EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 31996L0074
Directive 96/74/EC of the European Parliament and of the Council of 16 December 1996 on textile names
Directiva nr. 96/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind denumirile textilelor
Directiva nr. 96/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind denumirile textilelor
JO L 32, 3.2.1997, p. 38–55
(ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV) Acest document a fost publicat într-o ediţie specială
(CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO)
No longer in force, Date of end of validity: 12/02/2009; abrogat prin 32008L0121
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
227 |
31996L0074
L 032/38 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA NR. 96/74/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 16 decembrie 1996
privind denumirile textilelor
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
statuând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din tratat (3),
(1) |
întrucât Directiva nr. 71/307/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 privind apropierea legislațiilor statelor membre în materia denumirii textilelor (4) a fost modificată în mai multe rânduri de o manieră substanțială; întrucât. în vederea clarității și raționalității, se convine a se proceda la unificarea dispozițiilor amintitei directive; |
(2) |
întrucât, în cazul în care dispozițiile statelor membre referitoare la denumirea textilelor, compoziția și etichetarea produselor textile variază de la un stat membru la altul, aceasta creează un obstacol pentru funcționarea pieței interne; |
(3) |
întrucât aceste obstacole pot fi eliminate dacă lansarea pe piață, pe plan comunitar, a produselor textile este subordonată unor norme uniforme; întrucât este necesară armonizarea denumirilor textilelor, precum și a mențiunilor care figurează pe etichete, marcaje sau documente care însoțesc produsele textile cu ocazia diferitelor operațiuni inerente ciclului de producție și de distribuție; întrucât noțiunea de fibră textilă trebuie să cuprindă, de asemenea, benzi sau tuburi de lățime aparentă de maxim 5 milimetri, care sunt tăiate în folii fabricate prin extruziunea polimerilor descriși la anexa I, de la nr. 19 la nr. 38 și la nr. 41 și trefilați succesiv în sens longitudinal; |
(4) |
întrucât trebuie luate în considerare, de asemenea, anumite produse care nu sunt compuse exclusiv din textile, dar a căror parte textilă constituie un element esențial al produsului sau este pus în valoare printr-o specificare a producătorului, a prelucrătorului sau a comerciantului; întrucât nu este necesar a se distinge la anexa II nr. 30 între diferitele tipuri de poliamidă sau nailon, a căror procente convenționale trebuie, în consecință, să fie unificate; |
(5) |
întrucât toleranța pentru fibrele străine, deja prevăzută pentru produsele pure, trebuie să fie aplicată, de asemenea, produselor în amestec; |
(6) |
întrucât pentru a atinge obiectivele care sunt la originea dispozițiilor de drept intern în materie, se convine ca etichetarea să fie obligatorie; |
(7) |
întrucât, pentru produsele pentru care din punct de vedere tehnic este dificil să se precizeze compoziția în momentul fabricării, fibrele cunoscute eventual în acel moment pot fi indicate pe etichetă, cu condiția ca acestea să reprezinte un anumit procentaj din produsul finit; |
(8) |
întrucât este oportun, în scopul evitării diferențelor de aplicare care s-au evidențiat în acest sens în cadrul Comunității, să se determine cu precizie modalitățile particulare de etichetare a anumitor produse textile compuse din două sau mai multe părți, precum și elementele produselor textile de care nu trebuie să se țină cont cu ocazia etichetării și a analizei, |
(9) |
întrucât prezentarea spre vânzare a produselor textile supuse doar obligației de etichetare globală și a celor vândute la metru sau la sul trebuie să fie efectuată astfel încât consumatorul să cunoască în mod real indicațiile de pe ambalajul global sau de pe rolă; întrucât statele membre trebuie să determine măsurile de luat în acest scop; |
(10) |
întrucât se convine să se supună anumitor condiții folosirea calificativelor sau denumirilor care beneficiază de o reputația specială pe lângă utilizatori și consumatori; |
(11) |
întrucât a fost necesar să se prevadă metode de eșantionare și de analiză a textilelor pentru a elimina toate posibilitățile de contestare a metodelor aplicate; întrucât, totuși, menținerea provizorie a metodelor naționale în prezent în vigoare nu împiedică aplicarea unor norme unitare; |
(12) |
întrucât anexa II a prezentei directive care reia procentele convenționale de aplicat masei anhidre a fiecărei fibre cu ocazia determinării prin analiză a compoziției fibroase a produselor textile, prevede la punctele 1, 2 și 3, două procente convenționale diferite pentru calculul compoziției produselor dărăcite sau periate conținând lână și păr de animal; întrucât nu este, totuși, întotdeauna posibil ca la laborator să se recunoască dacă un produs aparține procesului de dărăcire sau de periere, rezultate contradictorii putând să decurgă în acest caz din aplicarea acestei dispoziții cu ocazia verificărilor conformității produselor textile, efectuate în Comunitate; întrucât este cazul, de acum înainte, de a autoriza laboratoarele să aplice în cazurile când există dubii, un procent convențional unic; |
(13) |
întrucât nu este oportun, într-o directivă specială, ce privește produsele textile, să se armonizeze ansamblul dispozițiilor care le sunt aplicabile; |
(14) |
întrucât anexele III și IV, în funcție de caracterul excepțional al cazurilor prevăzute, trebuie să conțină și alte produse exceptate de la etichetare, mai ales produsele de unică folosință sau cele pentru care se justifică doar o etichetare globală; |
(15) |
întrucât dispozițiile necesare pentru a determina și adapta metodele de analiză la progresul tehnic, constituie măsuri de adaptare cu caracter strict tehnic; întrucât se convine să se aplice acestor măsuri, precum și celor necesare pentru adaptarea la progresul tehnic a anexelor I și II din prezenta directivă, procedura comitetului deja prevăzută la articolul 6 din Directiva 96/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 referitoare la anumite metode de analiză cantitativă a amestecurilor binare ale fibrelor textile (5); |
(16) |
întrucât dispozițiile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul comitetului pentru sectorul directivelor privind denumirile și etichetarea produselor textile; |
(17) |
întrucât prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere a directivelor indicate la anexa V, partea B, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Articolele textile pot fi lansate pe piața internă a Comunității, fie înaintea oricărei transformări, fie în cursul ciclului industrial și pe parcursul diverselor operațiuni inerente distribuției lor, numai în cazul în care sunt conforme cu dispozițiile prezentei directive.
Articolul 2
(1) În sensul prezentei directive se înțelege prin produse textile toate acele produse care în stare brută semiprelucrate, semimanufacturate, manufacturate, semiconfecționate sau confecționate, sunt compuse exclusiv din fibre textile, oricare ar fi procedeul de amestec sau de asamblare.
(2) În sensul prezentei directive, prin fibră textilă se înțelege:
— |
un element caracterizat prin flexibilitate, finețe și lungime mare în raport cu dimensiunea transversală maximală, care o fac aptă de aplicări textile; |
— |
benzile suple sau tuburile care nu depășesc 5 milimetri de lungime aparentă, inclusiv benzile tăiate din benzi mai mari sau din folii fabricate din substanțe ce se utilizează la fabricarea fibrelor prevăzute la anexa I, de la nr. 19 la 41 și apte la aplicații textile; lățimea aparentă este aceea a benzii sau tubului sub formă pliată, laminată, presată sau răsucită sau, în cazul lățimii neuniforme, lățimea medie. |
(3) Sunt asimilate produselor textile și supuse dispozițiilor prezentei directive:
— |
produsele textile care cuprind cel puțin 80 % din greutatea lor fibre textile; |
— |
învelitorile, dacă părțile textile reprezintă cel puțin 80 % din greutatea lor, ale mobilelor, umbrelelor, parasolariilor și, în aceleași condiții, părțile textile pentru căptușirea solului în mai multe straturi, articolele de camping, precum și articolele de încălzit sau de galanterie; |
— |
textilele încorporate altor produse din care fac parte integrantă în cazul specificării compoziției lor. |
Articolul 3
(1) Denumirea fibrelor prevăzute la articolul 2 și descrierile sunt reluate la anexa I.
(2) Utilizarea denumirilor ce figurează în anexa I este rezervată fibrelor a căror natură este precizată la același punct al tabloului.
(3) Utilizarea acestor denumiri este interzisă pentru a desemna celelalte fibre, cu titlu principal sau cauzal sau sub formă de adjectiv, oricare ar fi limba utilizată.
(4) Utilizarea denumirii „mătase” este interzisă pentru a indica forma sau prezentarea particulară a firului conținut de fibrele textile.
Articolul 4
(1) Nici un produs textil nu poate fi calificat ca fiind „100 %”, „pur” sau eventual „în totalitate” cu excluderea oricărei expresii echivalente, decât dacă produsul este compus în totalitate din aceeași fibră.
(2) O cantitate de alte fibre este tolerată în procent de 2 % din masa produsului textil, dacă aceasta este justificată de motive tehnice și nu rezultă dintr-o adăugare sistematică. Această toleranță poate atinge 5 %în cazul produselor textile obținute prin procesul de dărăcire a lânii.
Articolul 5
(1) Un produs din lână poate fi numit după cum urmează:
— |
„lana virgen” sau „lana de esquilado”; |
— |
„ren, ny uld”; |
— |
„Schurwolle”; |
— |
„παρθένο μαλλί”; |
— |
„fleece wool” sau „virgin wool”; |
— |
„laine vierge” sau „lana de tonte”; |
— |
„lana vergine” sau „lana di tosa”; |
— |
„scheerwol”; |
— |
„lã virgem”; |
— |
„uusi villa”; |
— |
„ren ull”, |
numai în cazul în care este compus exclusiv dintr-o fibră care nu a fost niciodată încorporată la un produs finit și care nu a suferit operațiuni de filare și de împâslire, altele decât cele cerute de fabricarea produsului, nici tratamente sau utilizări care au deteriorat fibra.
(2) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), denumirile de mai sus pot fi utilizate pentru a califica lâna conținută într-un amestec de fibre, în cazul în care:
(a) |
totalitatea lânii din amestec corespunde caracteristicilor definite la alineatul (1); |
(b) |
cantitatea de lână, în raport cu masa totală a amestecului nu este inferioară procentului de 25 %; |
(c) |
în caz de amestec, lâna nu este amestecată decât cu o singură fibră. |
În cazul precizat de prezentul alineat, indicarea compoziției centesimale completă este obligatorie.
(3) Toleranța justificată din motive tehnice inerente fabricării este limitată la 0,3 % impurități fibroase pentru produsele vizate la alineatele (1) și (2), chiar și pentru produsele din lână obținute prin procesul de dărăcire.
Articolul 6
(1) Orice produs textil compus din două sau mai multe fibre din care una reprezintă cel puțin 85 % din masa totală este desemnat:
— |
fie prin denumirea acestei fibre urmată de procentul său din masa totală; |
— |
fie prin denumirea acestei fibre urmată de indicația „minim 85 %” |
— |
fie prin indicarea compoziției centesimale complete a produsului. |
(2) Orice produs textil compus din două sau mai multe fibre, din care nici una nu atinge 85 % din masa totală, este desemnat prin denumire și procentul în greutate a cel puțin două fibre având procentele cele mai mari, urmate de enumerarea numelor celorlalte fibre care compun produsul, în ordinea descrescătoare a masei, cu indicarea greutății lor în procente. Cu toate acestea:
(a) |
orice fibră care deține mai puțin de 10 % din compoziția unui produs poate fi desemnată prin expresia „altă fibră” urmată de un procentaj global; |
(b) |
în cazul în care este specificată denumirea unei fibre care deține mai puțin de 10 % din compoziția unui produs, compoziția centesimală completă a produsului va fi menționată. |
(3) Produsele conținând o urzeală din bumbac pur și o țesătură de in pur al cărui procentaj nu este mai mic de 40 % din masa totală a țesăturii, pot fi desemnate prin denumirea „pânză de in amestecată cu bumbac”, completată obligatoriu prin indicarea compoziției „bumbac pur-in pur”.
(4) Pentru produsele textile destinate consumatorului final, în compozițiile centesimale prevăzute la alineatele (1), (2), (3) și (5):
(a) |
o cantitate de fibre străine este tolerată în concurență de până la 2 % din masa totală a produsului textil, în cazul în care este justificată de motive tehnice și nu rezultă dintr-o adăugare sistematică; această toleranță poate atinge 5 % la produsele obținute prin dărăcire și nu prejudiciază toleranța stabilită la articolul 5, alineatul (3); |
(b) |
o toleranță la fabricare de 3 % din masa totală a fibrelor indicate în etichetă este admisă între procentul fibrelor indicate în și procentul rezultat din analiză; ea este, de asemenea aplicată fibrelor care, în conformitate cu alineatul (2), sunt enumerate în ordinea descrescătoare a masei fără indicarea procentului lor. Această toleranță se aplică, de asemenea, și articolului 5 alineatul (2) litera (b). |
Cu ocazia analizei, aceste toleranțe sunt calculate separat; masa totală de luat în considerare pentru calculul toleranței prevăzute la litera (b) este cel al fibrelor produsului finit, cu excluderea fibrelor străine care apar eventual în aplicarea toleranței prevăzute la litera (a).
Cumulul de toleranțe prevăzute la literele (a) și (b) nu este admis decât în cazul în care fibrele străine eventual constatate cu ocazia analizei, în aplicarea toleranței prevăzute la litera (a), este de aceeași natură chimică, ca și una sau mai multe fibre menționate pe etichetă.
Pentru produsele specifice a căror tehnică de fabricare necesită toleranțe superioare celor indicate la literele (a) și (b), toleranțe mai ridicate pot fi admise, cu ocazia controalelor de conformitate a produselor prevăzute la articolul 13, alineatul (1), numai cu titlu excepțional și în baza unei justificări adecvate furnizată de fabricant. Statele membre informează imediat despre acesta Comisia.
(5) Expresiile „alte fibre” sau „compoziție textilă nedeterminată” pot fi utilizate pentru orice produs unde este dificil de precizat compoziția, la momentul fabricării.
Articolul 7
Fără a renunța la toleranțele prevăzute la articolul 4 alineatul (2), articolul 5 alineatul (3) și articolul 6, alineatul (4), fibrele vizibile și izolabile, destinate să producă un efect pur decorativ și care nu depășesc 7 % din masa produsului finit, precum și fibrele (de exemplu, cele metalice) încorporate cu scopul de a obține un efect antistatic și care nu depășesc 2 % din masa produsului finit, pot să nu fie menționate în compozițiile centesimale prevăzute la articolele 4 și 6. În cazul produselor prevăzute la articolul 6 alineatul (3), aceste procente trebuie să fie calculate nu având la bază masa stofei, ci separat, având la bază țesătura și urzeala.
Articolul 8
(1) Produsele textile, în înțelesul prezentei directive, sunt etichetate sau marcate cu ocazia oricărei operații de lansare pe piață, inerentă ciclului industrial și comercial; etichetarea și marcajul pot fi înlocuite sau completate prin documente comerciale de însoțire, în cazul în care aceste produse nu sunt oferite spre vânzare consumatorului final sau în care sunt livrate în executarea unei comenzi de stat sau a unei alte persoane juridice de drept public sau, în statele membre care nu cunosc această noțiune, pentru o entitate echivalentă.
(2) |
|
Articolul 9
(1) Orice produs textil, compus din două sau mai multe părți și care nu are același procent în fibre, este dotat cu o etichetă care indică procentul în fibre din care este compusă fiecare parte. Această etichetare nu este obligatorie pentru părțile care reprezintă mai puțin de 30 % din masa totală a produsului, cu excepția dublurilor principale.
(2) Două sau mai multe produse textile având aceeași fibră și care formează, în mod normal, un ansamblu inseparabil, pot avea o singură etichetă.
(3) Fără a aduce atingere articolului 12:
(a) |
compoziția fibroasă a următoarelor articole de corsetărie este indicată prin compoziția de ansamblu a produsului sau, fie global, fie separat, aceea a părților vizate mai jos:
Compoziția fibroasă a articolelor de corsetărie, altele decât cele precizate de alineatul precedent, este indicată prin compoziția de ansamblu a produsului sau, fie global, fie separat, prin compoziția diferitelor părți ale acestor articole, etichetarea nefiind obligatorie pentru părțile care reprezintă mai puțin de 10 % din masa totală a produsului. Etichetarea separată a diverselor părți ale articolelor de mai sus este efctuată astfel încât consumatorul final să poată cu ușurință să înțeleagă la care părți din produs se referă indicațiile ce figurează pe etichetă; |
(b) |
compoziția fibroasă a produselor textile este dată pentru întreg produsul și poate fi indicată prin afișarea separată a compoziției țesutului de bază, aceste elemente trebuind să fie nominal indicate. |
(c) |
compoziția fibroasă a produselor textile brodate este dată pentru întreg produsul și poate fi indicată prin afișarea separată a compoziției stofei de bază și cea a firelor de broderie, aceste elemente trebuind să fie nominal indicate. În cazul în care părțile brodate sunt mai puțin de 10 % din suprafața produsului, este suficient să se indice compoziția țesutului de bază; |
(d) |
compoziția firelor din fibre diferite, care sunt prezentate ca atare consumatorilor, este dată pentru întreg produsul și poate fi indicată prin afișarea separată a compoziției, elementele trebuind să fie nominal indicate. |
(e) |
compoziția fibroasă a produselor textile din catifea și pluș sau a celor care sunt asemănătoare cu acestea este dată pentru întreg produsul și poate fi indicată în cazul în care aceste produse sunt compuse din straturi de folosință distincte, separat pentru cele două elemente, care trebuie să fie nominal indicate; |
(f) |
compoziția covoarelor, care sunt compuse din fibre diferite, trebuie să fie nominal indicată. |
Articolul 10
(1) Prin derogare de la dispozițiile articolelor 8 și 9:
(a) |
statele membre nu pot cere, pentru produsele textile din anexa III și în unul din stadiile definite la articolul 2 alineatul (1), o etichetare sau un marcaj referitor la denumire și la indicarea compoziției. Cu toate acestea, dacă aceste produse au o etichetă sau un marcaj indicând denumirea, compoziția sau marca unei întreprinderi, care folosește fie cu titlu principal, fie ca adjectiv sau rădăcină lingvistică, utilizarea unei denumiri prevăzute la anexa I sau de natură a crea confuzie cu acestea, dispozițiile articolelor 8 și 9 sunt aplicabile; |
(b) |
produsele textile din anexa IV, atunci când sunt de același tip sau au aceeași compoziție, pot fi prezentate spre vânzare grupate sub o etichetă globală care să aibă indicații referitoare la compoziție, astfel cum au fost acestea prevăzute de prezenta directivă; |
(c) |
etichetarea compoziției produselor textile care se vând la metru poate figura doar pe piesa sau rola prezentată la vânzare. |
(2) Statele membre adoptă toate măsurile utile pentru ca prezentarea spre vânzare a produselor prevăzute la alineatul (1), literele (b) și (c) să fie efectuată astfel încât consumatorul final să poată în mod efectiv să ia cunoștință de compoziția acestor produse.
Articolul 11
Statele membre adoptă toate măsurile necesare astfel încât orice informație furnizată cu ocazia lansarii pe piață a produselor textile să nu dea naștere la confuzie în ceea ce privește denumirile și mențiunile prevăzute prin prezenta directivă.
Articolul 12
În aplicarea articolului 8 alineatul (1) și a altor dispoziții ale prezentei directive referitoare la etichetarea produselor textile, procentajele în fibre prevăzute la articolele 4-6 vor fi determinate fără a se ține cont de elementele următoare:
1. |
pentru toate produsele textile: părțile netextile, marginile, ecusoanele, bordurile și garniturile, care nu fac parte integrantă din produs, nasturii, accesoriile, ornamentele, panglicile neelastice, firele și benzile elastice adăugate în locuri specifice și limitate ale produsului, în condițiile prevăzute la articolul 7, fibrele vizibile și izolabile cu efect decorativ și fibrele antistatice: |
2. |
|
3. |
corpurile grase, lianții, apretul, produsele de imprimare, produsele auxiliare de vopsire și de impregnare, și alte produse de tratament a textilelor. În absența dispozițiilor comunitare, statele membre adoptă toate măsurile utile pentru a evita ca aceste elemente să nu fie prezente în cantități de natură să inducă în eroare consumatorul. |
Articolul 13
(1) Verificările conformității produselor textile cu indicațiile compoziției prevăzute prin prezenta directivă sunt efectuate după metodele de analiză adoptate de directivele menționate la alineatul (2).
În acest scop, procentele în fibre prevăzute la articolele 4, 5 și 6 sunt determinate prin aplicarea la masa anhidră a fiecărei fibre a procentului convențional, prin raportarea prevăzută la anexa II, după excluderea elementelor prevăzute la articolul 12, punctele 1, 2 și 3.
(2) Directive speciale vor preciza metodele de prelevare a eșantioanelor și de analiză, aplicabile în statele membre, pentru determinarea compoziției fibrelor produselor prevăzute de prezenta directivă.
Articolul 14
(1) Statele membre nu pot, pentru motive privind denumirile sau indicațiile compoziției, să interzică sau să îngrădească lansarea pe piață a produselor textile, dacă acestea sunt conforme dispozițiilor prezentei directive.
(2) Dispozițiile prezentei directive nu împiedică aplicarea dispozițiilor în vigoare în fiecare stat membru, referitoare la protecția proprietății intelectuale și comerciale, indicatorilor de proveniență, denumirilor de origine și interzicerii concurenței neloiale.
Articolul 15
Dispozițiile prezentei directive nu se aplică produselor textile care:
1. |
sunt destinate exportului către state terțe; |
2. |
sunt introduse în scop de tranzit, sub control vamal, în statele membre; |
3. |
sunt importate din state terțe și destinate să facă obiectul traficului de perfecționare activ; |
4. |
fără a da naștere la cesiune cu titlu oneros, sunt încredințate pentru lucrări la domiciliu muncitorilor sau întreprinderilor independente. |
Articolul 16
(1) Adăugirile la anexa I, precum și cele care aduc modificări anexei II la prezenta directivă, care sunt necesare pentru a adapta aceste anexe la progresul tehnic, sunt adoptate după procedurile prevăzute la articolul 6 al Directivei 96/73/CE.
(2) Sunt de asemenea determinate după această procedură, noile metode de analiză cantitativă referitoare la amestecurile binare și ternare, altele decât cele prevăzute de Directivele 96/73/CE și 73/44/CEE ale Consiliului din 26 februarie 1973, referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind analiza cantitativă a amestecurilor ternare de fibre textile (6).
(3) Comitetul prevăzut la articolul 5 al Directivei 96/73/CE se numește „Comitetul pentru sectorul directivelor referitoare la denumiri și etichetarea produselor textile”.
Articolul 17
Comisiei i se comunică de către statele membre textul dispozițiilor esențiale de drept intern pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 18
Directivele care figurează în anexa V, partea A sunt abrogate, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind respectarea termenelor de transpunere care figurează în anexa V, partea B.
Referirea la directivele abrogate se vor considera făcute la prezenta directivă și se vor interpreta conform tabelulului de corespondență prevăzut la anexa VI.
Articolul 19
Prezenta directivă este destinată statele membre.
Prezenta directivă intră în vigoare în 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Adoptată la Bruxelles, 16 decembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
I. YATES
(2) JO C 195, 18.7.1994, p. 9.
(3) Avizul Parlamentului European din 15 februarie 1995 (JO C 56, 6.3.1995, p. 53), Poziția comună a Consiliului din 26 februarie 1996 (JO C 196, 6.7.1996, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 18 iunie 1996 (JO C 198, 8.7.1996, p. 25) Decizia Consiliului din 7 octombrie 1996.
(4) JO L 185, 16.8.1971, p. 16. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/140/CEE (JO L 56, 26.2.1987, p. 24).
ANEXA I
TABELUL FIBRELOR TEXTILE
Nr. |
Denumire |
Descrierea fibrelor |
1. |
Lână (f) (1) |
Fibră din lână de oaie (Ovis aries) |
2. |
Alpaca (m), lamă (m), cămilă (m), cașmir(m), mohair (m), angora (m), vigonie (f), iac (m), guanaco (m), castor (m), vidră (f), precedat sau nu de denumirea „lână” sau „blană” (1) |
Blana animalelor menționate după cum urmează: alpaca, lamă, cămilă, capră, capră angora, iepure angora, vigonie, iac, guanacă, castor, vidră |
3. |
Blană (m) sau păr de cal (m) cu sau fără indicarea speciei animale (de exemplu, blana de bovine, de capră, părul de cal) |
Blănurile diferitelor animale, altele decât cele menționate la nr. 1 și 2 |
4. |
Mătase |
Fibre provenind exclusiv de la insectele serigene |
5. |
Bumbac |
Fibre provenind de la bobul de bumbac (Gossypium) |
6. |
Capoc |
Fructe provenind din interiorul fructului de capoc (Ceiba pentandra) |
7. |
In |
Fibre provenind din liberul de in (Limnum utilissimum) |
8. |
Cânepă |
Fibre provenind din liberul de cânepă (Cannabis sativa) |
9 |
Iută |
Fibre provenind din liberul de Corchorus olitoriusși din Chorcorus capsularis. În sensul prezentei directive, sunt asimilate iutei fibrele liberiene provenind de la: Hibiscus cannabinus, Hibiscus sabdarifa, Abutilon avicennae, Urena lobata, Urena sinuata |
10 |
Abacă |
Fibre provenind de la frunza de Musa textilis |
11 |
Alfa |
Fibre provenind de la frunza de Stipa tenacissima |
12 |
Cocos |
Fibre provenind de la fructul Cocos nucifera |
13 |
Drobiță |
Fibre provenind din liberul de Cytisus scopariusși de Spartium junceum |
14 |
Ramie |
Fibre provenind din liberul de Boehmeria niveași de la Boehmeria tenacissima |
15 |
Sisal |
Fibre provenind de la frunza de agavă Sisalana |
16 |
Sunn |
Fibre provenind din liberul de Crotalaria juncea |
17 |
Henequen |
Fibre provenind din liberul de agavă Fourcroydes |
18 |
Maguey |
Fibre provenind din liberul de agavă Cantala |
19 |
Acetat |
Fibră de acetat de celuloză unde mai puțin de 92 %, dar cel puțin 74 % din grupele hidroxile sunt acetilate |
20 |
Alginat |
Fibră obținută plecând de la sărurile metalice ale acidului alginic |
21 |
Cupro |
Fibră de celuloză regenerată obținută prin procedeul cupro-amoniacal |
22 |
Modal |
Fibră de celuloză regenerată având o forță de ruptură ridicată și un modul mare la înmuiere. Forța de ruptură (BC) în starea condiționată și forța (BM) necesară pentru a da o alungire de 5 % în stare lichidă, sunt după cum urmează:
unde T este masa medie în decitex |
23 |
Proteic (1) |
Fibre obținute plecând de la substanțele proteice naturale regenerate și stabilizate sub acțiunea agenților chimici |
24 |
Triacetat |
Fibră de acetat de celuloză unde cel puțin 92 % din grupele hidroxile sunt acetilate |
25 |
Viscoză |
Fibră de celuloză regenerată obținută prin procedeul viscozei pentru filament și pentru fibra discontinuă |
26 |
Acrilic (1) |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătură cel puțin 85 % de motiv acrilonitrilic |
27 |
Clorofibră |
Fibră formată din macromolecule lineare lineare prezentând în țesătură mai mult de 50 % masa unui motiv monomer vinil clorat sau vinilidenă clorată |
28 |
Fluorofibră |
Fibră formată din macromolecule lineare obținute plecând de la monomeri alifatici fluorocarbonați |
29 |
Modacrilic (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătură mai mult de 50 % și cel puțin 85 % de motiv acrilonitrilic |
30 |
Poliamidă sau nailon (m) (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătură repetarea grupului funcțional amidă |
31 |
Poliester |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătură cel puțin 85 % ester de diol și de acid tereftalic |
32 |
Polietilenă (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare saturate de hidrocarburi alifatice nesubstituite |
33 |
Polipropilenă (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare saturate de hidrocarburi alifatice, unde un element carbon din doi are o ramificație metil, dispusă izotatic, și fără substituiri ulterioare |
34 |
Policarbamidă (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătura lor repetarea grupului funcțional urilenă (NH—CO—NH) |
35 |
Poliuretan (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătura lor repetarea grupului funcțional uretan |
36 |
Vinil |
Fibră formată din macromolecule lineare a căror țesătură este constituită din alcool polivinilic la procente de acetalizare |
37 |
Trivinil (2) |
Fibră formată din terpolimer de acrilonitril, dintr-un monomer vinilic clorat și dintr-un al treilea monomer vinilic, dar nici unul să nu reprezinte 50 % din masa totală |
38 |
Elastodin (2) |
Elastofibră constituită fie dintr-un poliester natural sau sintetic, fie dintr-una sau mai multe diene polimerizate cu sau fără unul sau mai mulți manomeri vinilici, care, alungiți sub o forță de tracțiune care atinge până la de 3 ori lungimea inițială, reia rapid și în mod substanțial această lungime, de îndată ce forța de tracțiune încetează să mai fie aplicată |
39 |
Elastan |
Elastofibră a cărei masă este constituită pentru cel puțin 85 % din poliuretan segmentar, care, alungit sub o forță de tracțiune astfel încât să atingă de 3 ori lungimea sa inițială, reia rapid și în mod substanțial această lungime, imediat ce forța de tracțiune încetează a mai fi aplicată. |
40 |
Sticlă textilă |
Fibră constituită din sticlă |
41 |
Denumire corespunzând materiei a cărei fibre sunt compuse, de exemplu din: metal (metalic, metalizat), azbest, hârtie (din hârtie), precedată sau nu de cuvântul „fir” sau „fibră” |
Fibre obținute plecând de la materii diferite sau noi, altele decât cele enumerate mai sus |
(1) Denumirea „lână” figurând la nr. 1 poate, de asemenea, să fie utilizată pentru a indica un amestec de fibre provenind de la blana de oaie și firele indicate la nr. 2, coloana a treia.
Această dispoziție se aplică produselor textile prevăzute la articolele 4 și 5, precum și celor precizate la articolul 6, în măsura în care acestea din urmă sunt parțial compuse din fibrele indicate la numerele 1 și 2.
(2) Termenul „fibră” se subînțelege.
ANEXA II
PROCENTELE CONVENȚIONALE DE UTILIZAT PENTRU CALCULUL MASEI FIBRELOR CONȚINUTE ÎNTR-UN PRODUS TEXTIL
Numerele fibrelor |
Fibre |
Procent |
1—2 |
Lână și păr: |
|
fibre pieptănate |
18,25 |
|
fibre dărăcite |
17,00 (1) |
|
3 |
Păr: |
|
fibre pieptănate |
18,25 |
|
fibre dărăcite |
17,00 (1) |
|
Păr de cal: |
|
|
fibre pieptănate |
16,00 |
|
fibre dărăcite |
15,00 |
|
4 |
Mătase |
11,00 |
5 |
Bumbac: |
|
fibre pieptănate |
8,50 |
|
fibre dărăcite |
10,50 |
|
6 |
Capoc |
10,90 |
7 |
In |
12,00 |
8 |
Cânepă |
12,00 |
9 |
Iută |
17,00 |
10 |
Abacă |
14,00 |
11 |
Alfa |
14,00 |
12 |
Cocos |
13,00 |
13 |
Drobiță |
14,00 |
14 |
Ramie (fibră înălbită) |
8,50 |
15 |
Sisal |
14,00 |
16 |
Sunn |
12,00 |
17 |
Henequen |
14,00 |
18 |
Maguey |
14,00 |
19 |
Acetat |
9,00 |
20 |
Alginat |
20,00 |
21 |
Cupro |
13,00 |
22 |
Modal |
13,00 |
23 |
Proteinic |
17,00 |
24 |
Triacetat |
7,00 |
25 |
Viscoză |
13,00 |
26 |
Acrilic |
2,00 |
27 |
Clorofibră |
2,00 |
28 |
Fluorofibră |
0,00 |
29 |
Modacrilic |
2,00 |
30 |
Poliamidă sau nailon |
|
fibră discontinuă |
6,25 |
|
filament |
5,75 |
|
31 |
Poliester: |
|
fibră discontinuă |
1,50 |
|
filament |
1,50 |
|
32 |
Polietilenă |
1,50 |
33 |
Polipropilenă |
2,00 |
34 |
Policarbamidă |
2,00 |
35 |
Poliuretan: |
|
fibră discontinuă |
3,50 |
|
filament |
3,00 |
|
36 |
Vinilil |
5,00 |
37 |
Trivinil |
3,00 |
38 |
Elastodină |
1,00 |
39 |
Elastan |
1,50 |
40 |
Sticlă textilă: |
|
de un diametru mediu superior 5 μm |
2,00 |
|
de un diametru egal sau inferior 5 μm |
3,00 |
|
41 |
Fibră metalică |
2,00 |
Fibră metalizată |
2,00 |
|
Azbest |
2,00 |
|
Fir din hârtie |
13,75 |
(1) Procentul convențional de 17 % este aplicat în cazurile în care nu este posibil să se asigure dacă produsul textil conținând lână și blană aparține ciclului de periat sau dărăcit.
ANEXA III
PRODUSE CARE NU POT FI SUPUSE UNEI OBLIGAȚII DE ETICHETARE SAU DE MARCAJ
[Articolul 10 alineatul (1) litera (a)]
1. Sutiene – manșete de cămăși
2. Brățări de ceas din material textil
3. Etichete și ecusoane
4. Mânere din materiale textile
5. Materiale pentru aparate de cafea
6. Materiale pentru aparate de ceai
7. Mânere protectoare
8. Manșoane, altele decât din pluș
9. Flori artificiale
10. Pernițe de ace
11. Pânze pictate
12. Produse textile pentru întărituri și suporturi
13. Produse din fetru
14. Produse textile confecționate uzual, în măsura în care sunt explicit declarate ca atare
15. Jambiere
16. Ambalaje, altele decât cele noi și vândute ca atare
17. Pălării din fetru
18. Articole de marochinărie și de călărie din materiale textile
19. Articole de călătorie din materiale textile
20. Tapiserii brodate de mână, și materiale pentru fabricarea lor, inclusiv firele pentru brodat, vândute separat de canava și special condiționate pentru a fi utilizate pentru astfel de tapiserii
21. Închizători la glisiere
22. Nasturi și catarame acoperite de materiale textile
23. Coperte de carte din material textil
24. Jucării
25. Părțile textile ale încălțămintei, cu excepția dublurilor
26. Fețe de mese compuse din mai multe elemente și a căror suprafață este inferioară la 500 cm2
27. Țesături și mănuși pentru scoaterea platourilor din cuptor
28. Acoperăminte
29. Trusă de machiaj
30. Pungi pentru tutun
31. Cutii din materiale textile pentru ochelari, trabuce, țigări, brichete, piepteni
32. Articole de protecție pentru sport, cu excepția mănușilor
33. Necesarul pentru toalete
34. Necesarul pentru încălțăminte
35. Articole funerare
36. Produsele de unică folosință, cu excepția vatei
În sensul prezentei directive sunt considerate produse de unică folosință, articolele textile care se folosesc o singură dată sau pe o perioadă de timp limitată și a căror utilizare normală exclude orice repunere în starea de folosință sau o folosință similară ulterioară.
37. Articole textile supuse regulilor Farmacopeei europeneși care au o mențiune care se referă la aceasta, bandaje de folosință medicală și ortopedică și articole textile de ortopedie în general.
38. Articole textile, inclusiv sfori, funii și benzi (sub rezerva anexei IV, nr. 12), destinate în mod normal:
(a) |
să fie utilizate în mod instrumental în activități de producție și de transformare a bunurilor; |
(b) |
să fie încorporate în mașini, instalații (de încălzire, climatizare, luminare), aparate menajere și altele, vehicule și alte mijloace de transport, la întreținerea și echiparea acestora, cu excepția prelatelor și a acessoriilor pentru autoturisme, vândute separat de vehicule |
39. Articole textile de protecție și de securitate, cum ar fi centurile de securitate, parașutele, veste de salvare, scări de securitate, dispozitive împotriva incendiilor, veste antiproiectile, îmbrăcăminte de protecție speciale (de exemplu, protecție împotriva focului, a agenților chimici sau alte riscuri contra securității)
40. Structuri gonflabile cu presiune pneumatică (holuri pentru sporturi, standuri de expoziție, de stocare etc.), cu condiția ca indicațiile privind performanțele și specificațiile tehnice ale acestor articole să fie furnizate
41. Voaluri
42. Articole textile pentru animale
43. Drapele și baniere
ANEXA IV
PRODUSE PENTRU CARE ETICHETAREA SAU MARCAJUL GLOBAL ESTE OBLIGATORIU
[Articolul 10 alineatul (1) litera (b)]
1. Pânzeturi
2. Cârpe pentru șters
3. Margini și garnituri
4. Pasmanterie
5. Curele, cordoane
6. Bretele
7. Genunchiere și jartiere
8. Șireturi
9. Panglici
10. Elastice
11. Ambalaje noi și vândute ca atare
12. Sfori pentru ambalare și pentru agricultură; sfori, frânghii și funii, altele decât cele precizate în anexa III, nr. 38 (1)
13. Fețe de mese
14. Batiste
15. Plase și fileuri pentru păr
16. Cravate și papioane pentru copii
17. Bărbițe pentru copii: mănuși și cârpe de toaletă
18. Fire pentru cusut, țesut, brodat, condiționate pentru vânzarea en detail, în unități mici și a căror masă nu depășește un gram
19. Benzi pentru draperii și jaluzele
(1) Pentru produsele care figurează la acest număr, vândute în role, etichetarea globală este cea de pe suluri. Printre frânghiile și funiile prevăzute la acest număr, figurează în special cele de alpinism sau pentru sporturi nautice.
ANEXA V
PARTEA A
LISTA DIRECTIVELOR ABROGATE
(stabilite la articolul 18)
— |
Directiva 71/307/CEE a Consiliului (JO L 185, 16.8.1971, p. 16) și modificările sale succesive:
|
PARTEA B
TERMENE DE TRANSPUNERE
Directiva |
Data limită |
|
Acordul pentru comerțul produselor conforme cu prezenta directivă |
Interzicerea comerțului cu produse neconforme prezentei directive |
|
71/307/CEE |
29 ianuarie 1973 |
29 ianuarie 1975 |
75/36/CEE |
|
|
83/623/CEE |
29 noiembrie 1985 |
29 mai 1987 |
87/140/CEE |
1 septembrie 1988 |
|
ANEXA VI
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Prezenta directivă |
Directiva 71/307/CEE |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
Articolul 2 |
Articolul 2 |
Articolul 3 |
Articolul 3 |
Articolul 4 |
Articolul 4 |
Articolul 5 |
Articolul 5 |
Articolul 6 |
Articolul 6 |
Articolul 7 |
Articolul 7 |
Articolul 8 |
Articolul 8 |
Articolul 9 |
Articolul 9 |
Articolul 10 |
Articolul 10 |
Articolul 11 |
Articolul 11 |
Articolul 12 |
Articolul 12 |
Articolul 13 |
Articolul 13 |
Articolul 14 |
Articolul 14 |
Articolul 15 |
Articolul 15 |
Articolul 16 |
Articolul 15a |
Articolul 17 |
Articolul 16 alineatul (3) |
Articolul 18 |
— |
Articolul 19 |
Articolul 17 |
Anexa I nr. 1 |
Anexa I nr. 1 |
Anexa I nr. 2 |
Anexa I nr. 2 |
Anexa I nr. 3 |
Anexa I nr. 3 |
Anexa I nr. 4 |
Anexa I nr. 4 |
Anexa I nr. 5 |
Anexa I nr. 5 |
Anexa I nr. 6 |
Anexa I nr. 6 |
Anexa I nr. 7 |
Anexa I nr. 7 |
Anexa I nr. 8 |
Anexa I nr. 8 |
Anexa I nr. 9 |
Anexa I nr. 9 |
Anexa I nr. 10 |
Anexa I nr. 10 |
Anexa I nr. 11 |
Anexa I nr. 11 |
Anexa I nr. 12 |
Anexa I nr. 12 |
Anexa I nr. 13 |
Anexa I nr. 13 |
Anexa I nr. 14 |
Anexa I nr. 15 |
Anexa I nr. 15 |
Anexa I nr. 16 |
Anexa I nr. 16 |
Anexa I nr. 16a |
Anexa I nr. 17 |
Anexa I nr. 16b |
Anexa I nr. 18 |
Anexa I nr. 16c |
Anexa I nr. 19 |
Anexa I nr. 17 |
Anexa I nr. 20 |
Anexa I nr. 18 |
Anexa I nr. 21 |
Anexa I nr. 19 |
Anexa I nr. 22 |
Anexa I nr. 20 |
Anexa I nr. 23 |
Anexa I nr. 21 |
Anexa I nr. 24 |
Anexa I nr. 22 |
Anexa I nr. 25 |
Anexa I nr. 23 |
Anexa I nr. 26 |
Anexa I nr. 24 |
Anexa I nr. 27 |
Anexa I nr. 25 |
Anexa I nr. 28 |
Anexa I nr. 26 |
Anexa I nr. 29 |
Anexa I nr. 27 |
Anexa I nr. 30 |
Anexa I nr. 28 |
Anexa I nr. 31 |
Anexa I nr. 29 |
Anexa I nr. 32 |
Anexa I nr. 30 |
Anexa I nr. 33 |
Anexa I nr. 31 |
Anexa I nr. 34 |
Anexa I nr. 32 |
Anexa I nr. 35 |
Anexa I nr. 33 |
Anexa I nr. 36 |
Anexa I nr. 34 |
Anexa I nr. 37 |
Anexa I nr. 35 |
Anexa I nr. 38 |
Anexa I nr. 36 |
Anexa I nr. 39 |
Anexa I nr. 37 |
Anexa I nr. 40 |
Anexa I nr. 38 |
Anexa I nr. 41 |
Anexa I nr. 39 |
Anexa II nr. 1 și 2 |
Anexa II nr. 1 și 2 |
Anexa II nr. 3 |
Anexa II nr. 3 |
Anexa II nr. 4 |
Anexa II nr. 4 |
Anexa II nr. 5 |
Anexa II nr. 5 |
Anexa II nr. 6 |
Anexa II nr. 6 |
Anexa II nr. 7 |
Anexa II nr. 7 |
Anexa II nr. 8 |
Anexa II nr. 8 |
Anexa II nr. 9 |
Anexa II nr. 9 |
Anexa II nr. 10 |
Anexa II nr. 10 |
Anexa II nr. 11 |
Anexa II nr. 11 |
Anexa II nr. 12 |
Anexa II nr. 12 |
Anexa II nr. 13 |
Anexa II nr. 13 |
Anexa II nr. 14 |
Anexa II nr. 15 |
Anexa II nr. 15 |
Anexa II nr. 16 |
Anexa II nr. 16 |
Anexa II nr. 16a |
Anexa II nr. 17 |
Anexa II nr. 16b |
Anexa II nr. 18 |
Anexa II nr. 16c |
Anexa II nr. 19 |
Anexa II nr. 17 |
Anexa II nr. 20 |
Anexa II nr. 18 |
Anexa II nr. 21 |
Anexa II nr. 19 |
Anexa II nr. 22 |
Anexa II nr. 20 |
Anexa II nr. 23 |
Anexa II nr. 21 |
Anexa II nr. 24 |
Anexa II nr. 22 |
Anexa II nr. 25 |
Anexa II nr. 23 |
Anexa II nr. 26 |
Anexa II nr. 24 |
Anexa II nr. 27 |
Anexa II nr. 25 |
Anexa II nr. 28 |
Anexa II nr. 26 |
Anexa II nr. 29 |
Anexa II nr. 27 |
Anexa II nr. 30 |
Anexa II nr. 28 |
Anexa II nr. 31 |
Anexa II nr. 29 |
Anexa II nr. 32 |
Anexa II nr. 30 |
Anexa II nr. 33 |
Anexa II nr. 31 |
Anexa II nr. 34 |
Anexa II nr. 32 |
Anexa II nr. 35 |
Anexa II nr. 33 |
Anexa II nr. 36 |
Anexa II nr. 34 |
Anexa II nr. 37 |
Anexa II nr. 35 |
Anexa II nr. 38 |
Anexa II nr. 36 |
Anexa II nr. 39 |
Anexa II nr. 37 |
Anexa II nr. 40 |
Anexa II nr. 38 |
Anexa II nr. 41 |
Anexa II nr. 39 |
Anexa III nr. 1 |
Anexa III nr. 1 |
Anexa III nr. 2 |
Anexa III nr. 2 |
Anexa III nr. 3 |
Anexa III nr. 3 |
Anexa III nr. 4 |
Anexa III nr. 4 |
Anexa III nr. 5 |
Anexa III nr. 5 |
Anexa III nr. 6 |
Anexa III nr. 6 |
Anexa III nr. 7 |
Anexa III nr. 7 |
Anexa III nr. 8 |
Anexa III nr. 8 |
Anexa III nr. 9 |
Anexa III nr. 9 |
Anexa III nr. 10 |
Anexa III nr. 10 |
Anexa III nr. 11 |
Anexa III nr. 11 |
Anexa III nr. 12 |
Anexa III nr. 12 |
Anexa III nr. 13 |
Anexa III nr. 13 |
Anexa III nr. 14 |
Anexa III nr. 14 |
Anexa III nr. 15 |
Anexa III nr. 15 |
Anexa III nr. 16 |
Anexa III nr. 17 |
Anexa III nr. 17 |
Anexa III nr. 18 |
Anexa III nr. 18 |
Anexa III nr. 19 |
Anexa III nr. 19 |
Anexa III nr. 20 |
Anexa III nr. 20 |
Anexa III nr. 21 |
Anexa III nr. 21 |
Anexa III nr. 22 |
Anexa III nr. 22 |
Anexa III nr. 23 |
Anexa III nr. 23 |
Anexa III nr. 24 |
Anexa III nr. 24 |
Anexa III nr. 25 |
Anexa III nr. 25 |
Anexa III nr. 26 |
Anexa III nr. 26 |
Anexa III nr. 27 |
Anexa III nr. 27 |
Anexa III nr. 28 |
Anexa III nr. 28 |
Anexa III nr. 29 |
Anexa III nr. 29 |
Anexa III nr. 30 |
Anexa III nr. 30 |
Anexa III nr. 31 |
Anexa III nr. 31 |
Anexa III nr. 32 |
Anexa III nr. 32 |
Anexa III nr. 33 |
Anexa III nr. 33 |
Anexa III nr. 34 |
Anexa III nr. 34 |
Anexa III nr. 35 |
Anexa III nr. 35 |
Anexa III nr. 36 |
Anexa III nr. 36 |
Anexa III nr. 37 |
Anexa III nr. 37 |
Anexa III nr. 38 |
Anexa III nr. 38 |
Anexa III nr. 39 |
Anexa III nr. 39 |
Anexa III nr. 40 |
Anexa III nr. 40 |
Anexa III nr. 41 |
Anexa III nr. 41 |
Anexa III nr. 42 |
Anexa III nr. 42 |
Anexa III nr. 43 |
Anexa III nr. 43 |
Anexa III nr. 44 |
Anexa IV |
Anexa IV |
Anexa V |
— |
Anexa VI |
— |