judecători ad-hoc.

(3) Judecătorul numit de un stat membru devine membru permanent cu un an înainte ca statul său să dețină președinția Consiliului, pentru o perioadă de un an și 6 luni.

Judecătorul numit de statul membru care deține președinția Consiliului își asumă și președinția organului de control comun.

(4) Unul sau mai mulți judecători ad-hoc participă, de asemenea, numai pe durata examinării unei acțiuni privind datele cu caracter personal provenind din statul membru care i-a numit.

(5) Compunerea organului de control comun se menține pe întreaga durată a examinării unei acțiuni, chiar în cazul în care membrii permanenți au ajuns la sfârșitul mandatului lor, în temeiul alineatului (3).

(6) Fiecare membru și fiecare judecător ad-hoc au dreptul de vot. În cazul parității voturilor, votul președintelui este decisiv.

(7) Organul de control comun examinează acțiunile care îi sunt prezentate, în conformitate cu articolul 19 alineatul (8) și articolul 20 alineatul (2), efectuează controale, în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf din prezentul articol. În cazul în care organul de control comun consideră că o decizie adoptată de Eurojust sau o prelucrare a datelor efectuată de acesta nu este conformă cu prezenta decizie, cazul este trimis în fața Eurojust, care se supune deciziei organului de control comun.

(8) Deciziile organului de control comun sunt definitive și obligatorii pentru Eurojust.

(9) Persoanele numite de statele membre în conformitate cu alineatul (1) paragraful al treilea, conduse de președintele organului de control comun, adoptă un regulament intern și de procedură, care, în scopul examinării unei acțiuni, prevede criterii obiective pentru numirea membrilor organului.

(10) Cheltuielile secretariatului sunt acoperite din bugetul Eurojust. Secretariatul organului de control comun este independent în exercitarea funcțiilor sale în cadrul Secretariatului Eurojust.

(11) Membrii organului de control comun sunt supuși obligației de confidențialitate prevăzute la articolul 25.

(12) Organul de control comun prezintă anual Consiliului un raport.

Articolul 24

Răspunderea pentru prelucrarea neautorizată sau incorectă a datelor

(1) Eurojust este responsabil, în conformitate cu dreptul intern al statului membru în care se află sediul său, de orice prejudiciu cauzat unei persoane și rezultând din prelucrarea neautorizată sau incorectă a datelor efectuată de acesta.

(2) Plângerile împotriva Eurojust privind responsabilitatea prevăzută la alineatul (1) sunt depuse la instanțele statului membru în care se află sediul acestuia.

(3) Fiecare stat membru este responsabil, în conformitate cu dreptul său intern, de orice prejudiciu cauzat unei persoane și care rezultă dintr-o prelucrare a datelor neautorizată sau incorectă efectuată de acesta și care au fost comunicate Eurojust.

Articolul 25

Confidențialitate

(1) Membrii naționali și asistenții acestora prevăzuți la articolul 2 alineatul (2), personalul Eurojust și corespondenții naționali, în cazul în care există, precum și delegatul responsabil cu protecția datelor cu caracter personal sunt obligați să respecte confidențialitatea, fără a aduce atingere articolului 9 alineatul (1).

(2) Obligația de confidențialitate se aplică tuturor persoanelor și organismelor care colaborează cu Eurojust.

(3) Obligația de confidențialitate se aplică, de asemenea, după încetarea funcțiilor, a contractului de muncă sau a activității persoanelor prevăzute la alineatele (1) și (2).

(4) Fără a aduce atingere articolului 9 alineatul (1), obligația de confidențialitate se aplică tuturor informațiilor pe care le primește Eurojust.

Articolul 26

Relațiile cu partenerii

(1) Eurojust stabilește și menține o cooperare strânsă cu Europol, în măsura necesară pentru îndeplinirea sarcinilor Eurojust și pentru realizarea obiectivelor sale și ținând cont de necesitatea de a evita suprapunerile inutile. Elementele esențiale ale acestei cooperări sunt determinate de un acord care trebuie aprobat de Consiliu, după consultarea organului de control comun cu privire la dispozițiile referitoare la protecția datelor.

(2) Eurojust întreține relații privilegiate cu Rețeaua Judiciară Europeană, bazate pe consultare și complementaritate, în special între membrul național, punctele de contact ale aceluiași stat membru și corespondentul național, atunci când acesta există. Pentru a garanta o cooperare eficientă, sunt adoptate următoarele măsuri:

(a) Eurojust are acces la informațiile centralizate din Rețeaua Judiciară Europeană, în conformitate cu articolul 8 din Acțiunea comună 98/428/JAI și la rețeaua de telecomunicații creată în temeiul articolului 10 din acțiunea comună respectivă;

(b) Prin derogare de la articolul 9 alineatul (3) al Acțiunii comune 98/428/JAI, secretariatul Rețelei Judiciare Europene este situat în cadrul Secretariatului Eurojust. Funcționează ca o unitate distinctă și autonomă. Acesta poate utiliza resursele Eurojust care îi sunt necesare pentru a-i permite Rețelei Judiciare Europene să-și îndeplinească misiunile. În măsura în care acest lucru nu este incompatibil cu autonomia funcțională a Secretariatului Rețelei Judiciare Europene, normele aplicabile membrilor personalului Eurojust se aplică și membrilor Secretariatului Rețelei Judiciare Europene;

(c) Membrii naționali ai Eurojust pot participa la ședințele Rețelei Judiciare Europene, la invitația acesteia. Persoane de contact ale Rețelei Judiciare Europene pot, de la caz la caz, să fie invitate la ședințele Eurojust.

(3) Eurojust stabilește și menține o cooperare strânsă cu OLAF. În acest scop, OLAF poate contribui la activitățile Eurojust privind coordonarea cercetărilor și urmăririlor penale, în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Comunității, fie la inițiativa Eurojust, fie la cererea OLAF, cu condiția ca autoritățile naționale competente în materie să nu se opună acestui lucru.

(4) În scopul primirii și transmiterii informațiilor între Eurojust și OLAF și fără a aduce atingere articolului 9, statele membre se asigură ca membrii naționali ai Eurojust să fie considerați ca autorități competente ale statelor membre numai în situațiile prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 1073/1999 și (Euratom) nr. 1074/1999 ale Consiliului din 25 mai 1999 privind cercetările efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) [9]. Schimbul de informații între OLAF și membrii naționali se efectuează fără a aduce atingere informației care trebuie furnizată altor autorități competente, în temeiul acestor regulamente.

(5) Pentru a-și îndeplini obiectivele, Eurojust poate stabili contacte și schimburi de experiență de natură non operațională cu alte instanțe, în special cu organizații internaționale.

(6) Eurojust poate, de la caz la caz, să coopereze cu magistrații de legătură ai statelor membre, în sensul Acțiunii comune 96/277/JAI a Consiliului din 22 aprilie 1996 privind crearea unui cadru pentru schimbul de magistrați de legătură, în scopul îmbunătățirii cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene [10].

Articolul 27

Schimburile de informații cu partenerii

(1) În conformitate cu prezenta decizie, Eurojust schimbă orice informații necesare pentru îndeplinirea funcțiilor sale cu:

(a) organismele competente în temeiul dispozițiilor adoptate în cadrul tratatelor;

(b) organizațiile sau organismele internaționale;

(c) autoritățile statelor terțe competente în cazul cercetărilor și urmăririlor penale.

(2) Înaintea oricărui schimb de informații între Eurojust și entitățile menționate la alineatul (1) literele (b) și (c), membrul național al statului membru care a prezentat informațiile își dă acordul pentru transferul acestora. După caz, membrul național consultă autoritățile competente ale statelor membre.

(3) Eurojust poate încheia acorduri de cooperare, aprobate de Consiliu, cu statele terțe și entitățile menționate la alineatul (1). Aceste acorduri pot conține, în special, dispoziții referitoare la aranjamente pentru detașarea de ofițeri sau de magistrați de legătură pe lângă Eurojust. Aceste acorduri mai pot prevedea dispoziții privind schimbul de date cu caracter personal. În acest caz, organul de control comun este consultat de Eurojust.

Pentru a rezolva probleme urgente, Eurojust poate, de asemenea, să coopereze cu entitățile menționate la alineatul (1) literele (b) și (c), fără a încheia un acord cu acestea, cu condiția ca această cooperare să nu implice transmiterea de date cu caracter personal din partea Eurojust către aceste entități.

(4) Fără a aduce atingere alineatului (3), transmiterea de date cu caracter personal de către Eurojust entităților menționate la alineatul (1) litera (b) și autorităților menționate la alineatul (1) litera (c) ale statelor terțe care nu sunt supuse aplicării Convenției Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 nu se poate face decât dacă este asigurat un nivel corespunzător de protecție a datelor.

(5) În cazul în care, ulterior, statul terț sau entitățile menționate la alineatul (1) literele (b) și (c) nu asigură respectarea condițiilor menționate la alineatul (4) sau în cazul în care există motive întemeiate de a crede că ele nu asigură respectarea acestor condiții, atunci organul de control comun și statele membre interesate sunt informate de îndată de Eurojust. Organul de control comun poate suspenda schimbul de date cu caracter personal cu entitățile respective până la constatarea adoptării unor măsuri pentru a remedia situația.

(6) Cu toate acestea, chiar dacă condițiile menționate la alineatele (3) și (4) nu sunt îndeplinite, un membru național acționând ca atare poate, în mod excepțional și numai pentru adoptarea de măsuri urgente în vederea prevenirii unui pericol iminent și serios pentru o persoană sau pentru siguranța publică, să efectueze un schimb de informații incluzând date cu caracter personal. Membrul național decide dacă este legală autorizarea comunicării. Acesta ține o listă a comunicărilor de date care au fost efectuate, precum și a motivelor efectuării lor. Comunicarea de date nu este autorizată decât dacă destinatarul se angajează ca aceste date să fie folosite doar în scopurile pentru care au fost comunicate.

Articolul 28

Organizare și funcționare

(1) Colegiul este responsabil de organizarea și funcționarea Eurojust.

(2) Colegiul alege un președinte dintre membrii naționali și poate, atunci când consideră că este necesar, să aleagă doi vicepreședinți în plus. Rezultatul acestei alegeri este supus Consiliului spre aprobare.

(3) Președintele își exercită funcțiile în numele colegiului și sub autoritatea acestuia, conduce lucrările colegiului și controlează gestionarea zilnică efectuată de directorul administrativ. Regulamentul de procedură precizează cazurile în care deciziile sau acțiunile sale trebuie să facă obiectul unei autorizații prealabile sau al unui raport al colegiului.

(4) Durata mandatului președintelui este de trei ani. Acesta poate fi reales o singură dată. Durata mandatului vicepreședintelui (vicepreședinților) eventual(i) este reglementată de regulamentul de procedură.

(5) Eurojust este asistat de un Secretariat condus de un director administrativ.

(6) Eurojust exercită asupra personalului său puterile conferite autorității investite cu puterea de numire. Colegiul adoptă normele corespunzătoare pentru punerea în aplicare a prezentului alineat, în conformitate cu regulamentul de procedură.

Articolul 29

Directorul administrativ

(1) Directorul administrativ al Eurojust este numit în unanimitate de colegiu. Colegiul constituie un comitet de selecție care stabilește, după lansarea unui apel la candidatură, lista de candidați din rândul cărora colegiul alege directorul administrativ.

(2) Durata mandatului directorului administrativ este de 5 ani. Acest mandat poate fi reînnoit.

(3) Directorul administrativ se supune regulamentelor și reglementărilor aplicabile funcționarilor și celorlalți agenți ai Comunităților Europene.

(4) Directorul administrativ lucrează sub autoritatea colegiului și a președintelui acestuia, acționând în conformitate cu articolul 28 alineatul (3). Directorul poate fi revocat de colegiu cu o majoritate de două treimi.

(5) Directorul administrativ este însărcinat cu administrarea zilnică a Eurojust și cu gestionarea personalului, sub controlul președintelui.

Articolul 30

Personalul

(1) Personalul Eurojust se supune regulamentelor și normelor aplicabile funcționarilor și celorlalți agenți ai Comunităților Europene, în special în ceea ce privește recrutarea și statutul său.

(2) Personalul Eurojust este format din personal recrutat în conformitate cu regulamentele și normele menționate la alineatul (1), ținând cont de toate criteriile menționate la articolul 27 al Statutului funcționarilor Comunităților Europene stabilit de Regulamentul (CEE, Euratom, CECA) nr. 259/68 [11], inclusiv de repartiția geografică a acestora. Au un statut de agenți permanenți, temporari sau de agenți locali. La cererea directorului administrativ și în acord cu președintele, în numele colegiului, instituțiile comunitare pot detașa funcționari comunitari la Eurojust, în calitate de agenți temporari. Statele membre pot detașa experți naționali la Eurojust. În acest ultim caz, colegiul decide modalitățile de punere în aplicare necesare.

(3) Sub autoritatea colegiului, personalul își îndeplinește toate funcțiile care au în vedere obiectivele și mandatul Eurojust, fără a solicita sau accepta instrucțiuni de la nici un guvern, autoritate, organizație sau persoană din afara Eurojust.

Articolul 31

Asistența în materie de interpretare și traducere

(1) Regimul lingvistic oficial al Uniunii se aplică lucrărilor Eurojust.

(2) Raportul anual către Consiliu, menționat la articolul 32 alineatul (1) paragraful al doilea, este redactat în limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii.

Articolul 32

Informarea Parlamentului European și a Consiliului

(1) Președintele, în numele colegiului, raportează Consiliului, în scris și în fiecare an, cu privire la activitățile și la gestiunea, inclusiv bugetară, a Eurojust.

În acest scop, colegiul pregătește un raport anual referitor la activitățile Eurojust și la problemele politicii privind criminalitatea din cadrul Uniunii, care au fost puse în evidență în urma activităților Eurojust. În acest raport, Eurojust poate, de asemenea, formula propuneri pentru îmbunătățirea cooperării judiciare în materie penală.

Președintele furnizează, de asemenea, orice raport sau orice altă informație privind funcționarea Eurojust pe care Consiliul le-ar putea solicita.

(2) Președinția Consiliului trimite în fiecare an Parlamentului european un raport despre munca realizată de Eurojust, precum și despre activitățile organului de control comun.

Articolul 33

Finanțe

(1) Salariile și onorariile membrilor naționali și ale asistenților acestora, menționate la articolul 2 alineatul (2) sunt suportate de statele membre de origine.

(2) Atunci când membrii naționali acționează în cadrul misiunilor Eurojust, cheltuielile aferente sunt considerate cheltuieli operaționale, în sensul articolului 41 alineatul (3) din tratat.

Articolul 34

Bugetul

(1) Toate veniturile și cheltuielile Eurojust fac obiectul previziunilor pentru fiecare exercițiu bugetar, iar acesta coincide cu un an calendaristic. Acestea sunt înscrise în bugetul său care include schema de personal, care este supus autorității bugetare competente pentru bugetul general al Uniunii Europene. Schema de personal conține posturi cu caracter permanent sau temporar, precum și o indicație privind experții naționali detașați, precizează numărul, gradul și categoria personalului angajat de Eurojust în timpul exercițiului respectiv.

(2) Bugetul Eurojust este echilibrat, în ceea ce privește veniturile și cheltuielile.

(3) Veniturile Eurojust pot include, fără a aduce atingere altor venituri, o subvenție înscrisă în bugetul general al Uniunii Europene.

(4) Cheltuielile Eurojust cuprind, în special, cheltuielile legate de interpretariat și traducere, cheltuielile de siguranță, cele administrative și de infrastructură, de funcționare și de închiriere, de călătorie pentru membrii Eurojust și pentru personalul acestuia, precum și cheltuielile aferente contractelor încheiate cu terți.

Articolul 35

Elaborarea bugetului

(1) Directorul administrativ elaborează în fiecare an un proiect preliminar de buget al Eurojust, acoperind cheltuielile pentru următorul exerciți bugetar și îl prezintă colegiului.

(2) Colegiul adoptă, până la data de 1 martie a fiecărui an, proiectul de buget pentru anul următor și îl prezintă Comisiei.

(3) Pe baza acestui proiect de buget, Comisia propune, în cadrul procedurii bugetare, fixarea subvenției anuale pentru bugetul Eurojust.

(4) Pe baza subvenției anuale determinate în acest mod de autoritatea bugetară competentă pentru bugetul general al Uniunii Europene, colegiul adoptă bugetul Eurojust, la începutul fiecărui exercițiu financiar, ajustându-l în funcție de diferitele contribuții acordate pentru Eurojust și de fondurile provenite din alte surse.

Articolul 36

Executarea bugetului și descărcarea

(1) Directorul administrativ execută, în calitate de ordonator, bugetul Eurojust. Directorul raportează colegiului cu privire la executarea bugetului.

Până la data de 31 martie a fiecărui an, președintele, cu sprijinul directorului administrativ, prezintă Parlamentului european, Curții de Conturi și Comisiei conturile detaliate privind totalitatea veniturilor și a cheltuielilor din exercițiul financiar anterior. Curtea de Conturi le examinează, în conformitate cu articolul 248 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.

(2) Parlamentul European, la recomandarea Consiliului, dă descărcare Eurojust pentru executarea bugetului, înainte de data de 30 aprilie a anului n + 2.

Articolul 37

Regulament financiar aplicabil bugetului

Regulamentul financiar aplicabil bugetului Eurojust este adoptat de colegiu în unanimitate, după avizul Comisiei și al Curții de Conturi, cu respectarea articolului 142 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene [12].

Articolul 38

Controale

(1) Controlul de angajament și de plată a tuturor cheltuielilor, precum și controlul constatării și al recuperării tuturor veniturilor Eurojust sunt efectuate de un controlor financiar numit de colegiu.

(2) Colegiul numește un auditor intern, însărcinat în special cu furnizarea, în conformitate cu normele internaționale pertinente, a unei asigurări în ceea ce privește buna funcționare a sistemelor și a procedurilor de executare a bugetului. Auditorul intern nu poate fi nici ordonator, nici contabil. Colegiul poate cere auditorului intern al Comisiei să exercite această funcție.

(3) Auditorul face un raport referitor la constatările și la recomandările sale către Eurojust și transmite Comisiei o copie a acestui raport. În urma acestui raport, Eurojust adoptă măsurile necesare pentru a aplica aceste recomandări.

(4) Normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 se aplică Eurojust. Colegiul adoptă măsurile de punere în aplicare necesare.

Articolul 39

Accesul la documente

Pe baza unei propuneri a directorului administrativ, colegiul adoptă normele privind accesul la documentele Eurojust, luând în considerare principiile și limitele enunțate de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei [13].

Articolul 40

Aplicarea teritorială

Prezenta decizie se aplică Gibraltarului, care este reprezentat de membrul național al Marii Britanii.

Articolul 41

Dispoziții tranzitorii

(1) Membrii naționali ai Unității Provizorii de Cooperare Judiciară, numiți de statele membre în temeiul Deciziei 2000/799/JAI a Consiliului din 14 decembrie 2000 de instituire a Unității Provizorii de Cooperare Judiciară [14] exercită funcția de membru național al Eurojust, în temeiul articolului 2 din prezenta decizie, până la numirea definitivă a membrului național al statului membru respectiv și până la sfârșitul celei de-a doua luni de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, dată la care funcțiile acestora încetează.

În acest scop, membrii naționali ai Unității Provizorii se bucură de toate competențele ce revin membrilor naționali, în temeiul prezentei decizii.

Numirea definitivă a unui membru național produce efecte la data fixată în acest scop de statul membru, printr-o notificare adresată Secretariatului General al Consiliului prin curier oficial.

(2) Un stat membru poate declara, în următoarele trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, că nu aplică anumite articole până la data prevăzută la articolul 42, în special articolele 9 și 13, pe motivul că această aplicare nu este compatibilă cu dreptul său intern. Secretariatul General al Consiliului informează statele membre și Comisia despre această declarație.

(3) Cât timp Consiliul nu a aprobat regulamentul de procedură al Eurojust, colegiul adoptă toate deciziile cu o majoritate de două treimi, cu excepția cazurilor în care prezenta decizie prevede unanimitatea.

(4) Statele membre veghează ca, până la stabilirea definitivă a Eurojust, să fie adoptate toate măsurile necesare pentru a garanta că toate dosarele prelucrate de Unitatea Provizorie de Cooperare Judiciară, în special în domeniul coordonării cercetărilor și al urmăririlor penale, pot fi prelucrate în continuare de membrii naționali în mod eficient. Membrii naționali asigură cel puțin aceleași obiective și misiuni ca Unitatea Provizorie de Cooperare Judiciară.

Articolul 42

Transpunerea

După caz, statele membre își adaptează dreptul intern în conformitate cu prezenta decizie, în cel mai scurt termen și, în orice caz, până la 6 septembrie 2003.

Articolul 43

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, fără a aduce atingere articolului 41. De la această dată, Unitatea Provizorie de Cooperare Judiciară își încetează existența.

Adoptată la Bruxelles, 28 februarie 2002.

Pentru Consiliu

Președintele

A. Acebes Paniagua

[1] JO C 206, 19.7.2000, p. 1 șiJO C 243, 24.8.2000, p. 15.

[2] JO C 34 E, 7.2.2002, p. 347 și avizul emis la 29 noiembrie 2001 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

[3] JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

[4] JO C 197, 12.7.2000, p. 3.

[5] JO C 326, 26.11.2001, p. 2.

[6] JO C 316, 27.11.1995, p. 1.

[7] JO L 191, 7.7.1998, p. 4.

[8] JO L 351, 29.12.1998, p. 1.

[9] JO L 136, 31.5.1999, p. 8.

[10] JO L 105, 27.4.1996, p. 1.

[11] JO L 56, 4.3.1968. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE, CECA, Euratom) nr. 2581/2001 (JO L 345, 29.12.2001, p. 1).

[12] JO L 356, 31.12.1977, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE, CECA, Euratom) nr. 762/2001 (JO L 111, 20.4.2001, p. 1).

[13] JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

[14] JO L 324, 21.12.2000, p. 2.

--------------------------------------------------

Top